15,220 matches
-
în acest sens. Capitolul I Pregătire avansată privind conducerea rațională bazată pe regulile de siguranță Toate tipurile de permise (dintre cele care fac obiectul prezentului ordin) 1.1. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor sistemului de transmisie în scopul utilizării optime: - curbele de cupluri, de putere și de consum specific ale unui motor, zona de utilizare optimă a turației motorului, diagrame privind rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze. 1.2. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor tehnice și funcționarea dispozitivelor de siguranță pentru a controla vehiculul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174003_a_175332]
-
17 decembrie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 16 ianuarie 2009, având conținutul prevăzut în anexa A din același act normativ. Anexa 5 *Font 7* MODEL DE FIȘĂ A CURSANTULUI PENTRU CURSUL DE CPC TRANSPORT PERSOANE curbele de cupluri, de putere și de consum specific ale unui motor, zona de utilizare │ │ │ │3 ZILE │optimă a turației motorului, diagrame privind rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze. 1.3. Obiectiv: capacitatea de optimizare a consumului de carburant: optimizarea consumului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174003_a_175332]
-
corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează │ │ │ │ │riscuri de accident rutier sau accident de muncă. Certificăm că informațiile prezentate sunt conforme realității. Reprezentant C.P.P. *Font 7* 1.1. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor sistemului de transmisie în scopul utilizării optime: │ │ │ │curbele de cupluri, de putere și de consum specific ale unui motor, zona de utilizare optimă a │ │ │ │turației motorului, diagrame privind rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze. 1.2. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor tehnice și funcționarea dispozitivelor de siguranță │ │ │ │pentru a controla vehiculul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174003_a_175332]
-
fizică, exercițiile de manipulare, protecția personală. 3.7. Principii și modalități de corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează riscuri de │ │ │ │accident rutier sau accident de muncă. Certificăm că informațiile prezentate sunt conforme realității. Reprezentant C.P.P. *Font 7* curbele de cupluri, de putere și de consum specific ale unui motor, zona de utilizare │ │ │ │3 ZILE │optimă a turației motorului, diagrame privind rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze. 1.3. Obiectiv: capacitatea de optimizare a consumului de carburant: optimizarea consumului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174003_a_175332]
-
corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează │ │ │ │ │riscuri de accident rutier sau accident de muncă. Certificăm că informațiile prezentate sunt conforme realității. Reprezentant C.P.P. *Font 7* 1.1. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor sistemului de transmisie în scopul utilizării optime: │ │ │ │curbele de cupluri, de putere și de consum specific ale unui motor, zona de utilizare optimă a │ │ │ │turației motorului, diagrame privind rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze. 1.2. Obiectiv: cunoașterea caracteristicilor tehnice și funcționarea dispozitivelor de siguranță │ │ │ │pentru a controla vehiculul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174003_a_175332]
-
regim ambasadori din statele DRCES, de membre UE, pe teme de actualitate. ICR, MCC urgență d) Valorizarea personalităților italiene MECT ce au avut sau au legătură directă cu România (oameni de film, teatru, artă, diplomați, oameni politici, oameni de afaceri, cupluri mixte cu poziție socială sau politică de excepție). e) Valorizarea personalităților românești din Italia și a aportului lor la dezvoltarea societății italiene. - Susținerea proiectului Asociației Românilor din Italia - Milano de editare a unui volum privind personalitățile românești din Italia și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
s? a mutat cu noua lui șo? ie �ntr? un apartament modest din Bucure? ți, r? m�n�nd acolo p�n? �n 1907, c�nd s? a stabilit la V? lenii de Munte. Cea de a doua c? snicie se baza pe maturitate: cuplul f? cea totul �mpreun?. Mai mult, era bazat pe compatibilitate ? i pe �ncredere reciproc? , care poate fi dob�ndit? numai dup? lungi ani de convie? uire. Au avut ? apte copii: Mircea (1901? 1966), a fost inginer; Magdalena (1905�1994); ? tefan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Generalul Berthelot ? i misiunea militar? francez? au fost obligă? i s? p? r? seasc? Ia? ul. La plecarea lor, regele, regina ? i, fire? te, Iorga le? au spus la revedere de pe peronul g? rîi. Ceremonia de r? mas bun a cuplului regal a fost deosebit de c? lduroas?. Acestea s�nt genul de gesturi mici care confer? regalit?? îi at�ta atrac? ie113. Regele nu a ratificat niciodat? tratatul de reasigurare a p? cii; nici Br? tianu sau liberalii. Cuplul regal s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bun a cuplului regal a fost deosebit de c? lduroas?. Acestea s�nt genul de gesturi mici care confer? regalit?? îi at�ta atrac? ie113. Regele nu a ratificat niciodat? tratatul de reasigurare a p? cii; nici Br? tianu sau liberalii. Cuplul regal s? a retras la Bicaz, �n p? durile Carpa? ilor. Pe parcursul �ntregii prim? veri ? i veri a lui 1918, pozi? ia lui Iorga a r? mas impenetrabil? �n privin? a �Ghibelinilor� de la Bucure? ți. I s? au al? turat cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Primise cea mai bun? educa? ie posibil? ? i nu numai de la Iorga. Nu felul �n care fusese educat constituia problema prin? ului Carol, ci mai cur�nd felul cum se comportă. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu �ncercatului cuplu regal. Iorga consideră c? Prin? ul Carol comisese �un act care nu trebuie f? cut dec�ț o dat? �. �n ziarul s? u, Iorga scria c? �nu vrea s?? l judece, ci doar s?? l iubeasc? �. Restul articolului arunc? blamul mai cur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care nu trebuie f? cut dec�ț o dat? �. �n ziarul s? u, Iorga scria c? �nu vrea s?? l judece, ci doar s?? l iubeasc? �. Restul articolului arunc? blamul mai cur�nd asupra anturajului prin? ului dec�ț asupra acestuia 115. Dar cuplul regal consideră c? era necesar că imaginea Prin? ului Carol s? fie ref? cut? de un om a c? rui onoare era deasupra oric? rui dubiu. Astfel c? Regina Maria l? a rugat pe Iorga s? scrie o carte despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pacifi? ți francezi, �? i amintea Iorga, au venit la Bucure? ți ? i au fost prompt �nt�mpina? i cu o �ac? iune direct? � organizat? de a? a?zisul �Comitet antimasonic� (de inspiră? ie legionar? ? i alc? tuit din legionari). �n timp ce cuplul ie? ea din hotel, dup? spusele lui Iorga, �a fost �nconjurat de trei brute care le? au ț? iat calea ? i au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine� etc. Iorga ? i Argetoianu au pretins s? li se cear? scuze șo? ilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a-și întemeia o familie, de a găsi un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consideră că instalarea maturității presupune realizarea de către individ a unui număr de opt teme: alegerea unui partener de cuplu, exersarea unor strategii de conviețuire cu acesta, dobândirea rolului de părinte, dezvoltarea unor capacități optime de educație a copiilor, administrarea căminului, activarea în cadrul unei profesii, găsirea unui loc în comunitatea de care aparține, dezvoltarea vieții sociale prin angajarea în prietenii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
volumului și a distributivității atenției. Afectivitatea tânărului adult este de o bogăție și o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre cele mai importante, alături de realizarea profesională. Savurând deliciile oferite de independența individuală, tinerii din Occident au provocat o scădere drastică a numărului de căsătorii în deceniul al șaptelea al secolului XX, ceea ce a determinat autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a uniunii libere) între parteneri, dar și experimentarea unui număr mai mare de relații afective sau chiar a ipostazei de celibatar. În acest context, așa cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), „căsătoria nu mai este evenimentul fondator al cuplului”. Deși căsătoria a fost deposedată de însemnele sacralității cu care se împăuna odinioară, ea se obstinează să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca instituția cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului. Fără a detalia, aceste filtre sunt următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui cuplu partajează tot mai multe trăsături comune) și, în fine, complementaritatea psihofizică dintre ei. Cu privire la dimensiunea din urmă, Mitrofan și Ciupercă (1997) au demonstrat că prezența unei complementarități de tip tradițional, în care bărbatul domină, iar femeia acceptă postura de subordonat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Ciupercă (1997) au demonstrat că prezența unei complementarități de tip tradițional, în care bărbatul domină, iar femeia acceptă postura de subordonat, asigură un menaj mai stabil decât situația inversă. În fine, ultimul filtru depistat de Urdry pentru cristalizarea unui cuplu stabil se referă la dorința și disponibilitatea celor doi de a se angaja efectiv în relația respectivă. De obicei, orice iubire poate fi stadializată astfel (Aubry, 2005): - etapa întâlnirii și a idealizării, când șocul iubirii provoacă acel fenomen decristalizare, identificat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
frecvente despărțiri; - etapa alegerii demarează când cei doi parteneri au forța de a continua drumul împreună, asumându-și reciproc dezamăgirile și diluțiile respective. Este momentul când, liberă de iluzii, îndrăgostirea cedează locul iubirii. În continuare,longevitatea întru autenticitate a unui cuplu este alimentată de capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui cuplu este alimentată de capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, când în mariajul respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și organizării pe termen lung (durează între cinci și șapte ani și 15 și 20 ani, când, odată cu nașterea copiilor, relația conjugală se construiește pe noi dimensiuni) și cea a îmbătrânirii cuplului (după 15-20 de ani de căsătorie). Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și 20 ani, când, odată cu nașterea copiilor, relația conjugală se construiește pe noi dimensiuni) și cea a îmbătrânirii cuplului (după 15-20 de ani de căsătorie). Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de ani. Așa cum observă White (apud Birch, 2000), identitatea tinereții se definește nu numai printr-o diluare a interesului față de sine și o deschidere față de semeni(inclusiv față de vitregiții vieții), dar și prin sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]