16,713 matches
-
cât vom trăi noi, dar și copiii noștri, care l-au cunoscut personal sau din povestirile noastre. Condoleanțe familiei ! Dumnezeu să-l odihnească în pace în lumea celor buni și drepți în care, cu siguranță, va ajunge. Dumnezeu să-l ierte ! (La înmormântarea profesorului Panaite Forțu). Ultima lecție a fizicianului către cei care-l conduc pe ultimul drum Domnilor elevi și colegi, Vă dau ultimele mele note de aur la toți, cele mai mari, că sunteți prezenți. Ultima lecție începe de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
dintâi; și, ca pentru cei de ai doilea, ne-a dat acum un Domn căruia poate ea îi va cere să abdice în mâinile ei, cum a făcut pentru Șahin Gherai. Chiar dacă aceste bănuieli n-ar fi întemeiate, le veți ierta cel puțin unui popor care se află între Polonia și Crimeea, și din al cărui teritoriu rușii au și răpit jumătate... »” „... D. Opreanu este un român dintr-o clasă secundară, dar înzestrat cu un spirit distins și energic, dându-și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Mimaut adăuga: ... Astfel Rusia va urma să ocârmuiască aceste țări fără a se amesteca în aparență în afacerile lor. Mi se dă ca lucru sigur că Domnul este în foarte rele raporturi cu misiunea rusească la Constantinopol, care nu-i iartă că, cu prilejul călătoriei lui, a avut recurs la sprijinul guvernului otoman mai mult decât la al său (al Ambasadei rusești) și a tratat direct cu Divanul. Se atribuie în mare parte acestor relații greutățile ce le întâmpină astăzi din partea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
gândească a lua ca familiari ai săi pe ceilalți agenți străini... ... Principele Ghica îmi citea încet toate aceste amănunte, pe cari mi le traducea din textul grecesc al scrisorii, scrise asupra acestei convorbiri de d. doctor Arsaki... Dar Rusia nu ierta domnului Țării Românești îndrăzneala ce o avuse să-i zadăricească planul de a provoca tulburări peste Dunăre; depunerea lui Ghica era un lucru hotărât de Cabinetul de la Petersburg, dar lovitura trebuia să mai întârzie, căci procedarea Domnului în afacerea de la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Domnul nici nu face vizite celorlalți agenți. Mai ales din deosebirea recepțiilor făcute agenților Rusiei cu acele ale celorlalți agenți se vădește din partea principelui Sturdza trebuința (le besoin) de a plăcea Rusiei, ca și cum ar căuta să facă a i se ierta astfel ocârmuirea lui venală și corupătoare. Și d. de Rukman, probabil rău informat de starea generală a lucrurilor și care a găsit toate afacerile interesând Rusia cu totul la curent, n-a lipsit, când s-a întors la București, să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
colaborarea cu Uniunea Sovietică, a cărei înrâurire se simte din ce in ce mai mult în rândurile popoarelor iubitoare de pace”. Pentru a-și consolida „argumentația” sunt reluate și câteva intervenții din presa comunistă internațională. Ziarul maghiar „Szabad Nep” consideră drept „o crimă de neiertat politică trădătoare a conducătorilor Partidului Comunist Iugoslav”, în timp ce gazeta poloneză „Robotnik” solicită că aceștia „să fie judecați în public de către mișcarea muncitoreasca mondială”. Aflăm, în încheierea broșurii, despre „febrile pregătiri” pentru organizarea unui „așa zis congres” al Partidului Comunist Iugoslav
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
moare/ trăi-o-aș să-i meargă buhu'/ că-ntr-o zi o să-și dea duhu'". Mama deținutului este un personaj frecvent întîlnit în cîntecele condamnaților. Ea e persoana care îl înțelege cel mai bine pe arestat, care îl poate ierta și aduce pe calea cea bună. Ea face obiectul unei divinizări, o eroină ce înfruntă greutățile ca să-și vadă fiul și să-l ajute: "Vine măicuța plîngînd/ Doamne, de trei zile și trei nopți/ întreba jandarmii toți/ măi maică, măi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aberant de mare al actelor recidiviste. Cum altfel se poate explica degradarea la care sînt supuși deținuții decît prin absența sentimentului religios (concretizat în iubire și dragoste) la personalul penitenciarelor? Cînd iubești cu adevărat și ești profund religios, îi poți ierta și ajuta pe cei aflați în situație mai proastă decît a ta. Nu se poate să stai liniștit cînd știi că cei slabi sînt supuși cu forța unor relații sexuale perverse, cînd vezi că starea sănătății morale a deținuților se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai dure sisteme de detenție. Vlad Țepeș a zidit la 1457 mînăstirea Snagov ca loc principal de surghiun al boierilor care i se opuneau. "Sub cuvînt că ei trebuiau să facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să-și sfîrșească rugăciunea și pardoseala le fugea de sub picioare, căzînd într-o groapă adîncă și plină de cuțite tăioase, unde mureau zbătîndu-se în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
et silences de l'enfermement, Éditions Masson, Geneva, 1981. Montaron, Jean-Pierre, Les jeunes en prison: on nous enfonce, France Loisirs, Paris, 1981. Morar, Ioana Cristina, Suspendarea condiționată a executării pedepsei: șansă sau capcană, Editura Lumina Lex, București, 2002. Morris, Harold, Iertat de două ori, Editura Noua Speranță, Timișoara, 1995. Mucchielli, Roger, Comment ils deviennent delinquants, Paris, 1972. Negrier-Dormont, Lygia, La criminologie, Les cours de droit, Paris, 1989. Newman, Graeme, The Punishment response, J.B. Lippincott Company, Philadelphia/New York/San José/Toronto, 1978
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Adică, mă rog, nu prea se ntâmplă, dar se mai întâmplă și rahaturi de astea. Adică tu n-ai știut nimic sau cum? Păi și el s-a căsătorit așa, de alaltăieri și până azi. Ieri. Mm. Mamă, ce idiot. Iartă-mă, dar e greu de crezut, pe bune. Adică nu ți-a spus nimic până alaltăieri și după aia hodoronc-tronc te-ai trezit că te sună și că-ți spune că s-a căsătorit cu alta? Mhm. Nasol. Dă-l
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
-ntreabă? Tu ești, mă? Am spus cine întreabă. Un fan. Auzi, mă, tu ești papagal, așea? ( Închid telefonul și-mi văd de treabă. Sună iar. Răspund.) Bă, animalule, de ce-mi închizi telefonul? (Gândesc cu viteză.) Te rog să mă ierți. Îmi cer iertare. (S-a blocat. Vocea mea n-a conținut nici o umbră de sarcasm.) Ești acolo, bre? Da, Piersic. Ce fază. Eu credeam că ești plin de aroganțe, așea. Nu, frate, nu-s așa. Sunt și eu un om
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în mă-ta. (Râde tare și închide telefonul. Stau un minut. Casc o dată de mi se rup fălcile. Am dormit puțin. Sună. Răspund.) Alo, da. Băi, ce bou ești, bă, Piersic. Da, știu, frate, te rog încă o dată să mă ierți, nu știu ce am azi, dar nu prea sunt în formă. Tu ce faci? (Iar s-a blocat. Îi aud rotițele de la ceafă. Fac un zgomot de fier pe fier ruginit.) Păi, bă, boule, io te-njur de mă-ta și tu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
am ghicit. Te cheamă Cornel? Mamă, ce bun sunt la astea. Uite, chiar m-ai înveselit puțin, Cornele. Se pare că nu mi-am pierdut darul ghicitului. (Mă întrerupe repede.) Bă, animalule, bă. Nu mă cheamă Cornel, bă. A, da? Iartă-mă. Dar sunt pe-aproape, așa e? Gigel? Costel? Viorel? Ionel? Vasile, bă, idiotule. Vasile. Aaa, păi de ce nu zici așa, băi Vasilică? Băi, rahat cu ochi ce ești, Vasilică să-i zici lu mă-ta. Păi să știi că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Ultima dată mi-aduc bine aminte îl supărasem tare. Supărarea lui nu ținea mult. Bunica era însă mai aprigă: uita greu ceva ce nu i-a convenit. Când mă întâlnea pe stradă mă muștruluia bine. Nu știu dacă m-a iertat vreodată pentru tot ce i-am făcut. Dar de ce să nu mă ierte? Eram doar un copil. De multe ori îl necăjeam pe bunicul. Eu nu i-aș fi făcut nimic, dar tata care nu se împăca cu el mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mult. Bunica era însă mai aprigă: uita greu ceva ce nu i-a convenit. Când mă întâlnea pe stradă mă muștruluia bine. Nu știu dacă m-a iertat vreodată pentru tot ce i-am făcut. Dar de ce să nu mă ierte? Eram doar un copil. De multe ori îl necăjeam pe bunicul. Eu nu i-aș fi făcut nimic, dar tata care nu se împăca cu el mi se părea că are dreptate. Nu el mă îndemna să-l supăr: eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
băiat și cel mai mare dintre nepoții lui, deși deseori mă făcea bleg: Bagă-ți urechile în căciulă, blegule! Și asta n-o uitam. Îmi dădeam seama că n-o spunea cu răutate, o spunea când îl supăram. Astfel, mă ierta. De sărbătorile de iarnă, bunicul se deghiza în Moș Crăciun. Își punea barbă albă de vată și o glugă roșie pe cap. Bunica ne spunea să așteptăm cuminți. Noi, copiii, ne ițeam pe la uși și pe la geamuri să-l vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
însă s-au ciocnit și acum se înălțau în același sens și amândoi doreau cu ardoare să ajungă cât mai sus, chiar mai sus decât sus. Apoi au intrat în vorbă convinși că vor călători cu mai multă plăcere: Mă iertați că am îndrăznit să mă sprijin de dumneavoastră... Nu cred că mâneca mea va rezista să ne țină pe amândoi! Mi s-a întâmplat și altă dată ceva asemănător. Când mâneca s-a rupt nu era cusută cu ață rezistentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cheamă că, într adevăr, stăpânești o limbă străină. — Cât de bine știați franceza când ați ajuns aici? — Destul de bine, deși la Liceul "Oltea Doamna" din Iași, făceam șase ore de rusă și una de franceză. Fotografiile curg mai departe. — Doamne iartă mă, dar ce-oi fi gândit când le-am multiplicat doar pe-astea? E una superbă, cu Ernest Blanc, suntem amândoi întregi, trebuie s-o găsim... — și asta de unde e? — Puiule, da’ cine mai știe? Une vraie damme d’honneur
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
criminal, așa că Mirella Freni și cu mine stăteam într-un colț, înghesuite. La un moment dat, asistentul de regie vine la mine precipitat și îmi spune: "Vii pe aici, cânți aria, apoi te așezi pe mormântul ăsta." "Ei, cum Doamne iartă-mă să mă așez pe mormânt?" " Lasă, pe-o margine, găsești tu..." și nu știu cum mă așez, că simt ceva în fund. Nimerisem exact pe... fața efigiei celui îngropat acolo, iar ce mă glodea era, pardon, nasul seniorului! Pentru public, în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nici nu făceam nimic ca să le leg. Ce ați fi putut face? — Ce fac toți cântăreții: să mă duc, să vorbesc cu directorii, cu dirijorii... Eu mă retrăsesem și culegeam maci prin lanuri... Mă săturasem. Enough! Cătălina nu prea mă iartă nici azi pentru vremea aceea. Cântam de la șaptesprezece ani! Nu că obosi sem, nu că mă sastisisem, dar nu mai aveam șvung. Mă în grășasem... Am vrut și eu să trăiesc puțin! Oricum, de bine ce mai era și rolul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
que je suis venu gratuitement? Moi j’ai quatre enfants à elever! Ah, non, non!" Eu am rămas cu gura căscată, apoi l-am înțeles. — Era bun partener? — Nu era frumos, dar era foarte serios, iar când deschidea gura, îi iertai totul! Avea o tehnică ireproșabilă. și Adriana Maliponte cânta foarte frumos. Mai eram atunci cu Mario Sereni, care avea un glas interesant, gen Bruson, rotund și cald. Jean-Louis Barrault făcea regia. Eu am picat în America la foarte puțin timp
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și ce merită îmbunătățit. Așa a reușit să creeze hotelul aproape de perfecțiune. Fiecare aveam suita noastră, baruri, bunătăți... Publicul era, și el, foarte special. Eu încep fiecare recital cu Bach, pentru că și eu am nevoie să mă încălzesc. Să mă ierte Bach, îmi place la nebunie, dar mie cu el îmi trece tracul, iar publicul începe să se dezghețe! Deveneam din ce în ce mai dezinvoltă, dar ei continuau să surâdă blând și să aplaude anemic. La un moment dat, mă opresc și le spun
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
altfel decât celelalte? — Muzeele de la Londra. Eram tânără și însetată să văd, să cunosc. Nu aveam vreme nici de cinema, nici de petreceri sau shopping, dar, dacă am făcut ceva în toată lumea în care am umblat, a fost să nu iert nici un muzeu. Erau hrană sufletească pentru mine, ca să nu mai vorbesc de inspirație! Cântam la Covent Garden și, la un spectacol, a venit să mă felicite directorul de la Tate Britain. L-am rugat atunci să îmi arate colecția de tablouri
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
foarte bine. — Ca artistă, aveți ce să vă reproșați? — Da, dar numai lucruri care țin de mine. N-am știut să fiu divă, dincolo de ambalajul cu blănuri, machiaje, bijuterii și mese sofisticate. Nu am fost o înfiptă. — Ba, să mă iertați, eu zic că ați fost o divă, cu ce înseamnă asta mai bun: faptul că știți să faceți o masă și cu sarmale, dar și cu stridii și Cristal, să alegeți un vin, să vă puneți o bijuterie, să deschideți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]