14,810 matches
-
în pământ înseamnă refuzul ajutorării celor în nevoi, dar și refuzul de a pune în valoare darurile primite de la Dumnezeu, de către fiecare în parte. Talanții Lui sunt binele și cinstea ce o dă pe lumea aceasta oamenilor, toate darurile cele sufletești și trupești: viața aceasta, mintea, cu înțelepciunea ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata credință. Puritatea sufletească și cunoașterea sunt bunurile cele mai de preț ale omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
competiție, cât mai ales pentru a mări interesul și a ușura învățătura. În școlile mânăstirești, ambianța educativă va fi relizată, astfel încât copiii să trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
expresia unui fel de instict al educației, o trăsătură de bază a firii omenești. Entuziasmul pedagogic trebuie să-l caracterizeze pe adevăratul educator deoarece datorită lui, va reuși să facă activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele spuse de învățător, atunci li se va acorda toată libertatea necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru Augustin, instruirea înseamnă efort propriu și nu pasivitate, presupune comuniune sufletească și deci armonie productivă. Îndemnul pe care Sfântul Augustin îl adresează învățătorului este ca să trăiască în comuniune cu elevii săi, să constituie împreună cu ei o adevărată comunitate de interese și de aspirații. El îl privește pe educator ca pe o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hristos cunoaște mai bine ca orice psiholog sufletul copilului, când spune ucenicilor săi : „Lăsați copiii să vină la Mine...” Prin însăși natura sa, copilul ne cere să-l conducem la Dumnezeu, dar, pentru aceasta, trebuie să-l cunoaștem îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și a desăvârșirii personalității trebuie să li se vorbească tot mai mult despre Dumnezeu, despre conștiință morală, despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află în strânsă legătură cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asupra formării religioase a copilului.” Procesele gândirii religioase se conturează, se transformă și se sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare de tuburare somatică, dar și sufletească ce provoacă de multe ori probleme de ordin psihologic, conducând spre hipersensibilizare, respingerea societății, izolare, neînțelegeri. Tânărul se află în căutatrea propriei identități: începe să se întrebe cine este el și ce rost are în lume cine și ce ste
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
O dovedește realitatea că în lipsa educației religioase și în condițiile unor relații familiale șubrede, fiii unor oameni foarte bogați își părăsesc căminele, încep să se drogheze, recurg chiar la sinucidere. De aceea, cei care au cercetat problemele legate de echilibru sufletesc al omului, precum și premizele întemeierii unei societăți prospere au acordat o mare însemnătate formării sentimentelor morale și religioase. Este adevărat că educația religioasă îi revine Bisericii, dar societatea nu trebuie să rămână străină de această necesitate socială. Indiferent de vârsta
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
țării, despre strămoșii noștri și credința lor neclintită în Dumnezeu duc și la evaluarea cunoștințelor de Istoria României. Deci, excursia poate constitui o modalitate de evaluare interdisciplinară, dar cea mai mare reușită a ei este apropierea afectivă, atmosfera de deschidere sufletească și cunoașterea adâncă a elevilor. Chiar dacă interdisciplinaritatea nu se armonizează deplin între anumite discipline, este deosebit de important ca informațiile care parvin elevilor să nu fie antinomice. Elementele de conținut ale disciplinelor de învățământ trebuie articulate axiologic (de pildă ceea ce se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de spirit; dragoste; curaj în suferință; sensibilitate; o credință nobilă; (Iisus, Cel care cunoaște profund inima omenească, adresează Martei cuvinte de învățătură, ca să lumineze și mai mult credița ei. Către Maria, care era mistuită de durere și nu avea dispoziție sufletească potrivită, ca să audă o învățătură mai înaltă, se adresează cu mai multe dovezi de compătimire, pentru a da mai mult curaj dragostei ei.) Lecția: Rugăciunea în viața noastră: „Argumentați necesitatea rugăciunii în viața noastră.” (Răspunsul ni-L oferă chiar Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adresează Iisus, orbului vindecat?” (ca unui prieten, ca unui frate, ca unui om de încredere.) „ Ce primește el de la Iisus, pe lângă vindecarea trupească?” (Orbul din naștere este mai întâi vindecat de orbirea trupească, iar apoi i se dăruiește și vederea sufletească. Hristos vine la el și-i descoperă, față către față, pe Dumnezeu). Problematizarea Problematizarea, ca metodă interogativă creează în mintea elevilor o întrebare sau o situație problemă cu scopul de a le stimula efortul personal în surprinderea diferitelor relații între
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
profesorul le va prezenta elevilor necesitatea rugăciunii, diferitele tipuri de rugăciuni și care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile. Elevii vor compune scurte rugăciuni de slavă, de mulțumire, de cerere care să corespundă nevoilor lor sufletești. Meditația religioasă este o lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare sufletească. Profesorul îi va îndemna pe elevi să-și formeze deprinderea de a medita asupra faptelor săvârșite în ziua care a trecut, în fiecare seară, după rostirea rugăciunii. Deprinderile morale sunt faptele și virtuțile duhovnicești ale creștinului. Practicarea lor, în conlucrare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât desfrânații s-au făcut feciorelnici, ucigașii n-au mai ținut sulițele în mână, iar cei stăpâniți de frică s-au îmbărbătat? Și peste tot, cine a înduplecat pe barbari și pe cei ce locuiau în țări păgâne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu putință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, III, în PSB, vol. 23, p. 50) „Se cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire, iar pe Iosif, atunci când avea să nască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mișcările duhului ; e radiația lui. în concepția lui Methodios, trupul feciorelnic ține deja de o corporalitate spirituală, lasă deja să transpară principiul spiritual al trupului. în secolul al XIII-lea, Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se referă la respirație, în sensul de viață a omului. Putem sintetiza că antropologia biblică concepe viața omului în mod global, ca o unică forță vitală care cuprinde aspectele fizice și intelectuale, cu ansamblul tuturor capacităților proprii, pasiuni și stări sufletești. Din punct de vedere religios este interesant de notat că omul nu are vreun merit asupra rûaḥ-ul său, ci este un dar făcut de Yhwh oamenilor (Ps 104,29; Iob 33,4) sau - cel puțin - poate fi considerat ca o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pe parcursul acțiunii apărând evenimente noi, motive noi ce produc noi efecte, o „schimbare de axă” ce poate fi exprimată prin dictonul „tu crezi că trăiești și devii trăit”); principiul voluntarist al apercepției și actualității (Gusti nu a redus toate fenomenele sufletești la voință, cum a procedat Schopenhauer, și nici nu a desprins voința de conștiință); principiul „analizelor relaționiste”; „principiul contrastelor psihice și al întăririi contrastelor, considerat de G. Tarde ca lege istorică”. D. Gusti și-a însușit aceste principii wundtiene, încorporându
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
etnologice putând înlocui cu succes testele de laborator care erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească a individului ar fi trebuit să servească drept fundament indispensabil cercetării vieții sociale. Dar la Wundt nu se face legătura între tratarea problematicii psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceste considerații generale, fie-mi permis totdeodată Domnule profesor, ca din partea Municipiului Chișinău să-mi arăt bucuria că datorită stăruinței Dvs. și prin înaltul gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]