15,087 matches
-
față de femei. Unii autori explică acest fenomen în termeni de "reprezentare a femeii în mintea bărbaților". În opinia acelorași autori, bărbații consideră că femeile sunt mai puțin periculoase decât antagoniștii lor de sex masculin (Richardson et al., 1986). Chiar dacă rezultatele experimentale semnalează existența inhibițiilor în ceea ce privește agresivitatea față de femei, în viața reală frecvența din ce în ce mai mare a agresiunilor împotriva soțiilor sau violurile asupra femeilor demonstrează contrariul, indicând că și femeile pot fi luate drept țintă. Această diferență între rezultatele experimentale și faptele reale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1986). Chiar dacă rezultatele experimentale semnalează existența inhibițiilor în ceea ce privește agresivitatea față de femei, în viața reală frecvența din ce în ce mai mare a agresiunilor împotriva soțiilor sau violurile asupra femeilor demonstrează contrariul, indicând că și femeile pot fi luate drept țintă. Această diferență între rezultatele experimentale și faptele reale se poate explica prin faptul că manifestarea agresivității împotriva femeii ar putea elimina inhibițiile și ar permite astfel bărbatului să perceapă femeia ca pe o amenințare serioasă la adresa propriei sale imagini de sine (Thompson și Richardson, 1983
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cei care au vizionat filmul despre box au administrat mai multe șocuri electrice complicelui. Într-o altă variantă a aceleași paradigme, complicele poartă fie numele de Kirk, fie numele de Kelley (numele personajului jucat de Kirk Douglas). Pentru celelalte condiții experimentale, numele complicelui n-avea nici o legătură cu filmul. Rezultatele semnalează că subiecții administrau mai multe șocuri complicelui dacă acesta purta același nume cu personajul din film (Geen și Berkowitz, 1966 citat de Pahlavan). Berkowitz a integrat într-o serie de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Reynolds, 2001). Imaginile televizate violente descriu intențiile comportamentale ale unor indivizi care vor să fac rău altora. Individul poate fi o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală caracterul nociv al unor programe televizate. Cercetătorii au vrut să afle dacă urmărirea unor emisiuni violente la televizor îi poate face pe indivizi agresivi în viața reală, așa cum s-a observat că se poate întâmpla în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către adolescent este și ea evaluată separat, de către colegii de clasă și profesorii adolescentului. Studiile au semnalat o puternică corelație între tipul de emisiune și tendința agresivă a adolescentului, corelație care devine și mai puternică odată cu înaintarea în vârstă. Studiile experimentale au înregistrat același tip de efect. Liebert și Baron (1972 citat de Baron et al., 1994) au propus unui grup de copii să vadă un film polițist cu multă violență (The Intouchables). Un alt grup a urmărit un film interesant
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rende, Slomkowski, Fulker și Plomin, 1992). Analiza comportamentului criminal la copiii adoptați ai căror părinți biologici erau criminali semnalează o concordanță relativ puternică între cei doi în cazul crimelor non violente și lipsa oricărei corelații în cazul crimelor violente. Studiul experimental asupra agresivității comise de către copii împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar putea fi atribuit eredității. În urma unei meta-analize a 24 de studii realizate cu gemeni mono și bizigoți (studii cărora li s-au recunoscut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a face la fel ca agentul de frustrare. În experimentul realizat de Berkowitz și colegii săi (Berkowitz et al., 1981), cercetătorii au încercat să înțeleagă în ce măsură expunerea la un stimul vătămător (prejudiciabil) ar putea induce o stare de furie. Procedura experimentală a constat în a-i ruga pe subiecți să-și țină una din mâini în apă rece sau călduță (6C versus 18C) în timp ce evaluau (prin pedepsire sau recompensare) performanța unui alt subiect (complicele experimentatorului). Unor subiecți din fiecare grupă li
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Subiecții au fost informați că participă la un studiu despre activitățile neurovegetative implicate într-o situație de rezolvare de probleme și că vor fi supuși unui test de inteligență. Am măsurat viteza de executare a mișcărilor voluntare în patru condiții experimentale obținute prin asocierea unui semnal acustic de intensități diferite (80db versus 20db) cu două feluri de experiențe subiective (eșec versus reușită în timpul sarcinii de rezolvare de probleme). Rezultatele obținute au arătat că pentru subiecții fără stimulare "ostilă" eșecul înseamnă o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
i-au intrigat pe cercetători, mai ales din cauza unor ambiguități. Zillmann (1979), de exemplu, atrage atenția asupra ipotezei conform căreia inhibarea agresivității ar fi mult mai slabă decât provocarea acesteia. Zillman consideră că argumentele lui Miller se bazează pe studiile experimentale asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care animalul în căutare de hrană primește la capătul unei alei șocuri electrice în momentul în care ajunge acolo (doi stimuli concurenți). Rezultatele experimentului indică că tendința de evitare a locului de pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apropie pentru a se hrăni. Prin urmare, cu cât mai mult animalul aleargă pentru a se îndepărta de locul șocului, cu atât mai mult tendința lui de a se apropia crește, de aceea la un moment dat se oprește. Rezultatele experimentale au fost interpretate de Muller ca dovadă a faptului că inhibarea agresivității descrește mult mai repede decât provocarea agresivității, pe măsură ce asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale vor introduce această probabilitate. De la apariția sa, teoria frustrare-agresivitate a fost mult criticată și revizuită. Criticile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la o persoană izolată este posibilă în cazul în care ținta acțiunilor este un obiect neînsuflețit sau propriul corp. Totuși unele date empirice au arătat că dacă un animal este supus singur tratamentului experimental, el nu va manifesta nici un fel de reacție agresivă, în schimb va ataca în prezența unui membru din aceeași specie (Blanchard, Blanchard și Takahashi, 1978; Ulrich et al., 1962; Ulrich, Stachnik, Brierton și Marbry, 1966 citați de Pahlavan, 1987). Ideea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetarea științifică. Un număr important de cercetări au folosit tehnici "sănătoase" de cercetare precum chestionarul și grila de observație, dar există și studii mai creative care au permis folosirea unor altor tehnici de lucru fără a face rău nimănui. Studiul experimental și non experimental Ținând cont de dificultățile legate de natura comportamentului agresiv, cercetătorii trebuie să-l analizeze și să-l înțeleagă fără ca indivizii să-și facă, direct sau indirect, rău unul altuia. Una dintre modalitățile cele mai prudente de studiere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
număr important de cercetări au folosit tehnici "sănătoase" de cercetare precum chestionarul și grila de observație, dar există și studii mai creative care au permis folosirea unor altor tehnici de lucru fără a face rău nimănui. Studiul experimental și non experimental Ținând cont de dificultățile legate de natura comportamentului agresiv, cercetătorii trebuie să-l analizeze și să-l înțeleagă fără ca indivizii să-și facă, direct sau indirect, rău unul altuia. Una dintre modalitățile cele mai prudente de studiere a comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de agresiune și a identifica tipul de agresiune comis (a lovi, a țipa ...). El poate de asemenea să le ceară indivizilor să-i spun când, cum și în ce circumstanțe comit acte de agresiune. În cadrul acestui tip de abordare non experimentală (observarea incidentelor produse în mod natural) caracterizată de absența manipulării, cercetătorul evită orice fel de intervenție directă și de încurajare a declanșării actului agresiv. Acest gen de abordare a comportamentului agresiv s-a dovedit a fi foarte util, contribuind substanțial
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natural) caracterizată de absența manipulării, cercetătorul evită orice fel de intervenție directă și de încurajare a declanșării actului agresiv. Acest gen de abordare a comportamentului agresiv s-a dovedit a fi foarte util, contribuind substanțial la înțelegerea agresivității. Abordarea non experimentală este de cele mai multe ori singura metodă adaptată din punct de vedere etic. Studiul evenimentelor de genul revoltelor, maltratării din partea părinților etc., nu este posibil decât prin intermediul observației indirecte sau a interogării martorilor. Deși procedura invocată oferă numeroase avantaje, există un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate fi ignorat: datele astfel obținute sunt adesea ambigui în ceea ce privește eventualele relații cauzale dintre evenimente. Este aproape imposibil de a determina care factor specific favorizează sau inhibă manifestarea tendințelor agresive. De aceea psihologii sociali au preferat mai degrabă o abordare experimentală în studiul comportamentului agresiv. Dorind să obțină date cât mai sigure, cercetătorii au folosit metode în care factorii presupuși a influența comportamentul agresiv să varieze în mod direct și sistematic. Una sau mai multe variabile implicate în declanșarea sau inhibarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistematic. Una sau mai multe variabile implicate în declanșarea sau inhibarea manifestării agresivității sunt astfel manipulate (cauze: variabile dependente), iar efectele lor sunt evaluate la nivelul comportamentului (efecte: variabile independente). Chiar dacă acest tip de abordare permite identificarea relației cauzale, studiul experimental al comportamentului agresiv ridică anumite probleme precum imposibilitatea garantării absenței riscului sau a prejudiciilor fizice și psihologice la adresa subiecților în timpul studiului sistematic al unei activități periculoase. Ce credibilitate i se poate astfel atribui studiului actului de a face rău fără
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate astfel atribui studiului actului de a face rău fără a o face cu adevărat? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, psihologii sociali au propus o serie de tehnici diferite. Unele sunt folosite în mod exclusiv doar în cadrul studiilor experimentale, în timp ce altele pot fi întrebuințate atât în cazul studiilor experimentale, cât și în cadrul celor non experimentale. Cercetările asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a o face cu adevărat? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, psihologii sociali au propus o serie de tehnici diferite. Unele sunt folosite în mod exclusiv doar în cadrul studiilor experimentale, în timp ce altele pot fi întrebuințate atât în cazul studiilor experimentale, cât și în cadrul celor non experimentale. Cercetările asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a răspunde la toate aceste întrebări, psihologii sociali au propus o serie de tehnici diferite. Unele sunt folosite în mod exclusiv doar în cadrul studiilor experimentale, în timp ce altele pot fi întrebuințate atât în cazul studiilor experimentale, cât și în cadrul celor non experimentale. Cercetările asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se poate realiza prin intermediul unor întrebări puse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a fi discretă și indirectă cu privire la obiectivele cercetării, dar și față de răspunsurile oferite de subiecți, aspecte ce ușurează răspunsul subiecților care ezită să admită faptul că ar putea comite acte de agresiune. Chestionarul poate fi folosit și în cadrul studiilor experimentale. În acest caz, întrebările se pot referi la efectul manipulării experimentale sau la măsurarea predispozițiilor agresive. Autoevaluarea predispozițiilor agresive. Indivizii pot descrie propriul comportament manifestat în situații specifice, pot vorbi despre experiența cu privire la propriile acțiuni agresive sau cu privire la acțiunile agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de răspunsurile oferite de subiecți, aspecte ce ușurează răspunsul subiecților care ezită să admită faptul că ar putea comite acte de agresiune. Chestionarul poate fi folosit și în cadrul studiilor experimentale. În acest caz, întrebările se pot referi la efectul manipulării experimentale sau la măsurarea predispozițiilor agresive. Autoevaluarea predispozițiilor agresive. Indivizii pot descrie propriul comportament manifestat în situații specifice, pot vorbi despre experiența cu privire la propriile acțiuni agresive sau cu privire la acțiunile agresive comise de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natural constă în faptul că cercetătorul trebuie să urmărească multe alte comportamente înainte de a putea asista la o adevărată manifestare de agresivitate. Pentru a evita acest inconvenient, cercetătorii intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru a introduce manipularea experimentală. Observația naturală. Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv la animale și copii. Patterson (1977 citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
claxonat pentru a-i face rău persoanei care le blocaseră drumul. Claxonatul reprezintă deci un comportament agresiv, precizându-se că este vorba despre un comportament specific unui context anume. Confruntarea personală. Harris și colegii săi au elaborat o altă procedură experimentală pentru a studia agresiunile directe induse pe teren (Harris, 1974). În timpul procedurii, indivizii care așteptau la coadă, la gară, la restaurant sau la magazin, erau depășiți de către un alt individ (complicele experimentatorului). În unele cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]