15,139 matches
-
c] dac] nu suntem liniștiți, calmi și cu mintea adunat] putem avea tot soiul de izbucniri emoționale iraționale. A avea acele dorințe pe care le-am simți dac] am fi liniștiți, calmi și cu mintea adunat] pare a fi un ideal rațional independent. Cand esti liniștit, calm și cu mintea adunat] nu îți dorești s] îneci copilul, oricât de mult ar țipă și oricât de copleșit ai fi, în starea de neliniște, agitație și cu mintea împr]știat], dominat] de dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce cred c] mi-aș dori s] fac în momentul în care aș fi liniștit, calm și cu mintea adunat]. Întrucât a avea dorințele pe care le-aș avea dac] aș fi liniștit, calm și cu mintea adunat] reprezint] un ideal rațional independent atunci, din punctul meu de vedere, dac] cred c] aș avea o anumit] dorinț] în asemenea condiții și nu aș reuși s] o am, înseamn] c] aceste percepții și dorințe ale mele nu reușesc s] ating] acest ideal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideal rațional independent atunci, din punctul meu de vedere, dac] cred c] aș avea o anumit] dorinț] în asemenea condiții și nu aș reuși s] o am, înseamn] c] aceste percepții și dorințe ale mele nu reușesc s] ating] acest ideal. A crede c] aș dori s]-i ajut pe cei care au nevoie dac] aș fi liniștit, calm și cu mintea adunat], si totusi s] nu reușesc s] doresc s]-i ajut, înseamn] deci a manifesta un soi de nereușit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rul femeilor este egal cu cel al b]rbaților, monogamia este cerut]. Diferența în practică acceptat] a mariajului ar putea fi redus] la acea diferenț] între num]rul femeilor și cel al b]rbaților și nu la vreo diferenț] între idealurile morale de bâz] pentru c]s]torie sau între relațiile normale între femei și b]rbați. Deci, simpla existent] a dezacordurilor profunde și largi din etic] nu respinge posibilitatea ca judec]țile morale s] fie judec]ți obiectiv corecte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic] a Vestului modern, dar absent în culturile tradiționale din Africa, China, Japonia și India. Conținutul datoriilor în asemenea culturi tradiționale pare, în schimb, organizat în jurul valorii centrale a unui bun comun care const] într-un anume tip de viat] ideal] în comunitate, o rețea de relații definite parțial de anumite roluri sociale, din nou ideale, dar întruchipate imperfect în practică existent]. Idealul pentru membrii societ]ții este reprezentat de virtuțile diferite care le ofer] posibilitatea a promova și susține binele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în schimb, organizat în jurul valorii centrale a unui bun comun care const] într-un anume tip de viat] ideal] în comunitate, o rețea de relații definite parțial de anumite roluri sociale, din nou ideale, dar întruchipate imperfect în practică existent]. Idealul pentru membrii societ]ții este reprezentat de virtuțile diferite care le ofer] posibilitatea a promova și susține binele comun, dat fiind locul lor în rețeaua de relații. Confucianismul, de exemplu, face din familii și grupuri înrudite modele pentru binele comun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre aceste tipuri este mai adev]rât și mai justificat decât cel]lalt. Argumentul pentru un r]spuns relativ ar putea începe cu presupunerea c] fiecare tip se concentreaz] pe un bine care poate ocupa în mod rezonabil centrul unui ideal etic pentru viața omului. Pe de o parte, exist] binele de a aparține și a contribui la o comunitate; pe de alt] parte, exist] binele respectului fâț] de individ, indiferent de contribuția posibil] la comunitate. Argumentul afirm] în continuare c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabili o prioritate cu privire la cele dou] tipuri de bine. La urma urmei, nu ar trebui s] fie surprinz]tor dac] gamă de bunuri umane este pur si simplu prea bogat] și divers] pentru că acestea s] fie reconciliate într-un singur ideal din punct de vedere moral. Un astfel de argument ar putea fi suplimentat de o explicație asupra motivului existenței moralei. Morală servește dou] nevoi umane universale. Ea rezolv] atât conflictele de interese dintre oameni cât și pe acelea ale individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]i ce nu pot fi satisf]cute toate în același timp. Soluțiile la aceste dou] tipuri de conflicte dau form] societ]ții umane. În m]sura în care aceste soluții se cristalizeaz] sub aspectul unor reguli de conduit] și idealuri pentru persoane, obținem nucleul unei acțiuni morale. Pentru a-i îndeplini în mod adecvat funcțiile practice, s-ar putea ca o moral] s] aib] nevoie de anumite tr]s]turi generale. De exemplu, un sistem relativ durabil și stabil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conform c]reia exist] valori și drepturi - precum viață și libertatea - care nu își datoreaz] importantă instituțiilor sociale, si care trebuie susținute în orice societate. Altfel, cineva este preocupat că legile și îndatoririle fâț] de societate s] se bazeze pe idealul celui mai mare bine pentru cel mai mare pentru num]r de oameni. Atâta timp cât viață și libertatea sunt protejate, a face ceea ce este bine înseamn] a onora valorile unei societ]ți deoarece sunt acceptate pe scar] larg] și sunt respectate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa 4, care adopt] idealurile egalit]ții, cât și un membru al celui de-al Treilea Reich din Etapă 4, care adopt] idealurile ideologiei naziste fac același progres pe calea dezvolt]rii morale. În general, s-ar p]rea c] nu poate exista dezvoltare moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa 4, care adopt] idealurile egalit]ții, cât și un membru al celui de-al Treilea Reich din Etapă 4, care adopt] idealurile ideologiei naziste fac același progres pe calea dezvolt]rii morale. În general, s-ar p]rea c] nu poate exista dezvoltare moral] în absența unui conținut substanțial despre bine și r]u. Pare destul de adev]rât c] dezvoltarea moral] cere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocupare crescut] cu privire la natură, statutul și rolul teoriei morale. De exemplu, Bernard Williams și-a exprimat scepticismul în privința emiterii teoriei, Jonathan Dancy și John McDowell consider] c] teoriile au un rol neimportant în gândirea practic], si Susan Wolf a criticat idealurile pe care le consider] implicite în teoriile morale tradiționale. Robert Fullinwider a pus în joc o poziție antiteoretic] deschis]. Michael Stocker a propus un diagnostic: problemele teoriei morale moderne provin din natura lor „schizofrenic]”. Dac] problemă teoriei este preocuparea principal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în analizele socialului. Pentru că obiectivul nostru în aceste rânduri a fost doar să punctăm originile și continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea românilor, nu vom face o prezentare a idealurilor fiecăruia din aceste curente, ci, așa cum am precizat mai sus vom selecta acele teorii pe care le considerăm relevante pentru definirea matricei identitare. 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române Una din dezbaterile ce au marcat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colectiv, supraindividual al popoarelor sau Spengler (1996) cu teoria decadenței culturii, în care civilizația ar fi ultima fază în evoluția acesteia. În România, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la liberalismul pașoptist inspirat de idealurile Revoluției franceze și preocupat de progres și reforme proiectate după modelul celor din Occident prinde substanță curentul conservator influențat de romantismul german și preocupat de păstrarea tradițiilor și de o dezvoltare socială bazată pe fondul cultural specific românesc. În spiritul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă, proiectul sincronismului modernizator are în Lovinescu unul din cei mai aprigi partizani. Dintre susținătorii și continuatorii idealurilor liberale pașoptiste Zeletin, Ibrăileanu, Ralea ș.a. -, directorul Sburătorului este astăzi cel mai cunoscut. Construcția teoriei lovinesciene despre formarea "spiritului poporului" se face pe baza distincției între cultură și civilizație 3, cultură însemnând (fondul) bunuri spirituale, iar civilizație însemnând (forma) produse
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar timpul-fluviu își are accentul pe prezentul permanent modul de percepere a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
astfel că există numeroase definiții, care însă foarte greu ajung la un numitor comun. Valoarea reprezintă aprecierea pe care un subiect o manifestă față de un obiect (lucru, idee, atribut, relații) după criteriul socialmente împărtășit al satisfacerii unei nevoi sau unui ideal. Ele au caracter de principii generale despre dezirabil (precum Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea), cu funcții de orientare a acțiunilor individuale sau de grup. Se spune că "realizarea" valorii reprezintă motivul tuturor acțiunilor, deci al întregii vieți sociale. "Sistemul standardelor valorice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecinginea dăinuie și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog emerit care s-o stîrpească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de după 1989, opțiunea de fapt pentru soluțiile colectivist-dezastruoase ale Răsăritului nu mai poate înșela decît pe naivi. Nu puțini la număr. Fariseicele griji ale formațiunilor neocomuniste pentru păturile defavorizate ale populației nu sînt altceva decît, pe de o parte, vetuste idealuri funciarmente marxiste, iar pe de alta, răsplată pentru clientela electorală. Pentru orice minte limpede, e clar că după jumătatea de secol comunist, care a anulat traiectoria firească a unei Românii aflată, organic, în familia europeană, a bate monedă pe autarhie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celor 80 de ani de la înființarea... primelor sindicate libere ale artiștilor (sindicatele deci, cureaua de transmisie, nu?), dar și a (sic! dezacordul gramatical aparținînd oare șefului? sau textierului de serviciu) "construcției" unei instituții (Uniunea Artiștilor Plastici n.n.), ce a însemnat idealul pentru care au militat... sindicaliștii (același ideal, completez, cu al fraților din marea vecină și prietenă de la răsărit). Ce-i nefiresc, pot spune unii, în evidențierea patronajului (de partid și de stat) unei expoziții jubiliare de breaslă? Aparent nimic. Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sindicate libere ale artiștilor (sindicatele deci, cureaua de transmisie, nu?), dar și a (sic! dezacordul gramatical aparținînd oare șefului? sau textierului de serviciu) "construcției" unei instituții (Uniunea Artiștilor Plastici n.n.), ce a însemnat idealul pentru care au militat... sindicaliștii (același ideal, completez, cu al fraților din marea vecină și prietenă de la răsărit). Ce-i nefiresc, pot spune unii, în evidențierea patronajului (de partid și de stat) unei expoziții jubiliare de breaslă? Aparent nimic. Dacă n-ar fi vorba de România. Care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fapt, aceeași față hidoasă a bagatelizării, a uniformizării de inspirație bolșevică. Procesul era după chipul și asemănarea celor doi ignari dictatori postbelici. Nu prea departe de aceștia (cu, totuși, achizițiile iluministe postdecembriste), cel ce avea să le preia, în substanță, idealurile, n-avea de ce să modifice în interminabilele lui mandate prezidențiale prețiosul statut moștenit. Mană cerească pentru intențiile sale uniformizator populiste. În lumina aceleiași vulgate partinice. Încît recenta ungere de către prestigioasa, nu-i așa, Universitate din Constanța cu deja fanatul Doctor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însă în mod direct o semnificație tematică, pornind chiar de la observația lui Aristotel menționată mai sus, este lipsa de neutralitate "valorică" a oricărui act uman: acesta are un sens de valabilitate, o "greutate specifică" raportat la motivațiile umane (nevoi, interese, idealuri, rațiuni, convingeri etc.). Un act omenesc cu sens (scop, valabilitate în ordinea frumosului, binelui etc., întotdeauna constituit în sens "intențional") este o practică (sau o făptuire). Originar-istoric, omul se definește prin practici (făptuiri). Acestea formează unități de viață, dacă li
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îngăduitoare cu glumele antropologiei moderne, după care omul se-nțelege, și "eu" reprezintă un "animal" înzestrat cu o bună vedere a "lucrurilor înseși". 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea- fenomen A ști de ce știi ceea ce știi: iată idealul care structurează filosofia, așa cum ea a fost croită de tradiția vizibilă a culturii grecești, ea însăși așezată sub semnul "cunoașterii înțelepte". Din această perspectivă, filosofia apare ca o "știință" ce-și reprezintă într-un mod critic, reflexiv, propriul demers, instanțele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]