15,602 matches
-
să zicem de rău, nemilos, despre cunoscuți. sigur că îi iubim, dar toată lumea face asta. te rog să îmi cumperi un pachet de țigări. te duci până în colț? fac eu între timp ceva ușor de mâncare. apusul scârțâie în coborârea discului galben telefonul sună oricum indecent și mâine e o zi în care trebuie să facem mai mult decât poate imagina această biată conversație. te iubesc atât de în detaliu și atât de încet încât te rog să fii prietena mea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
au nevoie să se convingă că ești în viață. la distanță a venit timpul să iau puțină distanță de toate personajele și acțiunile filmului zilelor mele, derulat cu încetinitorul, ca un coșmar pus iar și iar de la început, ca un disc zgâriat, ca un ecou al unui ecou ca o oglindă în fața altei oglinzi, cu mine la mijloc. din bucăți de copilărie, zidesc un perete între pieptul meu și tristețile groase cu fărâmiturile de pâine rămase, mă înconjur cu o sferă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ale trăsuricii de nuiele crude de alun sunt salvate și ele. nouă în al treilea loc: cu clarviziunea ta, conduci tu însuți stolul de vrăbiuțe-soldat, semnalizezi o răsucire către răsărit, după nu mai mult de patru kilobecuteci apare în față discul strălucitor care îți dăruiește în fiecare zi imaginea lumii tale scumpe, maimuțele nancy ma sunt orbite, hanuman este forțat să abandoneze cursa și să se întoarcă între zidurile groase ale cetății lui. nouă în al patrulea loc: te așezi lin
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mov așezate strâmb pe fese. te cuprinde din nou neîncrederea în tine, de care poți scăpa dacă îți scuturi sufletul de broaște și te întorci, cu trupul fin și extrem de curat, în grădina dragostei tale, luminată de luna ca un disc de jar, sub care ființa iubită respiră cu planete de pini. șase în al treilea loc: te simți încrezător, e lumină, acum alergi, neobosit, către dragostea ta, alergi cu pași cât maratonul, picioarele tale sunt mașinării de carne încordată în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine... Sfinxul înțepeni pe nisipuri (cîrn ca și Irina), încruntat, cu buza atârnând, pare că păstrează un secret din pricina tăcerii lui îndelungate. Oamenii vorbesc tot timpul. Dacă ar fi înregistrat pe discuri tot ce spun zilnic, te-ai îngrozi de atâta pierdere de vreme, și mai ales de atâtea contraziceri. Legând toate vorbele din timp de o lună te-ai crede într-un haos. Te-ai îndoi de pretenția noastră de a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de ceea ce e omenesc. O muncă inversă de cea pe care o faci în artă. Acolo cauți generalități și aci le dai la o parte. Nu mă interesează prin ce semăn cu alții, ci prin ceea ce difer. Aș găsi pe discul gramofonului meu imaginar tot felul de exclamări momentane, mereu contrare și idioate: "mi-e foame, mi-e sete, mi-e frig, mi-e cald", sau "supa te încălzește, friptura e prea arsă, prăjitura prea dulce", mici exclamații necesare, se va
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
trăisem atâtea emoții la muzica ei, avea o poveste fiecare, încît puteam avea pretenția asta. Și totuși, Ioana era incapabilă să-mi facă voia, de aș fi rugat-o sau i-aș fi poruncit, și mereu descopeream cîte-o lipsă printre discuri, deoarece fără să mă întrebe împrumutase cuiva "foarte amator de muzică". Și atunci, discuțiile începeau, întrecînd în violență intențiile noastre. Am observat lipsa din colecție a unui Coral de Bach, piesă de mare importanță. De multe ori l-am ascultat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
aceasta convingerile tale n-au o valoare obiectivă, ci sunt simple păreri momentane. - În dragoste n-are ce căuta obiectivitatea. - Parcă n-ai făcut la fel, în părerea ta despre celălalt! Ce departe ne-a adus conversația cu ocazia unui disc de patefon! Am reîntors discuția. - Și când o să avem Coralul înapoi? - Se va găsi o ocazie. Tot îl știai pe de rost și nu-l mai cântai. - Indiferent dacă nu-l mai cântam, îmi era drag să-l țiu în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
le citesc decât o dată. - De altfel, meschin este tot scandalul care mi-l faci acum! - În definitiv, îmi este egal cum taxezi pretenția mea, dar dacă nu vrei să-mi asculți rugămintea, atunci să știi un lucru mai simplu: sunt discurile mele, strânse cu multe sacrificii, și nu permit nimănui să puie mâna pe ele fără voia mea. - Ești inconștient, nu-ți dai seama ce spui. Astfel de ofense nuse uită. - Eu am fost cel dintâi ofensat!- Și dacă-ți sunt
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
făcut o mie de planuri. I-am scris între timp și o dată i-am vorbit la telefon, spunîndu-i mereu cu ce nerăbdare o aștept și cum toate frumusețile naturii nu pot fremăta în mine fără ea, parcă ar fi un disc (aceeași mînie) care strălucește alături, îmbie cu o mie de emoții, dar așteaptă încă diafragma pentru a-și spune întreg secretul. Nu avusesem ocazia despărțirilor dar oricum, totul nu era prea important, durase abia trei zile. Și, de altfel, întrevedeam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în matematică. Desenează mai întâi cu creta un cerc mare, cu diametrul de cel puțin treizeci de centimetri, pe care îl umple cu alb. Pentru asta a consumat o jumătate de cretă. După care ia buretele și începe să micșoreze discul de cretă ștergând cu o mișcare circulară, în spirală, dinspre margine către centru, până când din cerc nu mai rămâne decât un punct mic de tot. Sau poate chiar nimic. Cu asta a reușit să capteze (pentru câteva momente) atenția clasei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sticle de parfum și portțigarete, insigne de pus la rever și coperte de albume, chitare și tobe din piele de capră, cercuri și plăci Ouija, CD-uri și postere din concerte, bentițe pentru cap și brațe, bețe de tobă și discuri de frisbee. Toate reziduurile culturale ale ultimilor patruzeci de ani - resturile lui Juniper. În orice caz, așa își imagina Bull. În realitate, apartamentul era îngrozitor de minimalist. Ca să fie în pas cu ideile actuale despre stil. Asta pentru că Juniper făcea parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în haine de gală. Alan nu era decât un reprezentant, nu organizația însăși. După ce făcuseră dragoste, cei doi se ridicaseră și se curățaseră pe ei și apartamentul cu o eficiență tipic masculină. Alan reconstruise telefonul distrus și se ghemuise, ținând discul rupt cu ambele mâini, pentru a-i telefona lui Helen Myers. Era deja trecut de zece. Asistenta îi spuse că soția își făcea griji pentru el. Alan o minți că a fost nevoie să treacă pe la alt pacient - fără însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
s-au ciocnit între ele, apoi s-a dus în antreu, la măsuța de telefon, s-a oprit în fața ei, o auzeam răsuflând din greu, apoi a apucat receptorul și a format repede un număr, nici n-a așteptat ca discul să revină de la sine, ci l-a tras înapoi cu degetul, făcând să țăcăne telefonul, apoi s-a așternut liniștea, mama parcă nici nu mai respira, aproape că se auzea cum, la celălalt capăt al firului, telefonul sună îndelung, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
paginile fâlfâinde, n-am văzut unde a căzut, între timp muzica mă redirecționase, caporalul țopăia și el, se lăsa în jos pe picioru-i zdravăn, se ridica, sălta în aer, sprijinindu-se de cârje, obiectele zburau în jurul lui, cravatele, învelitorile de discuri, fotografiile, bucățile de hârtie, bancnotele, batistele și ciorapii se înălțau într-un vârtej, țopăiam și noi, gramofonul urla, scârțâitul acului îl simțeam parcă în piept, îmi vâjâia capul de sunetul acordeonului, îl vedeam pe caporal aruncându-și cârjele, ridicând canistra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
interesează, și să plecăm odată, că se dă curentul înapoi și rămânem acolo pe vecie, și atunci Feri a zis că mergem, dar întâi să ne uităm la pelicula din aparatul de proiecție, și a început să învârtă cu mâna discul inferior, iar pelicula a început să se deruleze încet, aplecându-mă și uitându-mă mai de-aproape, am văzut cum imaginile încep să se miște, te puteai uita ca la un film adevărat, titlul și regia și celelalte înscrisuri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că nimic, e o mare plictiseală, se plimbă una de colo-colo într-o cameră mare, și Feri a întrebat dacă e singură, și i-am zis că da, ei, și atunci Feri s-a apropiat mai mult, învârtind în continuare discul, și atunci femeia din film și-a dat jos jacheta, apoi fusta, rămânând numai în bluză și jupon și pantofi cu toc înalt, dar pesemne că-i era tot cald, pentru că-și făcea vânt în continuare cu ziarul, și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a auzit el despre astfel de filme, iar dacă mai derulăm pelicula, o să vedem că femeia se va dezbrăca de tot, își va da jos și sutienul, și chiloții, așa că ne-am uitat și mai de-aproape, continuând să învârtim discul, și într-adevăr, femeia și-a dat jos și juponul, nu mai avea pe ea decât ciorapii, sutienul și chiloții, dar ciorapii nu erau ca ciorapii adevărați, îi ajungeau doar până la jumătatea coapsei, iar de acolo erau fixați de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ciorapii adevărați, îi ajungeau doar până la jumătatea coapsei, iar de acolo erau fixați de niște panglici prinse de un cordon din jurul taliei, așa, ca la indieni jambierele din piele, ei, și atunci Feri a încercat să rotească și mai repede discul, mișcările femeii s-au accelerat, devenind sacadate, dar ciorapii tot n-a vrut să și-i dea jos, se plimba numai prin cameră, o dată a scăpat ziarul pe jos și s-a aplecat să-l ridice, apoi și-a aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
spus s-o lăsăm baltă, și să ne cărăm urgem de-acolo, că se va opri generatorul sau se va da înapoi curentul, și Feri a spus că e-n regulă, dar nu era atent la mine, învârtea în continuare discul, și atunci iarăși i-am zis s-o luăm din loc, că lumina roșie pâlpâie tot mai repede, dar Feri mi-a spus să-mi țin gura, că femeia își descheie sutienul, și să mă uit și eu, că așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
e tâmpit, el a făcut-o, între timp, încercând să mă ridic, am apăsat pe un alt buton, și atunci s-au stins luminile în sală și s-a aprins reflectorul aparatului de proiecție, și au început să se învârtă discurile cu pelicula, și s-a și văzut imaginea pe ecran, încețoșată, dar se distingea cum femeia s-a aplecat în față, dându-și sutienul jos, dar asta am văzut în timp ce alergam deja spre coridor, fugea și Feri în urma mea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a lungul coapselor, focalizând în cele din urmă pe spațiul dintre ele, și atunci, deodată, acolo în fotoliu, femeia și-a desfăcut larg picioarele, și în clipa aia generatorul s-a oprit, și s-a făcut întuneric, se auzea doar discul din aparat învârtindu-se în gol, și atunci ne-am dezmeticit, am sărit în același timp în gaură, și tot în același timp am început să ne târâm spre gura de aerisire, era ca o luptă, fiecare ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
întrebuințeze. Apoi și-a amintit de inelul pe care il dăduse Melissa și a cărui putere o încercase nu de mult. El a alergat, deci, la Angelica și i l-a pus în deget. Pe urmă, a descoperit scutul întorcând discul strălucitor către ochii monstrului. Efectul a fost instantaneu. Orcul a căzut în nesimțire , a făcut o tumbă în apă și a rămas nemișcat, plutind pe spate. Rogero ar fi putut să-și încerce lancea asupra părților mai moi din trupul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
notei de plată supraîncărcate Asurzit de cofeină, mă simțeam exact ca un robot, ca o rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja atât de roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul camerei, vă rog, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja atât de roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul camerei, vă rog, a spus telefonista cu bâzâitul ei de bondar, ca de fiecare dată, ca de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]