14,928 matches
-
prezumția de încredințare către mamă. a fost eliminată treptat din majoritatea legislațiilor naționale, fiind înlocuită de prezumția de autoritate părintească comună. Viziunea modernă cu privire la încredințarea minorilor se bazează pe conceptul de interes superior al copilului care a fost introdus în doctrina juridică de a valida prezumțiile de încredințare indiferent dacă este vorba de prezumția de încredințare către tată, prezumția de încredințare către mamă ori prezumția de autoritate părintească comună. Chiar și în condițiile în care prezumția de autoritate părintească comună a
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
mamă s-a făcut la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului al XX-lea. Schimbarea a fost generată de anumite modificări legislative din Anglia, superputerea la nivel mondial, din acea vreme. Schimbarea doctrinară de la acel moment a purtat numele de Doctrină a "anilor tandri".. Ca urmare a acestei doctrine, în majoritatea cazurilor, într-un divorț în care erau implicați copii cu vârste sub 10 ani, mama primea custodia minorilor, exceptând cazului în care ea era dovedită ca fiind total incompetentă sau
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
și începutul secolului al XX-lea. Schimbarea a fost generată de anumite modificări legislative din Anglia, superputerea la nivel mondial, din acea vreme. Schimbarea doctrinară de la acel moment a purtat numele de Doctrină a "anilor tandri".. Ca urmare a acestei doctrine, în majoritatea cazurilor, într-un divorț în care erau implicați copii cu vârste sub 10 ani, mama primea custodia minorilor, exceptând cazului în care ea era dovedită ca fiind total incompetentă sau adulteră. Ulterior doctrina s-a extins asupra copiilor
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
tandri".. Ca urmare a acestei doctrine, în majoritatea cazurilor, într-un divorț în care erau implicați copii cu vârste sub 10 ani, mama primea custodia minorilor, exceptând cazului în care ea era dovedită ca fiind total incompetentă sau adulteră. Ulterior doctrina s-a extins asupra copiilor cu vârsta de până la 14 ani. Doctrina "anilor tandri" a penetrat inclusiv ONU care, prin principiul nr. 6 din Declarația drepturilor copilului argumenta necesitatea ca ""nici un copil mic, cu excepția cazurilor speciale, nu va fi separat
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
în care erau implicați copii cu vârste sub 10 ani, mama primea custodia minorilor, exceptând cazului în care ea era dovedită ca fiind total incompetentă sau adulteră. Ulterior doctrina s-a extins asupra copiilor cu vârsta de până la 14 ani. Doctrina "anilor tandri" a penetrat inclusiv ONU care, prin principiul nr. 6 din Declarația drepturilor copilului argumenta necesitatea ca ""nici un copil mic, cu excepția cazurilor speciale, nu va fi separat de mama sa"" (principiu care a fost abrogat 30 de ani mai
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
6 din Declarația drepturilor copilului argumenta necesitatea ca ""nici un copil mic, cu excepția cazurilor speciale, nu va fi separat de mama sa"" (principiu care a fost abrogat 30 de ani mai târziu prin adoptarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului din anul 1989. Doctrina "anilor tandri" a fost abolită prin lege sau a fost declarată neconstituțională în majoritatea statelor civilizate (SUA, Canada, UE, Israel, etc.). Cu toate acestea, mai sunt instanțe care continuă să aibă o preferință anacronică pentru părintele de sex feminin. Între
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
o preferință anacronică pentru părintele de sex feminin. Între anii 1950 și 1980, cele mai multe state din SUA au utilizat intens prezumția de încredințare a minorilor către mamă, favorizând astfel părintele de sex feminin în cazul unui divorț, ca parte a doctrinei anilor tandrii. Această practică de alocare a custodiei copiilor către mame se modifică începând cu anul 1979, când statul California modifică legislația în materie, introducând preferința pentru custodie comună. Aceasta deschide drumul pentru răspândirea custodie comună pe întreg teritoriul Statelor Unite
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
(termenul în limba engleză: "Tender years doctrine") este un concept intrat în doctrina juridică spre sfârșitul secolului al XIX-lea și care a fost treptat eliminat din legislațiile majorității țărilor la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Această doctrină a favorizat mamele față de tați, în acordarea
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
(termenul în limba engleză: "Tender years doctrine") este un concept intrat în doctrina juridică spre sfârșitul secolului al XIX-lea și care a fost treptat eliminat din legislațiile majorității țărilor la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Această doctrină a favorizat mamele față de tați, în acordarea custodiei copiilor lor minori, în caz
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
(termenul în limba engleză: "Tender years doctrine") este un concept intrat în doctrina juridică spre sfârșitul secolului al XIX-lea și care a fost treptat eliminat din legislațiile majorității țărilor la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Această doctrină a favorizat mamele față de tați, în acordarea custodiei copiilor lor minori, în caz de divorț sau separare. s-a concretizat prin utilizarea la scară largă a așa numitei prezumții de încredințare către mamă. În majoritatea țărilor dezvoltate acest concept juridic
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
așa numitei prezumții de încredințare către mamă. În majoritatea țărilor dezvoltate acest concept juridic a fost abolit . Cu toate acestea, jurisprudența din multe state manifestă în continuare o preferință pentru părintele de sex feminin (așa numita preferință maternă). În România, doctrina anilor fragezi a fost reliefată în Codul Familiei prin articolul 1, care menționa în mod expres o preferință pentru mamă, fiind însă abolită odată cu intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod civil, la data de 1 octombrie 2011. Noul cod
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
ocazie cu care prezumția de încredințare către mamă s-a extins și asupra copiilor cu vârste de până la șaisprezece ani. Conform acestei legi, instanțele puteau face excepții doar în cazurile în care tatăl dovedea că mama a comis un adulter. Doctrina anilor fragezi a migrat din Anglia către SUA unde a persistat mai mult de o sută de ani, majoritatea statelor americane recunoscând în mod explicit această prezumție de încredințare către mamă. În a doua jumătate a secolului XX, instanțele judecătorești
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
americane recunoscând în mod explicit această prezumție de încredințare către mamă. În a doua jumătate a secolului XX, instanțele judecătorești și legislaturile au început să inverseze deciziile cu privire la acordarea custodiei sau chiar s-au dat legi care au abrogat această doctrină în favoarea unor argumente neutre de stabilire a părintelui custodian. Astfel a apărut noțiunea de interes superior al copilului. Unele instanțe ale unor state au mers până acolo încât să constate că doctrina anilor fragezi încalcă clauza de protecție egală în fața
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
s-au dat legi care au abrogat această doctrină în favoarea unor argumente neutre de stabilire a părintelui custodian. Astfel a apărut noțiunea de interes superior al copilului. Unele instanțe ale unor state au mers până acolo încât să constate că doctrina anilor fragezi încalcă clauza de protecție egală în fața legii, prevăzută în al 14-lea amendament la Constituția SUA. (A se vedea, de exemplu, regele c. Vancil, 34 Ill App. 3D 831, 341 2d NE 65 [Ill 1975].) Un număr mic
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
drepturi și responsabilități egale între ei și în relația lor cu copiii, înaintea căsătoriei, în timpul căsătoriei și în cazul dizolvării căsătoriei"". Viziunea modernă cu privire la încredințarea minorilor se bazează pe conceptul de interes superior al copilului care a fost introdus în doctrina juridică de a valida prezumțiile de încredințare indiferent dacă este vorba de prezumția de încredințare către tată, prezumția de încredințare către mamă ori prezumția de autoritate părintească comună. Chiar și în condițiile în care prezumția de autoritate părintească comună a
Prezumția de autoritate părintească comună () [Corola-website/Science/323773_a_325102]
-
(în ) este o doctrină ascetică protestantă, apărută în Germania secolului al XVII-lea, care susține respectarea riguroasă a practicilor religioase și pietatea. În pietism, legătura dintre credincios și Dumnezeu se face direct, fără intermediari. Martin Luther a introdus noțiunea separării vieții obișnuite a oamenilor
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
retragerea din sfera publică, apreciată a fi un mediu păcătos, dominat de rău. Pietismul a apărut ca o reacție la tendința laicizantă a calvinismului și luteranismului, susținând că trebuie să se pună mai mult accentul pe viața creștină decât pe doctrină, să existe mai multă pietate decât știință, mai multă iubire între oameni prin participarea laicilor la operele de binefacere și o mai bună cunoaștere a Bibliei, care trebuie să devină o lectură de fiecare zi. Unele exagerări ale unor grupări
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
În terminologia creștină docetismul, din limba greacă "dokeĩn" (a părea) /"dókēsis" (apariție, fantomă), este definit în sens restrictiv, conform lui Norbert Brox, ca „doctrina conform căreia fenomenul Hristos, existența sa istorică și trupească, deci, în special, forma de om a lui Isus, era o simplă aparență lipsită de orice realitate.” Pe larg, termenul este considerat ca însemnând că Isus doar părea că ar fi
Docetism () [Corola-website/Science/323049_a_324378]
-
forma sa umană era doar iluzie. Cuvântul "Dokētaí" (iluzioniști) referitor la grupurile de creștini primari care negau natura umană a lui Isus, a apărut pentru prima oară într-o scrisoare a episcopului Serapion de Antiohia (197-203), care a găsit această doctrină în Evanghelia după Petru, în cursul unei vizite pastorale într-o comunitate creștină care folosea această evanghelie în Rhosus, condamnând-o ulterior drept falsificată. Apare să fi izvorât din dezbaterile teologice privitoare la sensul, figurat sau literal, a unei afirmații
Docetism () [Corola-website/Science/323049_a_324378]
-
Quebec-ul a fost prima dintre provincii care a permis unei persoane să-și redacteze un astfel de mandat. În Codul său civil, în articolele 2166 la 2174, legiuitorul reglementează, prin reguli specifice, acest mandat de protecție ca și contract. În doctrina din Quebec, el este definit ca fiind contractul de mandat prin care mandantul conferă mandatarului puterea de a realiza orice acte juridice raportate la afacerile mandantului, cuprinzând protecția persoanei sale și administrarea bunurilor sale, în caz de inaptitudine a mandantului
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
În aceste condiții, considerăm că vor fi aplicate dispozițiile generale privind contractul de mandat, așa cum este el reglementat în noul Cod. În legislația din Quebec, acest tip de mandat este denumit „mandat donné en prévision de l’inaptitude”, iar în doctrină este întâlnit ca „mandat d’inaptitude” sau „mandat de protection”, denumiri care au fost preluate și de jurisprudența din această provincie. Pornind de la acestea și având în vedere că legiuitorul român nu a consacrat acest tip de mandat sub o
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
legislațiilor moderne, prinzându-l în opera de codificare, ca principiu de bază a societății românești, extinzând sfera de reglementare, depășind cadrul în care vorbim despre copilul aflat în dificultate. Cu privire la conținutul concret al acestui principiu, apreciem că se va analiza doctrina și jurisprudența existente până la acest moment în România și care fac vorbire, direct sau indirect de noțiunile care stau la baza acestui principiu. Apreciem că acest principiu se va raporta întotdeauna la societatea în cadrul căreia va fi analizat, chiar dacă vom
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
mai mult lingvistică și mai puțin juridică, legiuitorul român reclamă din partea mediului juridic din țara noastră o atenție deosebită în aplicarea lor în cadrul societății românești și, de ce nu, chiar o analiză a modului în care aceste dispoziții sunt interpretate în doctrina și jurisprudența țării de origine. Pe de altă parte, asa cum se prevede și în noul Cod civil român, prin articolele 792, alineatul 3 și 794, dispozițiile acestui titlu reprezintă dreptul comun în materie, care se aplică în toate cazurile
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
căzând drept în capul lui Vorbis din ghearele unui vultur. Asistând la acest miracol, mulțimea începe să creadă din nou în Om, redându-i puterile. Om își face apariția în Citadelă și îi oferă lui Brutha onoarea de a stabili doctrina noii biserici. Însă Brutha nu e de acord cu noile reguli ale lui Om, explicând că religia ar trebui să se preocupe de oameni și să fie tolerantă cu alte practici religioase. Ephebe pornește împotriva Omniei alături de celelalte națiuni adunate
Zei mărunți () [Corola-website/Science/323357_a_324686]
-
publicat bucăți de proză literară ("Idilă", "Tantal", "Noua Eneidă"), piese de un fantezism colorat și înclinație spre parodie. În 1936 îi apare un volum cu reportaje ("Constanța"), iar în 1938 "Istoria vieții publice în România", unde sunt trecute în revistă doctrinele politice din spațiul românesc. Adevăratul debut literar al lui Șoimaru s-a produs în ipostaza de dramaturg, cu piesa "„Furtună în Olimp”", reprezentată pe scena sălii Studio a Teatrului Național din București, în stagiunea 1945-1946. Piesa este scrisă de pe poziții
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]