151,683 matches
-
bolșevice a privat armata română de orice spijin, astfel că situația României era mai mult decât critică. Falimentul militar s-a concretizat în Pacea de la București, care a impus condiții draconice învinsului: pierderi teritoriale masive (Dobrogea și Cadrilaterul), economia și resursele naturale complet aservite Puterilor Centrale. Deși a fost înfrântă pe toate fronturile, România a profitat de conjunctura complet nesperată: destrămarea Monarhiei Duale și a Imperiului Rus în urma revoluției bolșevice. Vidul de putere a permis crearea României Mari, prin alipirea la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei interbelice în care, după cum vom vedea, s-a maturat o paradigmă critică). Privită în retrospect, efemera perioadă de unitate politică a celor trei principate a constituit o resursă simbolică extrem de pretabilă pentru a fi statuată ca precedent istoric legitimator al unirii din 1918. Ca atare, nimic surprinzător în investirea unui asemenea volum de energii simbolice în hiperbolizarea semnificației unirii din 1600. Ce frapează este modul în care alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol I, memoria națională devine contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 solidaritate anticomunistă trans-etnică și T2 ostilitate interetnică deschisă) au fost legate printr-o serie de momente critice a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vine în răspărul unei considerabile părți a opiniei publice, care departe de a privi condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii "New Europe Barometers" (NEB), derulate între 1991 și 2004, constituie o resursă unică de date statistice capabilă să ofere posibilitatea de examinare longitudinală a tendințelor atitudinale din fostele societăți comuniste din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la moștenirea comunistă. Răspunsurile formulate la întrebarea " Pe o scală de la +100 la -100, unde +100
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
B. (2000). Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organizații era de a stimula capacitatea statelor care beneficiau de ajutorul american de a elabora programe comune de dezvoltare economică. Următoarele etape au fost: 9 mai 1950 = Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus punerea în comun a resurselor de cărbune și oțel ale Franței și Germaniei; 1951 = s-a format CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului): Franța, RFG, Italia, țările Benelux; 1957 = s-a constituit CEE (Comunitatea Economică Europeană) sau Piața Comună; 1973 = Europa celor 9: Marea Britanie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Microsoft, Coca Cola, Mc Donalds); organizațiile internaționale (O.N.U., U.E, N.A.T.O.); organizațiile nonguvernamentale; organizații economice mondiale (F.M.I., G.A.T.T., O.M.C.) d) Beneficiile globalizării răspândirea rapidă a inovațiilor; dezvoltarea comerțului mondial; o mai bună alocare a resurselor; colaborarea între state în scopul rezolvării problemelor; crearea unui sentiment de solidaritate globală; accesul rapid la piețele de capital; e) Pericolele globalizării insecuritatea economică și financiară; insecuritatea locului de muncă; insecuritatea sănătății; insecuritatea culturală (uniformizarea culturală); insecuritatea politică a statelor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lipsesc libera inițiativă și concurența; se pune accent pe industrializare; neglijarea ramurilor economice producătoare de bunuri de consum; agricultura este colectivizată; grijă scăzută pentru calitatea mărfurilor; crize de subproducție; creștere economică de tip extensiv (dezvoltare bazată pe creșterea cantitativă a resurselor antrenate în activitatea economică); ineficacitatea, deoarece bunurile nu sunt produse în raport cu cererea existentă, ci pe baza planurilor întocmite de birocrați; Modelul economic socialist nu s-a impus însă în toate țările din Europa de Est. De exemplu, în Iugoslavia s-a dezvoltat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
10 ori luna; în 1969, americanul Neil Armstrong pune piciorul pe lună; d) Tehnologia și mediul înconjurător Industrializarea și noile tehnologii au efecte negative asupra mediului înconjurător: poluarea aerului, apei, solului; efectul de seră; gaura din stratul de ozon; epuizarea resurselor (după părerea specialiștilor, prima resursă de energie primară epuizată va fi petrolul); În 1992, în Brazilia, s-a desfășurat Conferința ONU pentru mediu și dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21” prin care statele semnatare își propuneau să lupte pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
americanul Neil Armstrong pune piciorul pe lună; d) Tehnologia și mediul înconjurător Industrializarea și noile tehnologii au efecte negative asupra mediului înconjurător: poluarea aerului, apei, solului; efectul de seră; gaura din stratul de ozon; epuizarea resurselor (după părerea specialiștilor, prima resursă de energie primară epuizată va fi petrolul); În 1992, în Brazilia, s-a desfășurat Conferința ONU pentru mediu și dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21” prin care statele semnatare își propuneau să lupte pentru eradicarea sărăciei, pentru protecția mediului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de efectele nocive ale lanțului tehnologie om mediu, dar are de ales între beneficiile imediate ale diverselor tehnologii și protejarea pe termen lung a planetei prin stabilirea unor strategii de dezvoltare durabilă la nivel global astfel încât să nu fie afectate resursele naturale de care vor avea nevoie generațiile următoare. e) Noile tehnologii și viața cotidiană Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viața cotidiană (sănătate, ușurarea comunicării, accesul la informație etc). Aplicații electronice: e-learning, e-working, e commerce, ebanking, e-health. f) Noile tehnologii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a intrat în declin după instaurarea regimului comunist; mulți oameni de știință au plecat din țară. Cercetarea românească nu a mai oferit contribuții deosebite în ceea ce privește dezvoltarea științei și tehnicii, principalele cauze fiind: izolarea față de evoluția științei mondiale; lipsa acută a resurselor; După 1989, din considerente materiale, s-a accentuat fenomenul „migrația creierelor” (Brain Drain). Matematică Traian Lalescu Gheorghe Țițeica Cibernetică Ștefan Odobleja este unul dintre fondatorii ciberneticii; el a publicat prima lucrare din lume în care se stabileau principiile cibeneticii; este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pe Mussolini prim ministru. Până în 1926, Mussolini a devenit dictatorul Italiei. Principalele caracteristici ale fascismului italian sunt: elita are rolul conducător; supremația statului („totul pentru stat, nimic în afara statului, nimic contra statului” ); autarhia (sistem economic bazat pe utilizarea excesivă a resurselor interne, suprimând pe cât posibil importurile); introducerea corporațiilor (sindicatele au fost înlocuite cu corporațiile care erau formate din reprezentanți ai muncitorilor și ai patronilor acestora, lucru care ar duce la armonie socială); alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
are în pedagogie înțelesul de -V. De Landsheere (1992), citat de Constantin Cucoș în anul 2002. El se definește ca perspectivă de învățare, ca program deziderativ care pune pe primul plan obiectivele în baza cărora se stabilesc conținuturile, căile, mijloacele, resursele, condițiile, cu care și în care se derulează procesul de învățământ. Curriculum național cuprinde două componente: curriculum nucleu sau obligatoriu (65-70%) și curriculum la decizia școlii (35-30%). * cicluri curriculare: acestea sunt periodizări ale școlarității/educației care au în comun obiective
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și orientare (clasele V IX); * ciclul de aprofundare (clasele X XI); * ciclul de specializare (clasa a XIIa). * produse curriculare; acestea sunt documente specifice sistemului educațional, reieșite din conceptul curricular: * planul-cadru în învățământul obligatoriu; este un document reglator esențial care jalonează resursele de timp ale procesului didactic. Planul cadru cuprinde activitățile comune tuturor elevilor pe plan național, în scopul asigurării egalității de șanse, dar prevede și activitatea pe grupuri/clase de elevi în scopul diferențierii parcursului școlar. La nivelul învățământului obligatoriu planul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ști” și pe „a ști să faci”, din perspectiva profesorului. Despre predare s-a scris mult mai puțin decât despre învățare deși este la fel de importanta ca și aceasta pentru reușita învățării; ea poate fi chiar determinantă. Predarea implică strategia folosirii resurselor: * umane cunoștințele și competențele cadrului didactic dar și cunoștințele și nivelul de pregătire al elevilor/sportivilor; * materiale-baza materială; numărul gardurilor și a celorlalte instalații și obiecte folosite în antrenament/lecție; * de timp-necesar activităților profesorului: pentru explicație; demonstrație; corectări și recomandări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a rezultatelor în funcție de standardele inspirate din această normă. Evaluarea externă este o activitate de amploare și de responsabilitate socială care asigură o bază sistemului de învățământ în integralitatea lui, dar și componentelor acestuia: curriculum școlar, procesul de instruire, personalul didactic, resursele materiale, rezultatele școlare. Acest tip de evaluare se realizează de instituții abilitate în acest sens: Serviciul Național de Examinare și Evaluare (S.N.E.E.) și Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (C.N.E.A.A.), Agenția Română de Acreditare a Calității Învățământului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
proiectării didactice pe etape și operațiuni”. D. Colibaba - Evuleț și I. Bota propun 5 etape și 15 operațiuni în proiectarea didactică specifică educației fizice și sportului de performanță. Majoritatea autorilor studiați consideră că proiectarea este acțiunea pedagogică ce angrenează: obiective, resurse, conținuturi, principii și norme, strategii (metode, mijloace de învățământ, forme și moduri de organizare a activității), relații pedagogice, evaluarea realizării obiectivelor, modalități de reglare a procesului didactic. G. Landsheere, 1971, promovează conceptul de învățare deplină în care pe curba „J
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică construcția de softuri instrucționale, cu dublă focalizare: pe tehnologie și pe obținerea performanței în învățare. Proiectarea unității de învățare presupune stabilirea: * numărului de ore repartizat acesteia; * resursele folosite în evenimentele didactice aferente; *stabilirea conexiunilor între obiectivele de referință și obiectivele operaționale specifice unităților de învățare; * sistemele de acționare - linia metodică utilizată concret în sistemul de lecții pentru realizarea obiectivelor curente propuse; * strategia didactică; * evaluarea: tip de evaluare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]