19,920 matches
-
acestei concesiuni, care ar fi însemnat o capitulare politică în mâinile unui om ce ne dușmănea și, chiar dacă ar fi avut alte sentimente, avea o structură sufletească cu desăvârșire alegionară. Al. Constant, reluând și el propunerea lui Sima, a fost acuzat mai târziu, pătimaș și pe nedrept, de N. Pătrașcu și de devotații acestuia, că ar fi fost autorul acestei propuneri, ceea ce este însă neadevărat. În cele din urmă, seara târziu, s-a ajuns cu destulă greutate la o înțelegere pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a pus rezoluția: „Nu se aprobă avizul Comisiei. Se menține la catedră”. Nu știu dacă cel interesat (nici nu-l cunosc personal, de altfel) a aflat vreodată despre aceste lucruri. Nădăjduiesc însă că cel puțin el nu mă va fi acuzat că voiam să-i răpesc catedra... În sfârșit, înainte de a închide această lungă paranteză, mai amintesc o împrejurare în [246] legătură cu „imixtiunile” mele în Educație. Preotul profesor Buzescu, vechi luptător legionar, primise delegație să întocmească listele de propuneri pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1941 în gestiunea foștilor demnitari legionari (miniștri, secretari-generali, prefecți, primari, etc.), în dorința de a găsi cea mai mică justificare a acuzațiilor de „jaf” și de „nepricepere”, au dus la un fiasco lamentabil. Niciunul dintre noi n-a putut fi acuzat de nicio faptă compromițătoare, și de aceea n-a rămas decât așa-zisa „rebeliune” care să poată fi judecată, potrivit ordinelor primite, de militari camuflați în magistrați, spre a da sentințele dinainte stabilite de Antonescu I și II & Co. Dacă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ceea ce mi-a folosit într-o oarecare măsură. Într-adevăr, în cursul lunii August - pe când trecusem de mult dincolo de Nistru - vechii mei „prieteni”, comisarii de la Siguranță, m-au căutat într-o noapte acasă, pentru a mă interna în lagăr, fiind acuzat că aș fi continuat activitatea politică, și au rămas surprinși când au aflat că sunt pe front. Seriozitatea și sinceritatea Serviciului Secret al generalului Antonescu era precum se vede, la înălțime. În Ianuarie sau Februarie 1942, fără niciun alt motiv
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
întrebat în ce fel au decurs lucrurile, dintr-o anumită rezervă), i-am telefonat lui Vladimir Petrovici și l-am rugat să se ducă înaintea mea la Minister și să niveleze... asperitățile terenului. În paranteză fie spus, mulți l-au acuzat de duplicitate pe fiul ministrului Petrovici, care deși era legionar, era bănuit de a fi „agent”, dar cred că nimeni n-are vreo dovadă [288] în acest sens. În sfârșit, pe la 11 Dimineața am intrat în biroul Ministrului, fiind primit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Berlin, spre a nu rămâne izolat. Nu „filo-germanismul” nostru inexistent, ci condițiile politice speciale ale Continentului european în preajma anului 1937 impuneau aceasta. De altfel să nu se uite că, prin 1921-1923, când „mișcările studențești” erau în toi, naționaliștii au fost acuzați că ar fi agenții... Ungurilor, deoarece și în Ungaria erau câțiva naționaliști care cereau „numerus clausus”. Trebuie observat aici că Mișcarea Legionară ar fi urmat, în interior, o politică socială mult mai radicală decât aceea a fascismului și a național-socialismului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
acestea nu puteau rămâne fără efect, oricât de prompte ar fi fost unele dintre reacțiile Germaniei la loviturile primite. Dacă un boxeur n-ar para niciuna dintre loviturile date de adversar, ci s-ar mulțumi să contraatace numai după ce le acuză (cum se spune în termenii tehnici ai „nobilei arte”), luând „contra măsuri” cu destulă întârziere, [310] orice cunoscător ar vedea îndată că n-are niciun sorț de izbândă și va sfârși prin a fi făcut knock-out. Nu e deci de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Verile erau invadate de „macaronari” în căutare de amoruri și de neveste. Parcurile își lăsau înserarea peste chitariști pletoși, picioare tinere dezgolite de minijup. Phoenixul găsea forme de racordare autohtonă la ritmuri euro-americane. O „Internațională” comunitară care nu mai era acuzată de cosmopolitism. Cenzura n-am simțit-o decât la TVR, care, deși era suportabilă, nu prea dădea știri pozitive despre hippies și la tipografie când ne scoteau câteva texte din revista liceului pe motiv că sunt prea pesimiste. Cinematograful „Siderurgistul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că Mona Muscă nu a relatat niciodată episodul cu semnătura ei privind colaborarea cu organele de securitate în cazul în care se ivesc probleme cu studenții străini pe care îi avea în responsabilitate. Dar de aici și până la a o acuza de poliție politică este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie tineri și nerăbdători să dărâme mituri politice ca să instaureze altele, fie maturi și tare ipocriți sau interesați, unii nu tocmai de „adevăr”, cuvânt atât de frecvent în limbajul marilor demagogi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au dat curs în sensul de a face un rău indivizilor, nu au fost turnători (nu au dat note informative sau au dat note complet inocente), dar au contribuit, involuntar sau nu, la răul social. Ei nu pot să fie acuzați legal de încălcarea drepturilor omului (de poliție politică), ci de contribuție morală, prin însuși faptul formal al colaborării (fie el și fără conținut), la un regim în care aceste drepturi sunt „legitim” încălcate în numele unei entități abstracte: patria, comunismul, ființa
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dar ea este o forță de influențare extrem de puternică. Acolo unde se manifestă ca forță. Nu este cazul României în care, după alegerile din 1996, societatea civilă pare să fi amuțit, cu excepția sindicatelor care ies la bătaie foarte contradictoriu: unele acuză lentoarea reformei, altele apără cu îndârjire nucleul dur al economiei socialiste: marile întreprinderi industriale aflate în stare de faliment, adică „sponsorizate” din banii publici. De ce a amuțit societatea civilă? De ce au rămas cetățenii fără reprezentare între alegeri? După părerea mea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
definitiv, Călin Popescu Tăriceanu este adult sănătos, are discernământ și răspunde personal de toate alegerile pe care le face. Obsesia lipsă: problema competenței Știu că este mai „consolator” pentru mulți oameni să spună că au pățit-o fiindcă au fost acuzați de colaborare cu securitatea, cum s-a întâmplat în cazul lui Varujan Vosganian. Pare că ei nu au nici o vină actuală. Tot ce li se întâmplă este rezultatul unei fatalități istorice. Trăim vremuri tulburi, pline de confuzii și suntem victimele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
două categorii: dezvăluiri și acuze. Tânăra politiciană (ca și partenerul ei) „dezvăluie” în primul rând pe toți cei ce au mișcat în front la PNL: mai ales pe Mona Muscă și Theodor Stolojan. Mai dezvăluie câte un PD-ist, mai acuză câte un ministru, mai lovește în CNSAS, îndeosebi dacă acesta vrea să se atingă de „tainele” securistice ale BOR și, desigur, pe fostul său șef căzut în dizgrație: Traian Băsescu. Când o vedem pe ecran presupunem deja că vom asista
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
veche, în contextul unui număr dedicat legitimității amendării lui Mircea Mihăieș de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru incitare la discriminare de vârstă. Dilema veche: Trebuia sau nu să fie amendat Mircea Mihăieș? Mihaela Miroiu: Discriminarea de care a fost acuzat Mircea Mihăieș este una de vârstă. Dacă se rezuma să spună, oricât de colorat, că politica de pensionare prematură a fost greșită, a generat armate de asistați și că acest lucru ne-a dus în situația ca numărul pensionarilor să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Statut al Consiliilor de Etică în universități, cu toate detaliile legate de componență (profesori, studenți, personal secretarial sau administrativ), funcționare, subordonare față de senat, independență față de rectori, decani, șefi de catedră. Pe scurt: am vrut să știm cum stăm, nu să acuzăm, să dezvăluim, să demascăm și nici nu am făcut-o. Am păstrat confidențialitatea, inclusiv în privința numelor universităților. Am vrut să oferim un proiect de Cod cât mai complet, bazat pe cercetare și standarde internaționale. Am vrut să facem o economie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cineva, partidul-stat, predetermina, pe criterii criptice, conținutul oricărui contract. Mi-am amintit din plin această scenă atunci când prelucram rezultatele cercetării despre etica în universități împreună cu tânăra sociologă Ana Bulai. A întâlnit o prevalență copleșitoare a favoritismului și spiritului de clan, acuzate de către subiecți drept „păcate capitale” ale mediului universitar (peste 27% dintre subiecți, inclusiv rectori, decani și șefi de catedră sesizau astfel de practici în mediul propriu). Cum nu puteam trata aceste „păcate” în afara contextului specific am nuanțat concluziile cercetării. Le
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cei care, înainte de revoluția din ’89, se gudurau pe lângă un secretar de partid, cei care, în fața directorului securist, lipeau palma la vipușcă (ei fiind simpli informatori), cei care îți instalau microfonul în lampa de pe birou, tocmai aceia se uită urât, acuzându-te că ești „criptocomunist” dacă susții că Nicolae Labiș a fost un poet de valoare. La ceomeurile în care tovarășii erau în permanență luători de cuvânt cu angajamente muncitorești, celui care participa scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
însuși, ci alt mare poet, Nichita Stănescu. SCANDALUL LABIȘ Primesc de la L.R., redactor la cotidianul care mi-a publicat „Moartea căprioarei”, un xerox după două articole pe care le transcriu aici: „Scandal în lumea literară: cunoscuți scriitori și redactori sunt acuzați de complicitate în asasinarea poetului Nicolae Labiș După 40 de ani de la moartea marelui poet Nicolae Labiș, un eveniment editorial vine să provoace unul din cele mai mari scandaluri ale lumii literare. Stela Covaci, văduva celui mai bun prieten al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pune în cu totul altă lumină personalitatea autorului „Morții Căprioarei”. În volum se îmbină armonios violența verbală a lui „Don Cezare” și mărturia fermă dar plină de căldură a Stelei Covaci. Colegi de generație din 1956, morți sau vii, sunt acuzați de complicitate la moartea lui Nicolae Labiș. Autorii, împreună cu editorul, intenționează să-i pună față în față în ziua de 26 iunie, la Muzeul Literaturii, pe toți martorii și colegii de generație literară în viață, pentru stabilirea adevărului despre moartea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scris mai deloc” și adaugă, „însă se știe faptul că activitatea politică i-a adus multe necazuri și supărări”. Fiind senator de drept în Parlamentul României întregite, în legislaturile întâia și a treia, reprezentând Universitatea din Cernăuți, el a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că promovarea sa în scaunul de la Cernăuți s-a făcut cu sprijinul liberalilor, cărora le era fidel, și care i-au cerut bătrânului mitropolit Vladimir de Repta să demisioneze. Ultima parte a lucrării tratează despre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Taberele care se confruntau erau „cei care primesc împărtășania Fondului (adică liberalii) și cei rămași pe dinafară, în frunte cu domnul Dori Popovici, fostul ministru averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea eparhială, a celor din partea Partidului Poporului; că este autorul moral al unor fărădelegi introduse în viața Bisericii; că a violat drepturi câștigate, Adunarea suspendând pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
astăzi pe un ton șoptit fără existența unor dovezi concrete, ceea ce le face să fie considerate doar niște bârfe. Cu siguranță că dacă nu ar fi fost implicat în politică, adversarii ar fi găsit alte motive pentru care să îl acuze pe mitropolitul Nectarie. Dorul de bani și de putere îl face pe om să nu mai privească adevărul, dar și mai rău, îl determină pe om să născocească minciuni care pot altera imaginea celuilalt în favoarea lui. Aceste lucruri l-au
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
semnal de alarmă asupra rămânerii în urmă a predicatorilor noștri. Vorbind despre cauzele lipsei de succes a cuvântării bisericești, mitropolitul Nectarie mărturisește că primul vinovat este predicatorul, dar o mare parte din vină o are și auditoriul. Când toți îl acuză numai pe preot că ar fi singurul vinovat în eșecul unei predici, Nectarie îl apără, pentru că „nu am voit însă să-l inculpăm de tot...trebuie să căutăm și alte motive mult mai ponderoase”. Se referă aici la cei ce
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]