14,917 matches
-
frunzele acelorași sâni?/ te-am văzut aruncând mărilor trupul tău/ te-am văzut căutând între degetele mele uzina/ dar cunoști tu bucuriile și suferințele zilelor/ în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții Vrancei/ te sărut domniță a migrațiunilor/ te îmbrățișez țărm al zăpezilor.” Cu volumul din 1936, Scrisori către plante (Premiul Societății Scriitorilor Români), poetul își declară „întoarcerea la baladă” și recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
să aducă o rază de speranță în infernul existenței cotidiene. În Străina, de pildă, iubita este o imagine ideală, o idee în sens platonician, percepută de către simțuri ca un „abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri. Nu știu cum arăți. Vei fi fost călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
and Child), care devine peste noapte best-seller (100.000 de exemplare vândute numai în primele două luni). În această carte instruiește mamele din America: „În comportamentul față de copii, întotdeauna să fiți obiective, amabile, dar ferme. Niciodată nu îi îmbrățișați ori sărutați; niciodată nu îi lăsați să se așeze în poala voastră. Dacă trebuie, oferiți-le un sărut pe frunte, atunci când le spuneți noapte bună. Dați mâna cu ei dimineața” (apud Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p. 33). Văzut drept unul dintre cei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de R. și J. E. Taylor, Red Lion Court, Fleet Street, London, 1841, p. 13. În traducere liberă, ar veni cam așa: Acolo așază o fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 40 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 41 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
by R. and J. E. Taylor, Red Lion Court, Fleet Street, London, 1841, p. 13. În traducere liberă, ar veni cam așa: Acolo așază o fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 327 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 328 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pp. 240; 352). Sau într-un text din 1691: "Și de multe ori și fetișoara frumoasă murind, și după o zi doao, s-au aflat groapa ei plină de viermi și de împuțiciune multă. Vezi oame ce frumuseațe răvnești și săruți?" (M. Gaster, Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, p. 292). 22 Despre rolul invidiei în societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poate, numiți-o cum vreți! Dar sunt atât de sătul de răutatea omenească și de fățărnicie, poate mai mult decât de răutate mă doare fățărnicia, ipocrizia semenilor mei: nu pot concepe că cineva vine, îți strânge mâna, te îmbrățișează, te sărută... În cartea 12 pe care v-am oferit-o, am vreo 10 episoade intitulate Tânguirile Iudei. Știți că eu iau, în unele episoade din acestea, apărarea lui Iuda? Că nu din ură și fățărnicie l-a vândut pe Hristos, ci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cununați de preoții ăștia. Dacă vă spun acum o treabă n-o să mă credeți. Zilele trecute, când am fost la Suhuleț, a venit preotul cu molifta postului Paștelui. Și părintele Iulian, un bucovinean, la ieșire la poartă mi-a sărutat mâna. A fost și cu dascălul și a fost și lume de față. Mi-a sărutat mie mâna, și știți de ce? Pentru tot ceea ce am suferit eu și pentru ceea ce am făcut și pentru felul în care mă comport. I-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trecute, când am fost la Suhuleț, a venit preotul cu molifta postului Paștelui. Și părintele Iulian, un bucovinean, la ieșire la poartă mi-a sărutat mâna. A fost și cu dascălul și a fost și lume de față. Mi-a sărutat mie mâna, și știți de ce? Pentru tot ceea ce am suferit eu și pentru ceea ce am făcut și pentru felul în care mă comport. I-am dat și cărți, și de la Iustin Pârvu, că țineam legătura cu el, și i-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care mă comport. I-am dat și cărți, și de la Iustin Pârvu, că țineam legătura cu el, și i-am povestit adeseori preotului din sat ce-am pătimit prin detenție. Dascălul n-a avut ce face, a trebuit să-mi sărute și el mâna, deh, un băiet tânăr! Tot satul a vuit: "Ăiii, părintele Iulian i-a pupat mâna inginerului" "Hai, nu vorbi!" "Chiar așa!" Da', era beat?" Părintele nu era beat iar despre mine știe satul că nu beau. Părintele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
comise din cauza amorului; Amorul se aseamănă cu beția și nebunia; 38. Acel ce comite o greșeală îndemnat prin amor nu va fi deloc pedepsit după asprimea legilor; 39. Acel care stăpânit de amor, întâlnește o fată în drum și o sărută, nu va fi pedepsit; 40. Cauza care face pe judecător să micșoreze pedeapsa unui vinovat este numai noblețea. De aceea nici nobilii, nici boierii, nici fii lor nu vor fi condamnați la galere, nici la mine; ei vor fi surghiuniți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o înțelegem mai bine din spusele istoricului Alexandru PapadopolCalimah, care, având și preocupări literare, din scrierile sale postume desprindem rândurile următoare pe care ni le oferă G. Ursu („Tecuciul literar", studiu de istorie, p. 32): „Domnii cu fes în cap, sărutau piciorul Sultanului luând investitura; ei sărutau încă piciorul Hanilor Crimeei, piciorul Vizirului, piciorul lui Seikul Islam, poalele tuturor Agalelor și scara de la șaua calului ce Sultanul trimitea dar domnilor la investitura lor și li se punea în cap cuca cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
istoricului Alexandru PapadopolCalimah, care, având și preocupări literare, din scrierile sale postume desprindem rândurile următoare pe care ni le oferă G. Ursu („Tecuciul literar", studiu de istorie, p. 32): „Domnii cu fes în cap, sărutau piciorul Sultanului luând investitura; ei sărutau încă piciorul Hanilor Crimeei, piciorul Vizirului, piciorul lui Seikul Islam, poalele tuturor Agalelor și scara de la șaua calului ce Sultanul trimitea dar domnilor la investitura lor și li se punea în cap cuca cu pene de struț, cuca ienicerilor, pentru că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a pierdut copilăria, veni la acea adunare și luă cuvântul, cerând să fie înscris între membrii fondatori și depunând taxa prescrisă de 100 fiorini. Sfârșinduse ședința, văd pe acel bătrân cum se apropie de o venerabilă matronă octogenară și-i sărută mâna cu mult respect. Preoteasa cu o prezență de spirit admirabilă ascunde repede pe tânăr, iar dânsa ieșind în ușă ca cloșca, când își apără puii. spune husarilor: „Vă rog, nu intrați în această odaie, avem prunci de țâță și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
husar maghiar în timp de revoluție, în fața unei mame, ce-și apără copiii, se simte înduioșat. Husarii trecură în odaia părintelui, își făcură formalitățile, iar în acest timp tânărul scăpă. Acel tânăr era Ion Popescu, care după 40 de ani săruta mâna preotesei care i-a salvat viața, iar preoteasa era... bunica mea și Anica, pe care avea de gând să o ia de soție era... mama mea. Toți trei sunt astăzi într-o lume mai fericită. Dumnezeu să le ierte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o așteaptă pe gazdă. La un moment dat, Ulise pune capăt furtului de iezi și brânzeturi: "trăgeam nădejde să-mi dea daruri de ospeție" (9.229-230)73*, iar când se întâlnesc îi cere ospitalitate sfântă și cadouri: "venim să-ți sărutăm genunchii, ca să ne primești și să ne dăruiești cu ce se cuvine oaspeților" (9.266-268)74*. Este destul de paradoxal, mai ales pentru un cititor modern, să vadă că invitatul imploră sau pretinde daruri de ospitalitate (și acest daruri sunt cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Hermes că Ulise va avea parte de o bună primire 115. După furtună totul pare să fie de partea naufragiatului, începând cu natura 116 (gura fluviului îl salvează de Poseidon, pământul care îl primește și pe care el îl sărută, pădurea care îl adăpostește de vânt, de soare și ploi, frunzișul des care îi va ține loc de pat pentru odihnă). "Ce oameni sunt pe aici? Trufași, sălbatici și avari, ori milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Amestecul de cruzime și de sentimentalism e însoțit de fantasme erotice foarte vizibile, cel al corpului "unei femei tăiat în bucăți; membrele ei tăiate și care freamătă încă", jocurile erotice ale iubitoarei lui soții cu o turturea pe care o sărută și o mângâie ("Apoi băgând-o în sân, tresare de plăcere simțind cum se zbate și se mișcă")332, scena violului care pare să meargă până la necrofilie, scene erotice reiterate în continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și interior 404 ("rănile începuseră să-i zemuiască"405. Dispariția limitelor (care are loc în patul ospitalității) este o chestiune de piele 406, o chestiune de contact temut. Iulian respinge îmbrățișările materne ("Când mamă-sa venea la el să-l sărute, primea cu răceală îmbrățișarea ei, ca și când ar fi fost cufundat în cine știe ce visări adânci"407*. Tot astfel când spada îi atinge tatăl, sau lancea mama, este tot imaginea unui contact ucigător care se impune. A atinge (ca și a privi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
L'émigration: le retour, Cahiers du CRLMC, 1999, pp. 13-21. 173 François Hartog, Mémoire d'Ulysse, Gallimard, 1996, pp. 41-42. 174 Odiseea, 14, 53-54. *trad. rom. p. 11, II, (nota trad.) 175 "Ulise se bucură de țara lui și-i sărută țărâna dătătoare de hrană" (Odiseea, 13, 250, *trad. rom. p. 13). 176 Odiseea, 21, 214-216. 177 Odiseea, 14, 161, *trad. rom. p. 11, II, (nota trad.). 178 Să reamintim jocul cu rădăcinile "teleîsthai" și "teleuthan". 179 Odiseea, 13, 80, *trad
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
denunțat pe vecinul lor evreu că „a tras cu mitraliera din pod”, creând să fie lichidat. Soldați germani au pus toată familia la zid, Însă au renunțat să-i execute când soția evreului Hascal Cheis XE "Cheis, Hascal" le-a sărutat cizmele și i-a implorat În limba ei maternă - germana - să le fie milă de copiii ei. În timp ce erau arestați la Chestură, soții Țurlan XE "Țurlan, Niculai și Maria" au pătruns În casa lor și au golit-o76. Inginerul Vasile Gavriliu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
normală, și În curte s-a adresat locotenentului de jandarmi Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , ieșean și el și magistrat la tribunalul local, rugându-l s-o ajute să-și găsească fiii: „L-am recunoscut... am căzut În genunchi, i-am sărutat mâna și l-am rugat să se Îndure să-mi spună cum pot să-mi găsesc băieții. El mi-a replicat Însă că nu se poate și că toți trebuie să plece”. A doua zi dimineață i s-a permis
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei și să vină ca să-i predau, să-i scoată afară de acolo. A venit garda și dimpreună cu mine i-am scos afară”. Unul dintre evrei a Încercat, după spusele lui, să-l mituiască: „S-a trântit jos, mi-a sărutat picioarele dimpreună cu alții rugându-mă să nu-i predau la Poliție că se tem să nu fie omorâți. Altul a vrut să-mi dea o sumă de bani șperț pentru acest motiv”. Maiorul nu s-a lăsat convins și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Mihai Ursachi și Emil Brumaru. Pe Brumaru am avut chiar privilegiul și onoarea să-l cunosc, l-am întâlnit două minute și, ca persoană, este asemeni poeziei pe care o scrie: cu haz, cu o tragedie "domestică", unde catifeaua se sărută cu cerul. O poezie care m-a atins foarte puternic. Am descoperit-o citind, am fost invitat la Dana și Emil Coșeru acasă chiar într-un cuibușor paradisiac, într-un climat cu totul special. Primul lucru pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Evanghelii pentru aceasta: cum că voiesc și datoriu sunt împărăției Sale Măriri, celui adevărat al mieu și legitim, prea milostiv, mare Domn Împărat Alexandru Pavlovici, singur stăpânitorul a toată Rusia” și se încheie: “și în sfârșitul acestui jurământ al mieu, sărut cuvintele și Crucea Mântuitorului mieu. Amin. Boierimea basarabeană de atunci, chemată să conducă viața politică, socială, administrativă și judecătorească a provinciei, provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]