151,683 matches
-
pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție, proiectarea unității
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție, proiectarea unității de învățare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înalt) și o pierdere mai mare a vitezei orizontale, iar ca efect se produce scurtarea săriturii. Scurtarea excesivă a timpului de bătaie nu permite (din punct de vedere tehnic) desfășurarea integrală a fazei,scurtarea timpului de bătaie și folosirea tuturor resurselor de avântare și impulsie, proiectează C.G.G. pe o traiectorie mai joasă. c) bătaia propriu-zisă (avântarea și impulsia) reclamă acțiunea simultană a tuturor grupelor musculare implicate, efortul maximal fiind executat de piciorul de 194 bătaie, acțiune ce trebuie reglată în așa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nr. de ore repartizate: clasa a VIa 6-8 ore, clasa a VIIa 8-10 ore, clasa a VIIIa 4-6 ore, clasa a IXa 6-8 ore, clasa a Xa 6-8 ore, clasa a XIa 8-10 ore, clasa a XIIa 2- 4 ore. * resurse folosite: a) cognitive: exerciții din școala alergării; exerciții din școala săriturii; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat cu vârful piciorului de atac sau / și cu brațul opus piciorului de atac; etalonarea elanului; sărituri cu elan mic 3, 5 pași; sărituri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
XI, respectiv XII. Elementele e conținut în proiectarea acestei unități de învățare are următoarele aracteristici: * nr. de ore repartizat: clasa a IXa 8-10 ore, clasa a Xa 8-10 ore, clasa a Ia 6-8 ore, clasa a XIIa 2-4 ore ore. * resurse folosite: a) cognitive: exerciții din școala aruncării; aruncarea de tip împingere de pe c; aruncarea greutății de pe loc; aruncarea greutății din lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o asemenea recunoaștere, pentru că este una, să zicem, care vine acum. După aceea va trece, însă noi, ca oameni, suntem niște ființe cu totul deosebite. Putem să înfruntăm cele mai cumplite greutăți, putem să traversăm tragedii inimaginabile, găsim în noi resurse de a ne ridica, de a reveni, de a relua munca de la capăt, dar în această risipă de energie, în această 6 necontenită zbatere pentru a ne găsi pe noi înșine și găsindu-ne sau regăsindu-ne pe noi înșine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că a ne proiecta idealuri înalte este o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți-ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ne proiecta idealuri înalte este o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți-ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
expun lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor. Ce altceva vă preocupă în momentul de față? Continui să lucrez în piatră, lemn, granit. De cînd m-am întors din Japonia, unde am lucrat numai în granit, pot spune chiar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost utilitară în primul rând. Dacă el este învăluit de atmosfera românească, noi suntem tributari artei populare și lui Brâncuși, dar elementele lui nu pot fi folosite de noi, pentru că am deveni epigoni. Bogăția spirituală a poporului român are multe resurse și nu poți să nu găsești ceva interesant, ceva care să o ducă mai departe. Dacă lucrăm mult, dacă nu suntem comozi, se poate face sculptură bună, se poate inova. Iar artiștii români care inovează cunosc foarte multă meserie. Pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de 60-70 la sută. Vă gândiți la ceva anume pentru 2002? Poate ar fi bine să mă retrag din funcția de conducere, să las locul unuia cu forțe mai proaspete, mai tânăr, cu alte viziuni, dar asta nu înseamnă că resursele mele s-au epuizat. Bineînțeles, în 2002 aș vrea ca publicul să se bucure din plin de ceea ce-i oferim. Le dorim tuturor melomanilor în primul rând sănătate, pentru că dacă există sănătate vor apare și celelalte, iar noi vom ști
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un CD, mă rog, dar este un exemplu de cum trebuie scris un concert astăzi. Deci, tonalitatea nu este terminată, tonalitatea încă mai poate exprima foarte mult, este și muzică modală, deci limbajul tradițional nu este secătuit și se găsesc încă resurse, invenție să fie și talent. E un compozitor inventiv și cu educație. A fost foarte interesantă și am văzut că și publicul a urmărit-o cu foarte mare atenție. Publicul, orchestra, la fiecare repetiție nu e ușor, e un concert
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și munca înaintașilor pe parcursul a 5-6.000 de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea resurselor materiale corespunzător cerințelor timpului, lupta dusă de oamenii de rând de aici pentru emanciparea satelor din punct de vedere social-economic și administrativ. Vom constata că lupta pentru realizarea dezideratelor vitale a fost lungă și grea, că de multe ori a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în general, reduse.Totuși, din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul aparține de bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, cu pâraiele Corozelului și Bârloviței, plus o mulțime de gârle, în prezent secate, dar care se constituiau în vechime în resurse abundente de apă, uneori mai mult decât era necesar. Solul este din categoria cernoziomurilor, propice unor culturi diverse de plante, cu foarte bun randament. Datorită acestor condiții naturale, o bună parte a teritoriului era acoperit în vechime și până destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
necesar confecționării uneltelor din fier, greu de procurat pe calea importului în acele timpuri. Cantitatea mare și aria întinsă pe care se află risipite, existența lor atât pe vale, cât și pe terasă, ne indică o intensă folosire a acestei resurse pe o durată, relativ, apreciabilă. Am menționat deja că astfel de materiale, dar în cantitate mult redusă, am întâlnit în așezarea dacică din punctul La Bucur și Pe Casadie. Ceea ce intrigă și derutează, totodată, este faptul că nu au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vara ca adăpători pentru vite; -aceleași zone folosite ca loc de țarină pentru semănături, grădini, vii și livezi; -aceleași limite zonale acoperite cu păduri, fânețe, imașuri, mlăjet etc., implicit interese și preocupări comune ori similare pentru apărarea, păstrarea și valorificarea resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de apă), iar îmbunătățirile aduse ulterior au constat în reutilarea cu mașini, mai ales valțuri, cumpărate din străinătate. Moara era acționată atât prin forța hidraulică, atunci când acest sistem prezenta posibilități avantajoase, dar și cu mașina (sau mașini) cu vapori, atunci când resursele de apă nu asigurau buna funcționare a întreprinderii la întreaga sa capacitate de măcinat. Se prea poate ca ambele sisteme de funcționare să fi fost întrebunțate concomitent, dacă avem în vedere volumul mare al capacității de producție, moara fiind utilată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie că această îndeletnicire deservea marea familie gentilică, fie pe aceea din gospodăriile unicelulare de mai târziu. Căci ocupațiile din domeniul agricol în zona de câmpie se întrepătrund atât ca necesități și posibilități, cât și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
propunem să coborâm pe scara știrilor documentare și să scoatem la iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sud de podul ce a fost construit între anii 1929-1931, pe direcția școlii de azi; -Murgocești-Slobozia, loc unde în perioada interbelică funcționa din când în când o punte de trecut cu piciorul; -pe direcția Cătunași-Torcești; aici locuitorii au construit cu resurse proprii pod rudimentar, ce primăvara era luat ușor de șuvoaiele repezi și de sloiurile de gheață, când apele Bârladului veneau mari și produceau stricăciuni. Iar fenomenul acesta se repeta aproape anual în anii mai de demult și în perioada interbelică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei, urma să fie eludată și încălcată prin noi reglementări cerute de interesele social-economice ale stăpânilor de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
000 1.000 10.000 │ ├────────���──────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.000 4.000 5.000 │ └───────────────────────────────────────────────────────────┘ R.2.5. Pentru importul, indiferent de scop, de produse care au marcajul de conformitate CE sau CS (în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 571/2001 și Ordinul Ministrului industriei și resurselor nr. 113/2001 , modificat cu Ordinul Ministrului industriei și resurselor nr. 59/2002 ), tariful pentru eliberarea dovezii de acceptare pentru fiecare tip și indiferent de numărul de bucăți este de 400.000 lei. R.3. Schimbătoare de căldură R.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149714_a_151043]
-
000 │ └───────────────────────────────────────────────────────────┘ R.2.5. Pentru importul, indiferent de scop, de produse care au marcajul de conformitate CE sau CS (în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 571/2001 și Ordinul Ministrului industriei și resurselor nr. 113/2001 , modificat cu Ordinul Ministrului industriei și resurselor nr. 59/2002 ), tariful pentru eliberarea dovezii de acceptare pentru fiecare tip și indiferent de numărul de bucăți este de 400.000 lei. R.3. Schimbătoare de căldură R.3.1. Pentru importul, în scopul comercializării, realizat de societăți comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149714_a_151043]