15,922 matches
-
în Dilema că, după ce citesc ceva ce mă încîntă, îmi place să plonjez în- tr-un birt ordinar. Evident, după două minute regret, dar acolo văd și aud pe Păunescu, îl văd și-l aud pe R. Theodorescu făcînd de proști intelectualii de marcă ai țării, îl văd și-l aud pe... dar pe cine nu? Văd și aud, în mic, România eternă. acolo, o spune poetul Petre Stoica, "fiecare în parte știe mai multe/ decît celălalt și decît toți laolaltă." Îmi
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
deschis ochii mari asupra a tot ce întâlneam în jurul nostru. Tonul ostentativ al colegilor săi lipsește. Conștient că generația să, a doua după război ( prima a fost cea a lui L. Blaga), a profitat din plin de deschiderile culturale ale intelectualilor trecuți de 30-35 de ani, Vulcănescu încearcă să fluidizeze granițele ridicate mai mult sau mai putin artificial, identificând poziții spirituale comune ( a se urmări polemicile cu revista Gândirea). Nu procedează, așa cum greșit ar părea, la nivelarea totală a acestora, căci
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
desfătare să observi cum din magma comună a spiritualității interbelice se ridică sensibilități teologice atât de diferite. În acest context, M. Vulcănescu are o identitate duală: fin analist, erudit în probleme de religie și filosofie, pe de o parte, un intelectual obnubilat de poziția ortodoxiei, de "iraționalismul ei, pe de altă parte. Subliminal, polemică se concentrează în jurul luptei dintre idealism și raționalism, dintre esse est percipi și cogito ergo sum. Desprins din placenta naista, Vulcănescu evoluează chiar împotriva maestrului, atunci când accepta
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
ar avea "o atitudine raționalista a minții față de cele duhovnicești, destul de străină Răsăritului. Dacă până acum argumenta, atacă discuția din diferite perspective, acum nu mai pătrunde în ungherele ascunse pentru a le lumină, nu mai jonglează în sfera cunoașterii căci intelectualul din el se retrage în cochilia strâmta a argumentelor gen: Aceasta natură [...] e o deosebire introdusă de tomiști, pe care ortodocșii nu o fac în același fel. Un motiv suficient de mare pentru a bloca deschiderea gândirii lui Eliade. Din
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
fost anexat, de-a lungul timpului, de extrema dreaptă și cea de extrema stîngă. De aceea d-sa precizează că aici nu este vorba numai (sau mai ales) de Eminescu, cît de "reactualizarea istorică a o seamă de gînditori și intelectuali români între 1930 și 1980" care se revendicau din opiniile politice eminesciene. De aceea ține să sublinieze că poetului "nu îi neg deloc importanța" dar că e necesară absolută de o autocritică socială și culturală națională. Tot de aceea Eminescu
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
și pentru alți colaboratori ai revistei Sud-Est: Vitalie Ciobanu, Nicolae Negru, Constantin Cheianu, Leo Butnaru și Em. Galaicu-Păun. Eseul lui Vitalie Ciobanu, intitulat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova, este memorabil prin clarviziune și dramatism. Autorul deplânge, printre altele, inconsecvența unor intelectuali ca Grigore Vieru și Leonida Lari, anticomuniști în Basarabia și comuniști în România: "Pentru ca spectacolul compromiterii intelectualilor să fie deplin, poeții noștri militanți au contribuit la deteriorarea imaginii Basarabiei în România încheind alianțe reprobabile cu partidul "România Mare", cu PSM
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
Galaicu-Păun. Eseul lui Vitalie Ciobanu, intitulat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova, este memorabil prin clarviziune și dramatism. Autorul deplânge, printre altele, inconsecvența unor intelectuali ca Grigore Vieru și Leonida Lari, anticomuniști în Basarabia și comuniști în România: "Pentru ca spectacolul compromiterii intelectualilor să fie deplin, poeții noștri militanți au contribuit la deteriorarea imaginii Basarabiei în România încheind alianțe reprobabile cu partidul "România Mare", cu PSM-ul lui Ilie Verdeț, cu PUNR-ul lui Funar, sau prietenii cu indivizi dubioși, asemeni lui Victor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
-ul lui Ilie Verdeț, cu PUNR-ul lui Funar, sau prietenii cu indivizi dubioși, asemeni lui Victor Crăciun, care ajungea ulterior (ce surpriză!) purtător de cuvânt al concernului rus"Lukoil" în România. Din cauza acestor concubinaje dezonorante, mulți ani scriitorii și intelectualii români respectabili din România au ezitat să treacă Prutul, asociind - cumva pripit și nenuanțat - Basarabia noului val patriotard, "românismului" funambulesc gen "Flacăra". Cum poți să fii concomitent anticomunist la Chișinău și comunist la București? - observa pe bună dreptate într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
voturi. Ciudat e că, pe măsură ce sondajele de opinie arată scăderea popularității de ansamblu a actualei coaliții, aceste atacuri se întețesc. Ciudățenia e percepută însă de observatori, nu și de partidele din coaliție, cu excepția UDMR. De curînd, peste o sută de intelectuali au semnat un apel către partidele din coaliție să înceteze aceste atacuri și să sprijine un singur candidat la președinție, încît Ion Iliescu să aibă un adversar adevărat în competiție. Evident că acest apel a avut același ecou ca și
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
criză prin care trec partidele actualei coaliții. O criză pe care partidele din opoziție n-o traversează din simplul motiv că tortul virtual pe care ele îl au de împărțit pare suficient de mare încît să mulțumească pe toată lumea. Apelul intelectualilor care s-au adresat partidelor din arcul guvernamental a fost refuzat de partidele vizate nu neapărat din cauză că acest apel vine tîrziu, ci - mai curînd - pentru că el e un fel de a spune că strategiile de bucătărie ale partidelor în discuție
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
mai curînd - pentru că el e un fel de a spune că strategiile de bucătărie ale partidelor în discuție sînt perdante. În afară de asta, să nu uităm că fiecare dintre partidele cărora li se adresează acest apel, semnat de peste o sută de intelectuali marcanți, are cîteva zeci sau sute de intelectuali remarcabili care ar fi putut semna asemenea apeluri interne în partidele lor. Faptul că n-au făcut-o spune multe despre eventualul succes al unei asemenea întreprinderi, fie ea pornite și dinlăuntru
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
a spune că strategiile de bucătărie ale partidelor în discuție sînt perdante. În afară de asta, să nu uităm că fiecare dintre partidele cărora li se adresează acest apel, semnat de peste o sută de intelectuali marcanți, are cîteva zeci sau sute de intelectuali remarcabili care ar fi putut semna asemenea apeluri interne în partidele lor. Faptul că n-au făcut-o spune multe despre eventualul succes al unei asemenea întreprinderi, fie ea pornite și dinlăuntru. Și mai din vreme. Jocurile sînt făcute, dar
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
de materializare. Trăind într-o țară unde totul e permis, gureșul Vadim a ajuns, prin reprezentanți, să pună mâna pe par și să-l altoiască fără milă pe cel care, ca puțini alții, are inteligența, farmecul și un irezistibil sex-appeal intelectual în a spune adevărul despre jalnicul pupător de dosuri ceaușiste. Partid al securiștilor, după cum singuri se laudă, haidamacii din "România Mare" au arătat, în fine, de ce sunt în stare. Făcând din securism un blazon de noblețe și din violență un
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
și neuronii ca să ne dea de citit texte de prima mînă, să vedem ce conține nr. 35 al revistei Lettre Internationale. Tema grupajului central, intitulat Rivalii, o constituie luptele la vîrf, pentru putere, între personalități politice, confruntările de idei între intelectuali cu convingeri diferite, concurența. Contribuțiile sînt exclusiv românești: Pavel Câmpeanu, - Stalin-Troțki; chipeșul istoric multimediatizat Adrian Cioroianu, Lupta pentru partid: Dej-Pătrășcanu; Alexandru Al. Șahighian, Două dueluri: Lîsenco-Vavilov și Goebbels-Rosenberg; Adrian Mihalache, Microsoft-Macintosh. Din secțiunea Berlin - din față și din profil, remarcabile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
povestirea lui Cristian Teodorescu, Fundația, nu e cu nimic mai prejos, dimpotrivă (nu că e al nostru, dar proza lui e cu adevărat reușită). Programul revistei de a ne ține la curent cu dezbaterile de idei, cu opinii ale unor intelectuali din tabere diferite ale zonelor fierbinți, cu reinterpretarea istoriei secolului din perspectiva 2000 e onorat cu brio în partea de Comentarii și scrisori, din care totul merită citit. Am lăsat pour la bonne bouche eseul strălucit cu care se deschide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
solară, carteziană, cu o cultură - sau une architecture raisonnée, după sintagma consacrată a lui Viollet Le Duc) și Mitteleuropa (teritoriul afirmării simbolice a inconștientului, a nocturnului, a femininului). Parisul reprezintă de altfel principala atracție și modelul tradițional pentru liberalii și intelectualii vienezi. Numai între epocile în care se formează și creează cei doi apare un ușor decalaj - dacă ținem într-adevăr la scrupulozitate. Faima pe care ei au dobândit-o a încetat de mult - îndeosebi în cazul lui Sacher-Masoch - să mai
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
perioada 1969-1973 va conduce revista Teatrul). În 1962, viitorul scriitor absolvă cursurile Liceului "Spiru Haret", iar în 1967 - pe cele ale Facultății de Limbi Străine (secția limba engleză) a Universității din București. Încă din timpul facultății se manifestă ca un intelectual emancipat, făcând referiri - cu ocazia participărilor sale la ședințele cenaclului "Junimea" - la literatura occidentală de ultimă oră și debutând, în 1966, cu volumul de versuri Zeu printre blocuri, considerat de critica literară o expresie a spiritului citadin. Celebritatea rapidă și
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
România, dar amână s-o facă și până la urmă renunță. În 1991, vizitează România, după o absență de 17 ani, iar în perioada 1992-1995, în S.U.A., organizează un lobby pentru țara sa de origine (ceea ce îi aduce critici severe din partea intelectualilor români aflați în opoziție, care văd în această acțiune o susținere a dezastruosului - pentru România - regim Ion Iliescu). Două best-seller-uri internaționale, Amazon Beaming, 1991, și Almost Adam, 1996, îi aduc câștiguri bănești care par - din perspectiva scriitorilor din România - fabuloase
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
nume răsunător peste ocean, Krausz este și pictor (cu cîteva expoziții importante) și dirijor al orchestrei din Philadelphia. Aproape neverosimil de erudit, cu vocație artistică și rigoare analitică: iată, după părerea mea, profilul ideal, dacă nu chiar idilic, al unui intelectual apt să se pronunțe convingător în chestiunea dificilă a interpretării. Acest recent publicat studiu, Limits of Rightness, e conceput ca replică, sau continuare la o carte anterioară, Rightness and Reasons: Interpretation in Cultural Practices, în care Krausz expunea o teorie
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
tristețe aici; așa: "Umor, cimitir al bunăstării mele! Gropar al ascensiunii sociale, ciclu al desăvîrșirii profesionale, sabotor al tihnei familiale! Te blestem!... Da' lasă-mă să rîd în continuare, vorba unei eroine din Molière)". Jurnal (de) ludic e cartea unui intelectual de o mare finețe care (își) rîde ludica boemă în triste vremuri de tranziție. Bogdan Ulmu, Jurnal (de) ludic, Editura "Bolta Rece", Iași, 2000.
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
optimism cu privire la posibilitatea de a unifica modurile de cunoaștere, oarecum în felul în care fizicienii văd unificarea cîmpurilor de forțe din natură, a lăsat locul, în finalul veacului și mileniului, unei interpretări ceva mai pesimiste a lucrurilor. încredințarea că toți intelectualii se înțeleg în chip spontan, bazîndu-și cunoașterea pe o paradigmă comună (chiar dacă în schimbare de la epocă la epocă), a cedat în fața îndoielii și a unei abordări mai realiste. încă de pe vremea cînd am conferențiat eu însumi la Institutul de la Măgurele
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
am făcut tema prelegerii mele: și anume de relativa necontemporaneitate dintre modelul prin care își reprezintă lumea, în știința lor, fizicienii erei atomice și modelul lumii din romanul pe care ei îl înțeleg și acceptă. E bizar, dar adevărat: niște intelectuali care citesc lumea fizică prin prisma lui Einstein și Heisenberg continuă să citească lumea romanescă prin vechea grilă newtoniană. Altfel spus, rămîn atrași de realismul romanului din secolul al XIX-lea, incapabili să admită relativismul noului roman post proustian. Acest
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
fiica profesorului clujean de psihologie Nicolae Mărgineanu, dispărut în 1980, la 75 de ani, după ce făcuse șaisprezece ani de închisoare (1948-1964). O carte de memorii (Mărturii asupra unui veac zbuciumat, în două ediții) ne avertizase în privința biografiei excepționale a unui intelectual excepțional. Dar ceea ce povestește astăzi dna Țăranu în numărul 10-11 din 2003 al revistei Steaua este dincolo de orice imaginație. Am spus-o și cu altă ocazie: reviste precum Memoria sau cărți precum Mărturiile lui Nicolae Mărgineanu ar trebui incluse în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
prioritate consolidării interne și măcinării treptate a “lagărului imperialist”, urmând să profite de ocaziile care se vor fi ivind. Marxism-leninismul s-a dovedit a fi un instrument neașteptat de eficient în acest sens: prea mulți occidentali, din păcate și numeroși intelectuali, s-au lăsat captivați de cântecul otrăvitor de sirenă intonat de pustietățile stepei și au devenit, interesat sau nu, agenți ai propagandei moscovite. Sfârșitul celui de-al doilea război mondial i-a adus lui Stalin nesperata ocazie de a-și
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
social-politice care au avut loc după căderea sovietelor au dus, printre altele, la reînființarea fostului județ Hotin, de data aceasta însă doar în partea rămasă în Republica Moldova. Reședința sa a fost fixată la Edineț. ÎN AȘTEPTAREA UNEI DECIZII La inițiativa intelectualilor din partea locului s-a preconizat amenajarea unei piețe centrale, în fața clădirii fostului seminar teologic, și înălțarea unui grup statuar în memoria marelui om politic și cunoscut mecena al românilor, Vasile Stroescu. Execuția proiectului a fost mereu amânată și în ultimii
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]