14,908 matches
-
că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul "Veniamin Costachi" spune că, după moartea doctorului Brăescu, circula între elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar, că acest curs era foarte îngrijit scris, prevăzut cu figuri executate artistic în culori. Probabil că într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul "Veniamin Costachi" spune că, după moartea doctorului Brăescu, circula între elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar, că acest curs era foarte îngrijit scris, prevăzut cu figuri executate artistic în culori. Probabil că într-un an școlar profesorul Brăescu, la nevoie, a ținut și un curs de anatomie. Dar profesorul și doctorul atât de conștiincios, energic, muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109 IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Lingua, vol. 71, 1987, coordonat de R. M. W. Dixon, Recherches linguistiques de Vincennes, nr. 27, 1998) și prin organizarea de conferințe și de ateliere despre ergativitate (de exemplu, Workshop on Ergativity, University of Toronto, Canada, 2002; MIT Ergativity Research Seminar, 2007; EHU International Workshop on Ergative Languages, Bilbao, 2009). 2. CE ESTE ERGATIVITATEA? Ergativitate și ergativ sunt termeni care circulă în lingvistica actuală cu foarte multe accepții, determinate, de obicei, de domeniile lingvistice diferite în care este folosit termenul. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
secolului al XX-lea. La acest fenomen au contribuit mai mulți factori: Revoluția franceză și politica napoleoniană, care au desființat ordinele religioase tradiționale (benedictin, franciscan și dominican); absența studiului muzicii sacre în școlile muzicale cele mai importante; neglijarea, chiar în seminariile teologice, a muzicii sacre; afirmarea muzicii instrumentale și vocale în plină ascensiune, etc. În mod evident, nu erau suficiente doar protestele și interdicțiile. Adevărata problemă stătea în a regândi funcția și trăsăturile stilistice ale artei muzicale, în vederea realizării idealului unei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mod mai activ la cultul divin, așa cum se obișnuia în vechime”. În continuare, este considerată sacră și polifonia clasică, cea care se apropie de cântul gregorian, motiv pentru care poate să fie folosită în celebrări, în special în catedrale, în seminarii sau în alte institute ecleziastice: „Calitățile expuse mai înainte sunt de asemenea prezente într-un grad optim și în polifonia clasică, în special a Școlii Romane, care, în secolul al XVI-lea, a obținut maximul perfecțiunii sale, prin opera lui
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fie primită, împreună cu cântul gregorian, în funcțiunile cele mai solemne ale Bisericii, precum sunt cele ale Capelei Pontificale. Va trebui, deci, să fie restituită și ea în cadrul ceremoniilor de cult, în special în bazilicile cele mai semnificative, în bisericile-catedrale, în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar mai mult decât necesită ceremonia liturgică (...). În
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
să instituie în diecezele lor o comisie specială alcătuită din persoane cu adevărat competente în materie de muzică sacră, căreia să-i fie încredințat rolul de a supraveghea melodiile care se execută în bisericile lor”; - O serioasă formare liturgică-muzicală: „În seminariile clericilor și în institutele ecleziastice, ținând cont de prescrierile tridentine, să se cultive de toți, cu grijă și dragoste, lăudatul cânt gregorian tradițional, iar superiorii, din acest punct de vedere, să-i încurajeze și să-i susțină pe tinerii lor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
maeștrilor săi, a organiștilor și a cantorilor, ținând cont de adevăratele principii ale artei sacre”. Ultimul paragraf al acestui Motu propriu invită la actualizarea și punerea în practică a normelor prezentate: „Se recomandă capelmaiștrilor, cantorilor, persoanelor din rândul clerului, superiorilor seminariilor, a institutelor eccleziastice și a comunităților religioase, parohilor și rectorilor de biserici, canonicilor din colegii și catedrale, și îndeosebi episcopilor diecezani, de a favoriza cu tot zelul aceste înțelepte reforme, de mult timp dorite și invocate în mod unanim, pentru ca să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Duncan, O.D., Featherman, D.L., Duncan, B. (1972), Socioeconomic Background and Achievement, Seminar Press, New York. Durkheim, E. (1925), Les Formes elementaires de la vie religieuse, Alcan, Paris. Durkheim, E. (1926), De la division du travail social, Alcan, Paris. Durkheim, E. (1960), Le suicide, étude sociologique, PUF, Paris. Durkheim, E. (1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Duncan, O.D., Featherman, D.L., Duncan, B. (1972), Socioeconomic Background and Achievement, Seminar Press, New York. Durkheim, E. (1925), Les Formes elementaires de la vie religieuse, Alcan, Paris. Durkheim, E. (1926), De la division du travail social, Alcan, Paris. Durkheim, E. (1960), Le suicide, étude sociologique, PUF, Paris. Durkheim, E. (1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Herseni, fost gustian și deținut politic În regimul comunist, care a folosit pseudonimul Hariton. Impactul teoriilor vestice va spori substanțial o dată cu dezghețul ideologic și cu reinstituționalizarea sociologiei În l965. Pătrunderea teoriilor vestice se face pe mai multe căi : cursuri și seminarii universitare, lecturi de carte sociologică la fondul special al bibliotecilor importante, cumpărări sporadice de cărți și reviste de profil, traduceri de manuale (C.A. Moser, J. Szczepánski), traduceri de texte fundamentale de sociologie, contactul direct al unor cadre didactice și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a ascundeă) În perspective dintre cele mai variate (istorice, politologice, sociologice, culturologice). Actuala lucrare ne propune un nou tip de lectură: o Înțelegere fenomenologică, cu accente introspective, din perspectiva psihologiei sociale. Având la bază angajamente oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei comuniste În corpusul social și habitudinal al României comuniste (și chiar postcomuniste). Dincolo de acuratețea metodologică sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Daniela Botone Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.) La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria altora. Un bilanț colectiv fructuos, o evaluare pozitivă sunt factori declanșatori ai atacului pervers Împotriva unei bucurii Împărtășite; 3. deriziunea descalificată Într-un seminar de formare. Atelierele de formare și sensibilizare În dinamica grupului, reuniunile de discuții sunt un teren favorabil de „afirmare” pentru cei care nu pot sau nu vor să participe la un proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mariei (n. Dumitrescu) și al scriitorului Valentin Silvestru. Urmează la București Liceul „Mihail Sadoveanu” și Facultatea de Teatrologie-Filmologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în 1934 și trimis în închisoare pentru activitate politică clandestină. Stă în detenție zece ani (la Iași, Doftana, București, Târgu Ocna, Târgu Jiu), aici continuând să aibă preocupări literar-culturale: organizează seminarii pe teme literare pentru camarazii de detenție, colaborează la reviste de stânga, face traduceri (romanul Așa s-a călit oțelul de N.A. Ostrovski). Pus în libertate imediat după 23 august 1944, avea să fie numit în diferite funcții de oarecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
filmate” și a unui „Muzeu sociologic al României”. La rândul său, muzeul sociologic a fost folosit ca model din 1928, odată cu primul „muzeu din Fundu Moldovei”. Tot atunci, Mac Constantinescu și H.H. Stahl organizează primul muzeu public sociologic în sala Seminarului de sociologie, folosind materiale de la Nereju, Putna, Fundu Moldovei (exponatele vor fi utilizate și la Expoziția internațională de la Barcelona. În sala Seminarului a fost amenajată „Odaia drăgușană”, cu piese din satul Drăguș. În ’36 se creează Muzeul Satului, în ’37
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muzeu din Fundu Moldovei”. Tot atunci, Mac Constantinescu și H.H. Stahl organizează primul muzeu public sociologic în sala Seminarului de sociologie, folosind materiale de la Nereju, Putna, Fundu Moldovei (exponatele vor fi utilizate și la Expoziția internațională de la Barcelona. În sala Seminarului a fost amenajată „Odaia drăgușană”, cu piese din satul Drăguș. În ’36 se creează Muzeul Satului, în ’37 și ’39 sunt organizate expozițiile de la Paris și New York, iar pavilioanele românești sunt bazate toate pe concepția Școlii Gusti (pentru informații, Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sale științifice și culturale: lecția germană, lecția franceză și lecția românească. Lecția germană a început cu experiența dobândită de D. Gusti la Laboratorul de psihologie experimentală din Leipzig, coordonat de W. Wundt (1832-1920) și a continuat cu pregătirea sa în seminariile de economie politică conduse de K. Bucher (1847-1930) și G. Schmoller (1838-1917), de istorie culturală ale lui K. Lamprecht (1856-1959), în seminarul criminalistic ținut de F. Liszt (1851-1919), precum și în lecțiile de statistică cu F. Tonnies (1855-1936). Influența culturii germane
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Laboratorul de psihologie experimentală din Leipzig, coordonat de W. Wundt (1832-1920) și a continuat cu pregătirea sa în seminariile de economie politică conduse de K. Bucher (1847-1930) și G. Schmoller (1838-1917), de istorie culturală ale lui K. Lamprecht (1856-1959), în seminarul criminalistic ținut de F. Liszt (1851-1919), precum și în lecțiile de statistică cu F. Tonnies (1855-1936). Influența culturii germane filosofice, psihologice, istorice, juridice asupra lui Gusti poate fi depistată în configurația sistemului monografiei sociologice prin câteva „urme” semnificative. Sociologul român a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizat un număr impresionant de monografii de comunități rurale și, mai târziu, de regiuni. Calitatea lor este diferită. Unele, de mare valoare științifică, au fost realizate direct de membrii sau colaboratorii lui Gusti; unele dintre acestea sunt rezultatul activității în cadrul Seminarului pentru sociologie, etică și politică, altele în cadrul Institutului Social Român sau al Institutului de Științe Sociale al României. Multe monografii sătești au fost realizate de persoane mai puțin calificate, cu puține resurse și, de multe ori, pe cont propriu. Principalii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creativă apropiată de febrilitate, la granița indecisă dintre optimism și disperare culturală, cerea, în 1928, un an de activitate culturală dusă cu „intensitatea unui ultim an posibil” (Eliade, 1928). Începând cu toamna anului 1930, Anton Golopenția urmează constant cursurile și seminariile de sociologie, etică și politică ale lui D. Gusti și ale asistenților săi mai tineri, T. Herseni și H.H. Stahl. Vizibilitatea și dezirabilitatea sociologiei era, de la sfârșitul anilor ’20, începutul anilor ’30, pe o pantă ascendentă, adunând câțiva dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Universitatea din București, de unde va fi epurat în 1947. În cele aproape două decenii de carieră a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
am gândit în primul rând când am scris-o. Pentru studenții cărora le predau în prezent cursurile de „Metode cantitative avansate de cercetare sociologică” și de „Analiză factuală”, această carte este concepută ca unul dintre manualele care completează prelegerile și seminariile. Lucrarea se adresează însă și foștilor mei studenți. Unii dintre aceștia îmi sunt acum colegi în cadrul Catedrei de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca sau lucrează împreună cu mine în cadrul Centrului de Cercetare a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]