16,546 matches
-
Universității din Oradea, iar din 1994 rubrica „Pro juventute aperta”, susținută de Flaminia Faur. Literatura are aici un loc de seamă, redacția fiind interesată să promoveze în primul rând valorile locale. Poezia, proza și teatrul, în egală măsură cu articolele, eseurile și recenziile literare, ocupă pagini întregi în fiecare număr. Sunt închinate numere omagiale lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, N. Iorga ș.a., cu preponderență în relația acestora cu Transilvania: Constantin Mălinaș, Eminescu și Bihorul (3/1990), Lucian Steia, Eminescu
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
în postura unor creatori moderni, sincroni, originali. Teatrologia... este o construcție teoretică temeinic articulată, în care autorul își valorifică propria-i capacitate speculativă. Disocierile nuanțate despre „imaginea teatrală” (configurație) sunt o probă elocventă ca aplicație și imaginație a ideilor. În eseul Despre constituirea dramei (1995), C. abordează o formă de teatru, drama, sub semnul unui „vector” structurant, „voința”, care, „ca manifestare a unei forțe, este fermentul constituirii dramei”. Din această perspectivă, sunt reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1986-1988), iar mai târziu, o specializare în muzeologie, în urma căreia este, în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
disolut („zare stearpă”). Poeziile din Cădere deasupra orașului (1994) se vădesc un ciclu al transformării eului poetic („femeia scrib”-„femeia cruciat”), care acum contemplă timpul sub semnul infailibilității morții și îl caută pe Dumnezeu în orașul Cluj, un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie spre centrul Infernului (1998) înregistrează ipostazele literare românești ale Gulagului, „termen-efigie” al lagărului, închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
poeticități elementul plastic, secvența picturală: „O carte ca un amurg deschid / filă cu filă / așa cum mi-aș desface sufletul în extaz”. La fel ca majoritatea poeților echinoxiști, C. face și critică literară, comentând în special cărți de poezie. Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești (2000), la origine teză de doctorat, este o „explorare tematistă” care vizează descrierea relației timp-poezie. Criticul are în vedere în ampla secțiune aplicată a cărții, Forme ale temporalității în poezia românească, „șapte din experiențele fundamentale” ale poeziei
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
cel dintâi o temă majoră și de-a constitui astfel un reper pentru orice inițiativă similară ulterioară”. SCRIERI: Seară adolescentină, București, 1982; Secolul sfârșește într-o duminică, București, 1991; Noaptea din zi, Sibiu, 1994; Radiografiile timpului, Botoșani, 1998; Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești, Cluj-Napoca, 2000; Vara de fosfor, Cluj-Napoca, 2002; Viața și opiniile profesorului Mouse, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Antologia poeziei române de la origini până azi, I-II, Pitești, 1998 (în colaborare cu Ioan Radu Văcărescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Cartea Românească (1948). Devenit incomod pentru noile autorități comuniste, C. este arestat și condamnat în două rânduri (1950-1955 și 1958-1964), ultima oară, în 1958, sentința fiind pedeapsa capitală, ulterior comutată. Revenit în viața literară, tipărește în 1966 volumul de versuri Eseu. Anii ’70 sunt cei mai prolifici pentru activitatea literară a lui C., care publică numeroase volume de versuri, eseuri și critică literară, precum și un număr impresionant de traduceri din poezia și proza universală, îndeosebi din limbile engleză și franceză. Devine
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
1958-1964), ultima oară, în 1958, sentința fiind pedeapsa capitală, ulterior comutată. Revenit în viața literară, tipărește în 1966 volumul de versuri Eseu. Anii ’70 sunt cei mai prolifici pentru activitatea literară a lui C., care publică numeroase volume de versuri, eseuri și critică literară, precum și un număr impresionant de traduceri din poezia și proza universală, îndeosebi din limbile engleză și franceză. Devine acum redactor la cea mai prestigioasă revistă literară a epocii, „România literară”, unde semnează și I. Car. În 1981
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
întorși din război, / ca o mie de muncitori chemați la fabrică.” Reintrat în viața literară după o tăcere de aproape două decenii - tăcere impusă de închisorile comuniste de la Jilava, Aiud, Cavnic și Baia Sprie -, C. redebutează cu volumul de poeme Eseu, urmat, după un an, de acela intitulat Dimineața nimănui (1967). Poezia lui gravitează în jurul a două teme esențiale: dezabuzarea și singurătatea, rezultate din distilarea poetică a unor suferințe greu de imaginat. Experiența pușcăriei, nenumită ca atare, este pretutindeni prezentă, făcând
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
culturală pe de alta, formează, poate, aspectul cel mai izbitor și insoluționabil critic al poeziei lui Ion Caraion. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Panopticum, București, 1943; Omul profilat pe cer, București, 1945; ed. îngr. Emil Manu, București, 1992; Cântece negre, București, 1946; Eseu, București, 1966; Dimineața nimănui, București, 1967; Necunoscutul ferestrelor, București, 1969; Cârtița și aproapele, București, 1970; Deasupra deasuprelor, București, 1970; Cimitirul din stele, București, 1971; Selene și Pan, București, 1971; Duelul cu crinii, București, 1972; Munți de os, București, 1972; Frunzele
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I, 116-120; Ungheanu, Lecturi
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I, 116-120; Ungheanu, Lecturi, 245-250; Dimisianu, Opinii, 72-76; Manu, Eseu, 59-88; Raicu, Practica, 386-411; Ciobanu, Însemne, II, 84-89; Grigurcu, Poeți, 406-414; Dobrescu, Foiletoane, I, 152-159; George, Sfârșitul, III, 237-239; Felea, Aspecte, II, 51-55; Raicu, Contemporani, 73-78; Cristea, Faptul, 70-73; Sângeorzan, Conversații, 36-38; Cândroveanu, Poeți, 54-65; Tomuș, Mișcarea, 288-291; Grigurcu, Critici
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 94-106; Manu, Eseu, 110-119; Raicu, Practica scrisului, 251-254; Grigurcu, Poeți, 335-343; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 63-74; Iorgulescu, Ceara, 143-146; Simion, Scriitori, III, 95-113; Nicolae Prelipceanu, Nina Cassian într-o zi
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 94-106; Manu, Eseu, 110-119; Raicu, Practica scrisului, 251-254; Grigurcu, Poeți, 335-343; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 63-74; Iorgulescu, Ceara, 143-146; Simion, Scriitori, III, 95-113; Nicolae Prelipceanu, Nina Cassian într-o zi de toamnă, ST, 1984, 11; Pop, Jocul, 231-246; Grigurcu, Existența, 58-71; Mirodan, Dicționar, I
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
și principiilor „realismului socialist”, C. are totuși unele merite în valorificarea unor nume din peisajul literar basarabean interbelic. Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere, antologată sau
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
soțialisticeskogo realizma v moldavskoi literature. 1917-1941 [Formarea realismului socialist în literatura moldovenească. 1917-1941], Moscova, 1974; Scriitorul și timpul, Chișinău, 1979; Literatura sovietică moldovenească din anii 1924-1960. Cronica vieții literare, Chișinău, 1982; Scrieri alese, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: V. Coroban, Studii, eseuri, recenzii, Chișinău, 1968, 208-222; H. Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 154-157; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 152-157; H. Corbu, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 265-272; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 15-36; Ion Șpac, Simion Simionovici Cibotaru
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
întrerupere de cinci ani, revine în publicistică. În 1993 și 1994 a realizat emisiuni culturale la postul de Televiziune SOTI. În 1995-1996 a fost secretar literar la Teatrul Odeon din București. A colaborat cu piese de teatru, cronici dramatice și eseuri de sociologie a culturii la „Arta”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Cronica”. Debutează cu o piesă de teatru în revista „Amfiteatru” (1966), unde va publica ulterior și proză scurtă. În 1967 i se reprezintă, la Timișoara, de către o
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Bălcescu, și mentalitatea reacționară (piesa a beneficiat, în 1984, de o traducere în limba polonă, datorată Danutei Bienkowska). Implicarea politicului în istorie este și tema piesei Suntem și rămânem împreună, o incursiune în trecutul mișcării socialiste românești. Pentru volumul de eseuri Teatrul obiectelor (1982), amplă analiză a mijloacelor scenice - decor, mișcare, costume - utilizate în teatrul românesc de după 1960, autorului i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Teatru, București, 1970; Mârâiala, București, 1982; Teatrul obiectelor, Iași, 1982. Repere bibliografice
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe Chivu, „Apocrife”, RL, 1970, 7; Barbu, O ist., 65-67; Piru, Poezia, I, 322-324; Manu, Eseu, 133-135; Miron Blaga, Gheorghe Chivu, „Brazde străbune”, F, 1985, 2; Emil Manu, Poetul „Zumbelor”, RL, 1986, 44; Dicț. scriit. rom., I, 564. R.S.
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au deschidere către orizontul generalizărilor teoretice, aplicate la literatura română clasică și contemporană, din considerente didactice. Din frământul necontenit al vremilor (1988) este o sinteză asupra publicisticii scriitoricești din Republica Moldova (reportaj, eseu, tabletă, articol). Personalitatea cercetătorului se conturează pregnant în critica de întâmpinare, în care vădește spirit analitic, siguranță în cântărirea valorii estetice. SCRIERI: Fereastră deschisă, Chișinău, 1965; Caractere și conflicte. Evoluția povestirii și romanului moldovenesc în ultimii ani, Chișinău, 1968; Articole
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg”. În 1993 se stabilește în București, unde devine redactor la „Contemporanul. Ideea europeană”. Colaborează cu poezii, eseuri, traduceri, recenzii la „Sud-Est”, „Contrafort”, „Noi”, „Literatura și arta” (Chișinău), precum și la reviste din Franța, Rusia, Italia, Belgia etc. A primit Premiul Ministerului Culturii pe anul 1993 și Premiul Academiei Române pe anul 1996. Debutează cu o schiță în „Tineretul Moldovei
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
recenzii, articole de critică literară, traduceri din italiană și franceză la revistele „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Astra”, Săptămâna”, „Opinia studențească”. După decembrie 1989 susține o „cronică ortodoxă” în revista „Cuvântul”. Colaborează la „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul” cu eseuri și articole despre Nae Ionescu, Petru Dumitriu, Pavel Chihaia, Mateiu I. Caragiale. Este îngrijitorul unei culegeri de „foiletoane și meditații” ale lui Nae Ionescu (1994). În Muzică și memorie, procedeul compozițional este acela al suprapunerii de imagini oarecum eterogene pe
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]