20,245 matches
-
continuă pe multe pagini, constituind un amplu tablou al vieții sociale din Cotnarii secolului al XV lea. Dar noi ne vom opri asupra unei secvențe care a făcut celebră localitatea, așezând-o pe veci în istoriografie: Vinul de Cotnari Mustul dulce must ca mursa, de cel bei ai mai bea î ncă Că dulceața lui firească, ori cât bei nu ți face rău Că șʹo trage tot firește, din acea pătură adâ ncă Ce-nzestrată i Catelina în tot lung și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de cel bei ai mai bea î ncă Că dulceața lui firească, ori cât bei nu ți face rău Că șʹo trage tot firește, din acea pătură adâ ncă Ce-nzestrată i Catelina în tot lung și latul său. Mustul dulce îi cu aromă, de la întâia lui fo rmare Dezvoltând-o câte-ncetul, pânʹ ce devine un buchet Buchet scump ales deliciu, ce cu altul seamăn n-are Cunoscut între alte vinuri, c un ce, ceva mai picant . Din căzi, vase
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
drobul, și prin gropi adânci îl pun Ținându-l, aici pe iarnă, când tiscovina i lucrată Făcând din ea rachiu, țuică, rachiul de tisc ovin. Ș-apoi mustul de sub teascuri, ce curge-ntr o cădățue E mai bun, plăcut, mai dulce, de cât cel ce-i de sub lin Să dă la băut mai tare, că l tot bei cu lăcomie Că i gustos fără de seamăn, limpede și mult mai fin. Puțini drojdii sunt în ele, de acea răvac se numește Nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iată câteva amănunte furnizate de generalul Milicescu, după ce le descrie frumusețea pletelor blonde și-a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă și nu s au umplut atâtea pagini literare sau d e istorie. Loc de desfătare domnească, Cotnarii au fost gazda dulce și spumoasă, de-a lungul secolelor, a rădvanurilor aurite ce ad uceau ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un adevărat vin generos, d ar înțelepciunea n - o atinge decât în al zecelea an al existenței sale. L a această vârstă cade în pahar în valuri grele, ca untdelemnul , cu nua nțe ruginii.” Sau cum scrie Eminescu: „Nimic mai dulce decât toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e un scu rt portret sau câte o caracteristică. Iată ce scrie despre D abija Vo dă (1662): COTNARI îN OPERA LUI NECULCE: „El bea vin mai mult din oală decât din pahar de cris tal, zicând că i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a poftit la un ospăț. Ion Neculce observă și scrie: „Se ospătau și se veseleau prea frumos cu vin de Cotnari și lăudau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața. Ca și vinul. După ce te ai dezmierdat cu el și ai ajuns în cerul al șaptelea, te faci clei și cazi plăci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
include în galeria poeților care cântă vinul, cu un „Cântec pentru vin Cotnar”: Vrei lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Se priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu-se și strângându și mâinile. - Pot să-ți povestesc - întrebă cu ochii umezi Ruset - cum s a întâmplat această nefericire a vieții mele? Blajin și cu glas dulce, abatele își înclină fruntea: - Cedamus amore. Să vorbim de nefericirea d omniei t ale, prințule. Mă grăbesc să proclam fericire, ori ce-ai sp une. Aș dori să mai pot suporta și eu asemenea lovituri, dar nu mai este cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cărui preaslăvire a făcut 6 a ni de pu șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ude lutul care Nu i ursit să mai învie. Cât trăi-voi am să beau Cât trăi voi am să beau Moartea-ntâmpină-mă bând - Să mă-mbăt mi-am pus în gând Ca să uit al lumii greu. Astăzi vinul dulce vreu în pahar să l văd căzând; Cât trăi-voi am să beu, Moartea ʹntâpine mă bând. Vom ciocni Cotnar mereu Cu prietenii pe rând Când pământul în curând Astupa va glasul meu, Cât trăi-voi am să beu! Mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în care majoritatea oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
situează în mod ferm țara noastră pe harta Uniunii Europene, ca o importantă zonă naturală. Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sunt periclitate, 7 specii sunt critic periclitate, 35 specii sunt vulnerabile, 25 specii sunt în declin (fig. 1.3 și fig. 1.4Ă. Circa 40% dintre mamifere, fluturi și reptile autohtone și mai mult de jumătate dintre peștii de apă dulce sunt amenințați. Au fost identificate în țara noastră 410 specii de păsări, din care 40 specii sunt periclitate, 25 specii sunt critic periclitate, 30 specii sunt vulnerabile, 16 specii sunt în declin. 11 Fig. 1.4. Statutul de conservare a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
rivularis, realizează concentrații de 434 mg Cd/g substanță uscată; în rinichiul de focă s-a determinat Cd în concentrație de 500 g/g substanță uscată. În apele marine, cantitatea de cadmiu este de obicei mai scăzută decât în apele dulci, concentrația cadmiului fiind mai ridicată în zonele de coastă față de largul mării. Factorul de concentrare al cadmiului de către animalele marine variază de la 100 la 1000 (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Caracterul toxic al cadmiului asupra animalelor acvatice este influențat de duritatea apei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de 44,5-45,7 mg Ca/l, au arătat că peștii din apele oligotrofe cancentrează de peste 20 de ori mai mult stronțiu decât cei din apele eutrofe. Tot din acest motiv, valoarea factorilor de concentrare în cazul organismelor din apele dulci este mai mare decât cea a factorilor de concentrare ale organismelor din apele marine. gradul de contaminare al mediului. Concentrația elementelor radioactive este direct proporțională cu gradul de activitate. Temperatura poate influența concentrația radionuclizilor. Totuși, asupra algelor din apele dulci
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
dulci este mai mare decât cea a factorilor de concentrare ale organismelor din apele marine. gradul de contaminare al mediului. Concentrația elementelor radioactive este direct proporțională cu gradul de activitate. Temperatura poate influența concentrația radionuclizilor. Totuși, asupra algelor din apele dulci, nu se observă o scădere sau o creștere a efectului radionuclizilor în funcție de temperatură, în schimb, la pești, concentrația stronțiului în organisme, crește cu creșterea temperaturii. Vârsta organismului sau stadiul de dezvoltare. La toate organismele tinere care au un ritm de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și porcii introduși în insula Galapagos, prin hrănirea cu ouăle broaștelor țestoase, afectând echilibrul ecologic al speciei de broaște. La noi în țară, au pătruns spontan specii de ciuma apei (Elodeea canadensisă, originară din America și stabilită în majoritatea apelor dulci și bălților Dunării; bibanul soare (Lepomis gibbosusă, din America de Nord, 99 apare în apele dulcicole și gasteropodul Rapana thomasiana, din apele Japoniei, apare din 1950 și în Marea Neagră. Efectele pătrunderii unor noi specii În urma introducerii unei specii noi, aceasta poate evolua
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la imaginea “prostului satului”. Diverse expresii ale gurii închise corespund unor poziții pe care o adoptă buzele atunci când ne confruntăm cu un gust plăcut sau, dimpotrivă, dezagreabil. Nu întâmplător vorbim despre figura “acră” a cuiva sau spounem că altcineva zâmbește “dulce” sau “amar”. Apărut încă din a cincea săptămână de viață, zâmbetul constituie un indiciu că sugarul a depășit un stadiu important în procesul de individuație. Că zâmbetul ne atrage atenția mai mult decât alte manifestări mimico-gestuale ne-o demonstrează și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
febră, tenesme și scaune afecaloide muco-pio-sanguinolente. Epidemiologie Sursa dizenteriei o constituie bolnavii și purtătorii de shigele. Speciile de shigele sunt rezistente în mediul extern, putându-se izola după 7 săptămâni de la contaminare pe lenjeria murdară, după 5-11 zile în apa dulce și după 1-4 zile în resturile menajere. Transmiterea este fecal-orală, directă sau indirectă. Receptivitatea este generală, mai mare la copii. Imunitatea postinfecțioasă este de scurtă durată și specifică de tip. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Raportarea cazurilor de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ale pescărușilor care zboară pe deasupra lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei este un trandafir înflorind pe buzele-i dulci. Ea are flori la tâmple, căci vara este anotimpul care îmblânzește natura. Robert Brașoveanu PRIMĂVARA Zăpezile au început să se topească, semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de raze se revarsă pe pământ
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
luate de vânt și duse departe. Cerul, mohorât, plânge cu stropi mici. Basmul toamnei, început cu glasul stins de sfială al unei frunze, va fi terminat de către iarnă. Toamna are și ea multe bucurii. Oamenii culeg fructele și cerealele. Vinul dulce și plăcut mirositor te îmbie și te face să visezi. Îmi place toamna foarte mult pentru culorile ei asortate atât de bine. Sunt, Toamnă, exact ca un vis de tinerețe printre anii trecători, ca o doină ce răsună de departe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
te îmbie și te face să visezi. Îmi place toamna foarte mult pentru culorile ei asortate atât de bine. Sunt, Toamnă, exact ca un vis de tinerețe printre anii trecători, ca o doină ce răsună de departe în somnul tău dulce ! Iar, când te trezești, ești cu capul în poala Iernii care ți toarce fiorul de fulgi și ți se pare că, de când lumea, Iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu-i. Iarna povestește înainte basmul început de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]