14,670 matches
-
el îi vizitează în mod regulat și profită de aceasta pentru a lucra asupra operei compozitorului, cu privire la care redactează studii precum și cataloage detaliate. În anii 1970, se căsătorește cu Anne-Marie Desbat. Devine tatăl a doi copii, Paul-Éric Langevin, diplomat în matematică și în lingvistică, născut în 1979, și Isabelle Langevin, kinetoterapeută, născută în 1983. Atins de un cancer renal, moare la 4 iulie 1986.
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]
-
(n. 26 iulie 1902 la Travnik - d. 30 aprilie 1980 la Cracovia) a fost un matematician polon, cunoscut pentru contribuțiile aduse în domeniul geometriei afine și al celei diferențiale. A studiat matematica la Universitatea Jagiellonă, în 1931 este absolvent, ca în anul următor să intre ca profesor în prestigioasa universitate. Ulterior, ocupă poziția de profesor la Universitatea de la Cracovia. În urma acțiunii naziste Sonderaktion Krakau, este arestat și închis la Lagărul Sachsenhausen. După
Stanisław Gołąb () [Corola-website/Science/334715_a_336044]
-
intre ca profesor în prestigioasa universitate. Ulterior, ocupă poziția de profesor la Universitatea de la Cracovia. În urma acțiunii naziste Sonderaktion Krakau, este arestat și închis la Lagărul Sachsenhausen. După eliberare, își reia locul la Cracovia, fiind și director al Institutului de Matematică de pe lângă această universitate. A stabilit diferite teoreme referitoare la forma explicită a funcțiilor de transformare, când spațiul formula 1 este raportat la un pseudogrup general de sisteme de coordonate admisibile. În 1966 a participat la Congresul Matematicienilor de la Moscova.
Stanisław Gołąb () [Corola-website/Science/334715_a_336044]
-
Julien Napoléon Haton de La Goupillière (1833 - 1927) a fost un savant francez, care a adus unele contribuții în domeniul matematicii. În perioada 1888 - 1900, a fost director al Școlii de Mine din Paris. Între 1888 și 1892 a fost președinte al Societății Matematice din Franța. A fost decan al Academiei Franceze de Științe. A stabilit unele proprietăți remarcabile ale curbelor
Julien Haton de La Goupillière () [Corola-website/Science/334718_a_336047]
-
În teoria mulțimilor, o ramură a matematicii, numerele alef reprezintă o secvență de numere utilizate pentru a exprima cardinalitatea, adică numărul de elemente, al unei mulțimi infinite. Acestea sunt denumite după simbolul folosit pentru notarea lor, anume prima literă a alfabetului ebraic: alef (formula 1). Cardinalitatea mulțimii numerelor
Număr alef () [Corola-website/Science/334736_a_336065]
-
el și a murit în 1723. Educația sa a fost una obișnuită pentru copiii unui Prinț, călătorii în Franța (1664-1666 și 67/68), Italia (1668), Olanda și Anglia (1669). În afară de competențe lingvistice (limba latină, italiană, franceză) deținea și cunoștințe de matematică și arhitectură și avea o "antipatie totală de război". După studii în Utrecht, Geneva și Lausanne, el a călătorit în Anglia, Suedia și Italia. A intrat apoi în serviciul militar. El a fost angajat de unchiul său Margraful Ludwig Wilhelm
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
a concura cu universitățile europene. Studiile erau realizate în limba greacă și pentru cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea au fost practic aristotelice. Începând din anii 1760 o serie de directori luminați au introdus în Academie studiul matematicii, al științelor naturale și al filozofiei moderne, traducând și adaptând manuale europene. În 1814 Gheorghe Asachi a predat pentru prima dată în limba română un curs de inginerie și hotărnicie la Academie, formând o clasă de ingineri, până în 1819. În
Academia Domnească din Iași () [Corola-website/Science/334861_a_336190]
-
doctoratul cu David Hilbert la Universitatea din Göttingen în 1911 și a devenit ulterior profesor la Universitatea Jan Kazimierz din Lwów (astăzi Lviv, Ucraina), unde a contribuit la construirea a ceea ce ulterior a rămas cunoscut sub numele de Școala de Matematică de la Lwów. Este creditat ca „descoperitor” al matematicianului Stefan Banach, împreună cu care a adus o remarcabilă contribuție în domeniul analizei funcționale prin teorema Banach-Steinhaus. După al Doilea Război Mondial, Steinhaus a jucat un rol important la înființarea catedrei de matematică
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Matematică de la Lwów. Este creditat ca „descoperitor” al matematicianului Stefan Banach, împreună cu care a adus o remarcabilă contribuție în domeniul analizei funcționale prin teorema Banach-Steinhaus. După al Doilea Război Mondial, Steinhaus a jucat un rol important la înființarea catedrei de matematică de la Universitatea din Wrocław și la revigorarea matematicii poloneze după distrugerile războiului. Autor a circa 170 de cărți și articole științifice, Steinhaus a lăsat în urma sa contribuții la multiple ramuri ale matematicii, cum ar fi analiza funcțională, geometria, logica matematică
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
matematicianului Stefan Banach, împreună cu care a adus o remarcabilă contribuție în domeniul analizei funcționale prin teorema Banach-Steinhaus. După al Doilea Război Mondial, Steinhaus a jucat un rol important la înființarea catedrei de matematică de la Universitatea din Wrocław și la revigorarea matematicii poloneze după distrugerile războiului. Autor a circa 170 de cărți și articole științifice, Steinhaus a lăsat în urma sa contribuții la multiple ramuri ale matematicii, cum ar fi analiza funcțională, geometria, logica matematică și trigonometria. El este considerat a fi unul
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
jucat un rol important la înființarea catedrei de matematică de la Universitatea din Wrocław și la revigorarea matematicii poloneze după distrugerile războiului. Autor a circa 170 de cărți și articole științifice, Steinhaus a lăsat în urma sa contribuții la multiple ramuri ale matematicii, cum ar fi analiza funcțională, geometria, logica matematică și trigonometria. El este considerat a fi unul dintre precursorii teoriei jocurilor și ai teoriei probabilităților, domenii în care ulterior, alți savanți au dezvoltat abordări mai complete. Steinhaus s-a născut la
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Cercul Polonez), și deputat în Dieta Galiției, adunarea legislativă a Regatului Galiției și Lodomeriei. Hugo și-a terminat studiile la gimnaziul local din Jasło în 1905. Familia dorea ca el să devină inginer, dar el era atras mai mult de matematica abstractă și a început să studieze singur operele unor cunoscuți matematicieni contemporani. În același an, a început să studieze filosofia și matematica la Universitatea din Lemberg. În 1906, s-a transferat la Universitatea din Göttingen. Acolo el a primit doctoratul
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
din Jasło în 1905. Familia dorea ca el să devină inginer, dar el era atras mai mult de matematica abstractă și a început să studieze singur operele unor cunoscuți matematicieni contemporani. În același an, a început să studieze filosofia și matematica la Universitatea din Lemberg. În 1906, s-a transferat la Universitatea din Göttingen. Acolo el a primit doctoratul în 1911, după ce a scris disertația sub supravegherea lui David Hilbert. Titlul tezei sale de doctorat era "Neue Anwendungen des Dirichlet'schen
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
universitate. În această perioadă el a predat un curs despre teoria integrării Lebesgue, care atunci era o disciplină foarte nouă, iar cursul a fost primul astfel de curs ținut în afara Franței. În Lwów, Steinhaus a contribuit la fondarea școlii de matematică de la Lwów și a fost activ în cercul de matematicieni asociați Cafenelei Scoțiene, deși, după cum își amintea Stanislaw Ulam, pentru întrunirile cercului, Steinhaus ar fi preferat o ceainărie mai selectă de pe aceeași stradă. În septembrie 1939, după ceGermania Nazistă și
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
a fugi în Ungaria, dar în final s-a hotărât să rămână la Lwów. Sovieticii au reorganizat universitatea pentru a-i imprima un caracter ucrainean, dar l-au numit totuși pe Stefan Banach (studentul lui Steinhaus) șef al catedrei de matematică, iar Steinhaus a continuat să predea. Corpul didactic al catedrei a fost întărit prin venirea mai multor refugiați polonezi din teritoriul ocupat de Germania. Steinhaus își amintea despre această perioadă că a „căpătat un insurmontabil dezgust fizic față de tot soiul
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
acest nume, a predat lecții clandestine (educația superioară era interzisă polonezilor de către ocupanții naziști). Îngrijorat de posibilitatea morții iminente în caz că ar fi capturat de germani și fără acces la materiale științifice, Steinhaus a reconstruit din memorie și a înregistrat toată matematica pe care o știa, și a scris și alte memorii voluminoase, dintre care doar o mică parte au fost publicate. Tot în ascunzători, în lipsa unor informații de încredere despre cursul războiului, Steinhaus a pus la punct, în scop personal, o
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Steinhaus a fost cel care a conservat "Cartea Scoțiană" originară de la Lwów pe timpul războiului, după care i-a trimis-o lui Stanisław Ulam, care a tradus-o în engleză. Cu ajutorul lui Steinhaus, Universitatea din Wrocław a devenit renumită pentru studiul matematicii, așa cum fusese anterior Universitatea din Lwów. Ulterior, în anii 1960, Steinhaus a fost profesor vizitator la Universitatea Notre Dame (1961-62) și la Universitatea din Sussex (1966). Steinhaus a scris peste 170 de lucrări științifice. Spre deosebire de studentul său, Stefan Banach, care
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
se specializeze numai pe domeniul analizei funcționale, Steinhaus a adus contribuții într-o gamă largă de discipline matematice, între care geometria, teoria probabilităților, analiza funcțională, teoria seriilor trigonometrice și Fourier, precum și în logica matematică. El a scris și în domeniul matematicii aplicate și a colaborat cu ingineri, geologi, economiști, medici, biologi și, după cum se exprima Kac, „chiar și avocați”. Poate cea mai notabilă contribuție a lui la domeniul analizei funcționale a fost demonstrarea în 1927 a teoremei Banach-Steinhaus, împreună cu Stefan Banach
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
și, după cum se exprima Kac, „chiar și avocați”. Poate cea mai notabilă contribuție a lui la domeniul analizei funcționale a fost demonstrarea în 1927 a teoremei Banach-Steinhaus, împreună cu Stefan Banach, care astăzi este un instrument fundamental în această ramură a matematicii. Interesul său față de jocuri l-a făcut să propună o definiție timpurie a conceptului de strategie, anticipând abordarea mai completă a lui John von Neumann de după câțiva ani. Ca urmare, el este considerat un precursor al teoriei moderne a jocurilor
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
a propus, împreună cu un alt student al său, Jan Mycielski, axioma de determinație. Steinhaus a fost și un precursor și cofondator al teoriei probabilităților, care la acea vreme era în fază incipientă și nu era încă considerată o parte a matematicii. El a dat prima descriere axiomatică, în baza teoriei măsurii, a aruncării monedei, descriere ce avea să influențeze axiomatizarea completă a probabilităților de către matematicianul rus Andrei Kolmogorov un deceniu mai târziu. Steinhaus a fost și primul care a oferit definiții
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Științifică din Wrocław) precum și al multor societăți științifice internaționale și academii de știință. Steinhaus a publicat și unul din primele articole din "Fundamenta Mathematicae", în 1921. El a cofondat "Studia Mathematica "împreună cu Stefan Banach (1929), și "Zastosowania matematyki" („Aplicații ale matematicii”, 1953), "Colloquium Mathematicum și" "Monografie Matematyczne" („Monografii matematice”). El a primit doctorate onorifice de la Universitatea din Varșovia (1958), Academia Medicală din Wrocław (1961), Universitatea din Poznań (1963) și de la Universitatea din Wrocław (1965). Steinhaus stăpânea pe deplin mai multe limbi
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
24 august 1803 la Milano) a fost un matematician italian, cunoscut pentru faptul că a introdus termenul de coordonate polare. Fratele său fost fizicianul Felice Fontana. După absolvirea studiilor, intră într-un ordin religios și este trimis ca profesor de matematică la Senigallia. Ulterior preia o funcție similară la Universitatea din Pavia, ca succesor al lui Rudjer Josip Boscovich, ca apoi să devină șeful Catedrei de Matematică al acelei universități. A deținut și funcția de comandant al armatelor italiene, fiind apreciat
Gregorio Fontana () [Corola-website/Science/332061_a_333390]
-
După absolvirea studiilor, intră într-un ordin religios și este trimis ca profesor de matematică la Senigallia. Ulterior preia o funcție similară la Universitatea din Pavia, ca succesor al lui Rudjer Josip Boscovich, ca apoi să devină șeful Catedrei de Matematică al acelei universități. A deținut și funcția de comandant al armatelor italiene, fiind apreciat de Napoleon. A dedus geometric formula razei de curbură, când curbele sunt raportate la un anumit focar. Această formulă a obținut-o din formula existentă în
Gregorio Fontana () [Corola-website/Science/332061_a_333390]
-
regizat seria refăcută de filme cu Omul Păianjen: "Uimitorul Om-Păianjen" (2012) și "Uimitorul Om-Păianjen 2" (2014). Webb s-a născut în Bloomington, Indiana, ca fiul Margaretei Ruth (n. Stocker) și al lui Norman Lott Webb, care lucra ca profesor de matematică la Universitatea din Wisconsin. La vârsta de optsprezece luni, familia lui Webb s-a mutat la Madison, Wisconsin, unde a copilărit. A absolvit Liceul din Madison West în 1992, și, ulterior, a urmat cursurile Colegiului din Colorado și ale Universității
Marc Webb () [Corola-website/Science/332111_a_333440]
-
-lea traversând pasul Prislop însoțindu-l pe voievodul Bogdan I și s-au stabilit în partea de sud a Bucovinei. În secolul al XVII-lea un Săhlean a fost primar al Sucevei. Tatăl său, Emil Săhleanu, era profesor, licențiat în matematică, doctor în științe biologice, histolog și paleontolog - și preda matematică, fizică, chimia. Cântă la vioară și la pian și avea o bibliotecă impresionantă și posedă o amplă colecție de discuri cu muzica clasică. Mama sa, Victoria Săhleanu (născută Ignătescu), descindea
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]