17,773 matches
-
și deci aceleași funcții sunt îndeplinite de personaj. Arian ăl Mic I(30), deși se integrează Tipului Teseu din Ciclul descin¬derilor infernale, împarte călătoria în două: prima parte este un drum până la granița cu sacrul, întreprins de tatăl fetei furate de zmeu. De la frontiera extremă a profanului, marcată de o fântână de unde ia apă o bătrână, căutarea este continuată de Arian, frate cu Zorilă, deci ființă mitică, inițiată. Broasca Roasca I(32) ilustrează un tip universal din Ciclul părăsirilor sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
direct asupra elementului central al lumii: „în spațiul profan mărul, prin configurația sa aproape perfect sferică, operează ca un simbol casnic, motiv pentru care împărații și regii țin în mâini, în afară de sceptru și un «măr imperial», reprezentând Universul”. Iată ce fură, de fapt, prădătorii: cunoașterea, regenerarea, lumea însăși de pe axele ei. Efectul care anunță apropierea zânelor este „amăjuiala”, stare de somn și de vrajă. V. I. Propp a observat în ritualurile inițiatice ale cafrilor sau evreilor existența unei interdicții a somnului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în starea crisalidei. În baladă, singurul care rezistă acestui morb este Ardiu, înarmat, ca și frații săi, cu energia învingătoare a tatălui său, figurată de haine și arme, și situat la o distanță securizantă de măr. Comportamentul zânelor surprinse la furat este similar cu cel al Dulfului din colindele de flăcău. Ele încearcă să-l îmbuneze pe „paznic” cu făgăduirea unei mirese speciale: zâna cea mică. Nesocotind sfatul surorilor ei de a o păzi îndeaproape, Ardiu cade victimă aceleiași puteri a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumile. Cel care mănâncă din hrana morților rămâne pe tărâmul lor, dar Ardiu s-a „cuminecat” din turta zânelor și are acum puteri egale cu ele. Fesul îl protejează de intențiile răzbunătoare ale zânelor și, la momentul potrivit, eroul își fură copilul printrun gest violent final care reinstaurează ordinea. Zâna este obligată să-l urmeze în profan și rămâne circumscrisă acestuia prin uniunea sacră a nunții. Victoria lui Ardiu este totală: mărul alimentează din nou lumea cu forțele sale magice iar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfârșitul solidificării ciclice, față de care cea a aramei sau bronzului este o etapă premergătoare”. Fiara precosmogonică anticipează destinul neofitului prin simpla sa apariție și îi asigură victoria: „Lupul îi spuse că hoțul era împăratul păsărilor. Că el când venea a fura merele, aduna păsările cele mai agere la zbor și cu ele venea de le culegea. (...) le arătă drumul cel mai apropiat și mai lesnicios”. Transmiterea cunoștințelor acoperă toate căutările neofitului, el află răspunsurile la întrebările mitice: cine distruge lumea? Cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morală constituie „un dublu al conștiinței omenești” și tocmai această apropiere o face aptă să mijlocească accesul omului către planul superior. Nesocotirea sfaturilor ei, ca și în cazul lupului, condiționează continuitatea traseului mitic, limitarea recomandată la doar un element magic furat din sacru ar opri evoluția neofitului. Ca și în cazul interdicțiilor încălcate înainte de începerea călătoriei, rolul prohibiției este de a atenționa asupra importanței gestului și obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la doar un element magic furat din sacru ar opri evoluția neofitului. Ca și în cazul interdicțiilor încălcate înainte de începerea călătoriei, rolul prohibiției este de a atenționa asupra importanței gestului și obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul lor, ceea ce îl va obliga să obțină și sabia de la împăratul Roșu, pe lângă care fură și pușca, o nouă necesitate apare în consecință și Ivan fură calul împăratului Verde, dar și frâul lui. Traseul marcat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
călătoriei, rolul prohibiției este de a atenționa asupra importanței gestului și obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul lor, ceea ce îl va obliga să obțină și sabia de la împăratul Roșu, pe lângă care fură și pușca, o nouă necesitate apare în consecință și Ivan fură calul împăratului Verde, dar și frâul lui. Traseul marcat cromatic (lupul îl conduce pe Ivan pe la împăratul Roșu, Verde și apoi la cel Galben) reprezintă scara evoluției spirituale pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul lor, ceea ce îl va obliga să obțină și sabia de la împăratul Roșu, pe lângă care fură și pușca, o nouă necesitate apare în consecință și Ivan fură calul împăratului Verde, dar și frâul lui. Traseul marcat cromatic (lupul îl conduce pe Ivan pe la împăratul Roșu, Verde și apoi la cel Galben) reprezintă scara evoluției spirituale pentru care obiectele răpite mediului lor mitic devin dovezi ale abilității sporite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un tribut plătit pentru lărgirea orizontului de percepție, sacrificiul obligatoriu la intrarea în dimensiunea superioară. Un basm din colecția D. Stăncescu dă zmeului invalid funcția de paznic vigilent al sacrului, el fiind singurul care poate spune Sticlișoarei că mezinul a furat apa elixir din fântâna ei: „...chemând toate fiarele începu a le bate, întrebându-le cine a venit de-a luat apă. Ele se tânguiau și răspundeau că nu știu; numai un zmeu șchiop și chior, care se ascunsese sub talpa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să joc, mai ales cu fete frumoase, cum a fost Saveta lui dascălu Costachi Teodorescu. Aceia a fost foarte frumoasă și chiar mi-a fost și foarte dragă. Și Grigore Chetreanu și Gheorghe Chetreanu erau oameni foarte cinstiți. N-au furat nimănui un capăt de ață. Dar Grigore avea un feli de nebuneală; când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra Loluță, țigan și vătăjel 15 zice: "Stați oameni buni, nu bateți femeia degeaba, asta-i fată de gospodar, n-a furat ea perna". Și întreabă el cine a mai fost și cineva i-a spus că a fost și Donoaia. Și atunci el s-a dus acasă la Donoaia și a găsit perna în pod și a adus și pe baba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și întreabă el cine a mai fost și cineva i-a spus că a fost și Donoaia. Și atunci el s-a dus acasă la Donoaia și a găsit perna în pod și a adus și pe baba Donoaia care furase perna. Și a luat baba multe bice, de a trecut-o toate nevoile. Și cine o învinuia mai tare pe mama că a furat perna? Raveica, nevasta lui Vasile a lui Nică Sofia și sora lui Toader Ghiorghițanu și fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Donoaia și a găsit perna în pod și a adus și pe baba Donoaia care furase perna. Și a luat baba multe bice, de a trecut-o toate nevoile. Și cine o învinuia mai tare pe mama că a furat perna? Raveica, nevasta lui Vasile a lui Nică Sofia și sora lui Toader Ghiorghițanu și fata lui popa Gostachi Ghiorghițanu, căci avea ciudă pe mama. Era o fimee borcănoasă 16 și foarte răutăcioasa, că am cunoscut-o și eu crescând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
limba română, dl. profesor Gheorghe Ghibănescu, m-a întrebat: "Mă, tu ești neam cu Rădășanu ? Și eu am răspuns: "Cum să nu ! ". Și mi-a pus 10. Și mi-a spus: "Să calci pe urmele lui ! Zece acela l-am furat și eu, că nici nu l-am văzut pe Rădășanu, care era din satul Broscăuți, plasa Berhometele, județul Dorohoi. Pe urmă l-am cunoscut și i-am zis bădie, că era cu 6 ani mai mare ca mine. În 1936
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi ca români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și foarte drag să prind pește, să am mrejă, care în timpul refugiului din 1944 mi-a furat-o un văr de-al meu, neam de șătrăr după măsa, Anton a lui Bădica Toader Iftime. Am avut și ciobacă 33 pentru prins pește pe la mari adâncimi, pe râul Moldova. Când veneam de la instrucție la 15 iunie 1907, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în pădure, de unde a fost marele muzician George Enescu [66] și-am adus diferite cioate și (indescifrabil). A doua zi au venit soldații cu ferăstraie și topoare și le-au tăiat și băgat într-o sală de clasă că le furau de afară. De la Avrămeni m-a trimis la Lunca Banului în județul Fălciu cu ordin că să nu luăm un pai de fân sau fir de ovăs. Și eu am luat 40 de căruțe cu paie și fân și 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eu l-am prins pe acela cu amândouă mânele, și când colo cine era? Dl prof. S. Mehedinți. Și m-a întrebat că de ce l-am prins? Și i-am spus că m-am gândit că un hoț mi-a furat banii din curea. Și el a râs și a spus: "Pe lângă hoți de buzunare, în București mai sunt și oameni de treabă". Și ducându-mă într-o vară la București la Preotul Virgil Tacu, fiul cumnatului meu Costică A. Tacu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de la socrul său Vasile Tasu, care era președintele Curții de Casație și membru al Academiei Române. Și Vasile Tasu îi spunea: atâta am pe lună salar, atâta îmi trebue mie și atâta vă trimit vouă și nu-mi dă mâna să fur să vă trimit vouă. Și toate scrisorile scrise de Iorga către socru-su Vasile Tasu, și ale lui V. Tasu către N. Iorga îs publicate în 2-3 volume de un profesor din Bucovina Torouțiu [79], dar au fost adunate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și le vindea în Fălticeni. Și acel Bîcu lui Bîtlan a avut un fecior f.deștept. În armată a fost sergent major. După eliberare s-a băgat în jandarmerie fiind aghiotant. Un servitor din Baea care era în Fălticeni, a furat niște lucruri de la stăpânul său. Căpitanul de jandarmi l-a trimis pe Mihai Bîtlan, el a luat lucrurile și nu le-a dat stăpânului, ci le-a oprit pentru el. S-a aflat, a fost dat afară din jandarmerie. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și niște pește din Rîmnic cu prostovalul. Colonelul s-a otrăvit. Ea a plecat în America și a trimis un pachet cu 10 Kg de aur și a ajuns în America un mare bolovan învelit cu petice. Ori l-au furat hoții noștri ori l-au furat americanii care-s vestiți de hoți mari ce sunt. Și a rămas în biserica din Bogata un frumos candelabru din toată averea lui cea mare. Iaca ce-i omu și ce-i cu toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prostovalul. Colonelul s-a otrăvit. Ea a plecat în America și a trimis un pachet cu 10 Kg de aur și a ajuns în America un mare bolovan învelit cu petice. Ori l-au furat hoții noștri ori l-au furat americanii care-s vestiți de hoți mari ce sunt. Și a rămas în biserica din Bogata un frumos candelabru din toată averea lui cea mare. Iaca ce-i omu și ce-i cu toată averea și mărimea lui. Adică nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai mulți îs țigani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai mulți îs țigani care au fost robi la Mănăstirea Râșca, hoți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai mulți îs țigani care au fost robi la Mănăstirea Râșca, hoți și foarte periculoși. Așa a fost nunta Floricăi celei prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]