15,136 matches
-
săi mai intimi. Când se adresează lui Maximus Cotta, de exemplu, poetul îi dezvăluie 410 că imaginile imperiale "Caesar cum Caesare", pe care acesta i le trimisese de puțin timp, i se păreau cu fiecare zi care trecea, mai puțin dure la vedere, ba chiar încurajatoare, de unde Ovidiu trăgea nădejdea "unui exil mai comod". Mai mult, sulmonezul ne informează la un moment dat (era în perioada de timp de dinaintea morții împăratului, oare de aceea era el plin de speranță) că nădejdea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în asemenea momente, figura împăratului nu este defel înconjurată de haloul de blândețe și dreptate. Este evident că Sulmonezul are impresia că a fost condamnat pe nedrept 434. În plus, relegarea sa pentru a respecta termenii condamnării este cel mai dur exil posibil și imaginabil. II. Noblețea: originea modestă a lui Augustus. Când este predispus spre adulare în scrisorile trimise din Pontus Euxin, pentru a-și atrage de partea sa bunăvoința lui Augustus, poetul din Sulmona nu face economie de cele
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
autorului său, dă impresia unei parodii atroce, care frizează obscenitatea. Între timp, a trecut multă apă pe sub poduri și însuși Augustus a adoptat o morală stoică destul de rigidă, astfel încât să ureze poporului roman, care-l ruga să fie mai puțin dur cu fiica exilată, să aibă parte de "asemenea fiice și asemenea soții". Chiar și mai aspru s-a purtat cu nepoata omonimă: "Nu a permis să fie nici recunoscut, nici crescut copilul care se născuse din nepoata Iulia după condamnare
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ar fi imitatorul lui Ovidiu. 456 Despre aceste zvonuri, cfr. și M. COLOMBA, op. cit., p. 66. 457 În versiunea lui GUIDO VITALI, vol. I, Bologna, N. Zanichelli, 1954. 458 V.A. ROSTAGNI, op. cit., vol. I, p. 87-88. 459 Tempore sic duro (Tristia, I, V, 25-26) unde condițiile personale trec, ca și în alte ocazii, în plan secund, pentru a le îmbrățișa pe cele publice. 460 Cf. din nou Tristia, IV, II, 57-64; IV, X, 125 și urm. 461 Tristia, III, VII
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îl considerăm o componentă care respectă toate caracteristicile morfo-funcționale ale sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
caracteristicile morfo-funcționale ale sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică - 19% din masă și 28% din volum, alcătuită din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
precis de prefacerile ce au loc la polul anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat, în care se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și se extinde pe o perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fixând mandibula la baza craniului; - în acest mod, mușchii coborâtori ai mandibulei devin ridicători ai osului hioid, deschizând traseele laringo-esofagiene; - mușchii limbii se contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Forțele verticale (fig. 89) sunt forțe de presiune și se declanșează în masticație și deglutiție. Intensitatea lor depinde de forța mușchilor ridicători, consistența alimentului și sensibilitatea parodonțiului. Forța musculară trebuie să fie eficientă în triturarea alimentului. Dacă acesta este prea dur apare durerea și se declanșează reflexul gingivo-parodonto-muscular care întrerupe contracția musculară. Dacă nu, ciclurile masticatorii urmează traseul normal. Forțele orizontale au o dublă origine, fiind: -forțe orizontale propriu-zise, care se nasc în mișcarea de lateralitate a mandibulei; -forțe orizontale consecutive
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sugerează o promisiune de libertate. Este simbolul unei evaziuni salvatoare. Spiritul voiajor se pierde Însă Într-o reverie din ce În ce mai vagă și inconsistentă (Închipuirea „Își strînge a sa aripă”) și peste tablourile Însorite, iritant de poetice, se suprapune un peisaj mai dur și mai convingător liric: peisajul (spațiul) refuzat afectiv de reverie. Acesta va da Însă culoarea și tonul poemului. Percepția este aici mai fină, mai nuanțat materială. Oroarea de natura sălbăticită găsește imagini mai convingătoare decît iubirea de reliefurile Însorite, exotice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
noii legături amoroase, menite a vindeca sufletul rănit al bărbatului, comportamentul celui abia făcut de rușine nu lasă deloc impresia că s-ar fi schimbat în vreun fel, și nici că îndrăgostitul de "icoane" ar fi priceput ceva din lecția dură administrată cu cinism de femeia mult adorată. Așa cum Diana izbutise să-l convingă ușor, recurgând la trucul melodramatic al "tezaurului de la Pietroasa", nici Silvia nu are mult de luptat, atuul ei major fiind că afișează o feminitate frustă, deloc enigmatică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
onomatopeelor. 7 Dacă dislaliile de evoluție sunt excluse din patologia limbajului, dislaliile organice fac, în special, obiectul terapiei logopedice. Această categorie a dislaliilor se datorează unor modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
al masei pământoase și să producă astfel oscilațiuni ale axului pământesc”. * Zgomotele subterane însoțesc adesea cutremurele către epicentru, se manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. * Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
privind eventualitatea unor replici seismice și mai puternice și urmările lor. Ascultați numai recomandările și informațiile transmise oficial, recepționate direct de dumneavoastră și nu din auzite. * în caz de blocare în anumite locuri, bateți la intervale regulate cu un obiect dur în conductele de gaz sau de apă învecinate sau în pereții clădirii, iar dacă ați stabilit contactul verbal, furnizați informațiile necesare cerute și cereți prim-ajutorul necesar. * Nu vă preocupați de durata până la salvare, deoarece, în astfel de condiții, deși
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
formare . Semnalate încă din anul 1883 de un căutător de aur (Cass Hite), podurile naturale au fost cunoscute de indieni cu aproximativ 2000 ani înainte. Podurile naturale de aici din Utah sunt sculptate în formațiuni grezoase permiene (gresii silicioase albe, dure, rezistente și gresii marnoase roșii, moi), însă pe teritoriul SUA se mai întâlnesc poduri în travertin (centrul Arizonei), poduri în calcare (Virginia), poduri în roci vulcanice (Yellowstone). I.1.2. PARCUL NAȚIONAL YELLOWSTONE În zona Munților Stâncoși s-au înființat
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
dimensiuni apreciabile: lungime de 32km, lățime de 4601200m și adâncime maximă de 365m și o vârstă de cca. 10.000 ani. Spectaculoase sunt cascadele formate în acest sector de canion, în zonele unde se interpun transversal praguri de riolite nealterate, dure. Cele mai cunoscute cascade din parc sunt: Lower Falls (94m), Upper Falls (33m), Cascada Turnurilor (pe un afluent al lui Yellowstone), Cascada Gibson (pe un afluent al lui Madison). Lacul Yellowstone este situat în sudul parcului la o altitudine de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ghețar. Este vorba de canionul râului Merced, care, sub acțiunea ghețarilor cuaternari, a fost lărgit, căpătând în cea mai mare parte un profil caracteristic văilor glaciare, în U, a fost sculptat, și erodat, fiind îndepărtate porțiunile mai moi. Porțiunile mai dure, între care domurile granitice, au rămas neafectate, constituind azi tot atâtea elemente de peisaj extrem (El Capitain). Fundul văii de azi provine din fostul lac Yosemite, care s-a format după topirea ghețarilor, prin acumularea apei dincolo de aliniamentul mai înalt
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]