145,175 matches
-
serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș, Vlad Georgescu, I. Rațiu, Barbu Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații editate acolo menționăm „Adam” (apare încă din 1939), „Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini românești” etc. Oarecum la concurență cu cei din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al XVII-lea, a fost Nicolae Milescu, care a și alcătuit acolo primul opuscul original românesc de filosofie. Câteva decenii mai târziu, unul dintre cei mai cunoscuți monarhi suedezi, regele Carol al XII-lea, a petrecut mai mulți ani în spațiul frumoasei Moldove. După 1880 s-au înființat oficii diplomatice românești la
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
au găsit refugiu și siguranță o serie de români fugiți din Rusia bolșevică, inclusiv membrii Misiunii diplomatice românești conduse de ministrul Constantin Diamandi. În perioada interbelică, prezențe românești în spațiul suedez au fost sporadice. Astfel, de exemplu, s-a aflat acolo, în mai multe rânduri, pentru cercetări sau participări la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit de fostul Patriarh Teoctist, să se creeze o organizare specială în plan bisericesc pentru români, care există până astăzi și la începuturile căreia un rol important l-a avut profesorul preot Al. Ciurea. Astfel, există trei
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
au început o nouă viață în această țară din nord. Ca și în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
domeniul electronicii (la celebrul concern Nokia), dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga. Legături mai strânse debutează după stabilirea reală a relațiilor diplomatice, începând
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același nume, în care au fost publicate peste 30 de titluri ale unor autori de acasă și din diaspora, precum L. Blaga, E. Lozovan, B. Muntean, P. Chihaia etc. Între românii stabiliți acolo menționăm pe istoricul și lingvistul Eugen Lozovan, timp de 40 de ani profesor și șef de catedră la Universitatea din Copenhaga, ziaristul, scriitorul și editorul Victor Frunză, regizorul Lucian Giurchescu etc. De asemeni, sunt prezente publicații speciale, precum revista „Roemenie
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
nu te joci, orice s-ar spune! Cum adică, vine cineva din țări ultra- civilizate si ne vinde nouă un patent care ne-ar urmări somnul de noapte? Câte ore, câte minute, câte secunde dormim? De ce? Deoarece o firmă de pe acolo onorează cu bani angajații care dorm mai mult, iar somnul este considerat a fi un factor de virtute al randamentului muncii. O firmă americană compensează nopțile suplimentar. „Dacă dorm șapte ore sau mai mult, 20 de nopți la rând, se
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
- Președinți, Prim-miniștri, Miniștri - Lumea politicii mondiale include și un număr semnificativ de prelați de toate cultele care au decis să fie mai aproape de „cele lumești”... până acolo încât să devină demnitari de stat și să poată face legi. O trecere în revistă a prezenței la vârful statelor a unor prelați poate începe cu președintele în funcție al Germaniei, Joachim Gauck, care a fost inițial pastor luteran. Ulterior
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
un arc de triumf în miniatură, pavat cu tăblițe încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripția „Ostașilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
nu este bine să se facă aceste înregistrări, în primul rând pentru că în Timoc nu există români și că nu este bine să se mediatizeze problema Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, pentru că nu trebuie să se știe că aceasta există acolo”, avertizează presa din România. Emisiunea a fost difuzată, dar puternic cenzurată, conținând doar declarațiile părții sârbe. Sunt multe alte exemple care arată că autoritățile sârbești nu se dau la o par¬te de la procedee nedemne. Postul de televiziune B92 din
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
greu să socotesc câte caricaturi am realizat de la debut, dar sunt sigur că numărul lor trece de mai multe zeci de mii. Unele au fost adunate în volumele pe care le-am publicat sau prin cataloage. Cele mai multe au rămas, însă, acolo unde au fost publicate inițial. Cred în viitorul caricaturii, atât ca gen al graficii, cât și ca vehicul al unor demersuri morale, iar principalul său atu stă în capacitatea de a transmite aproape instantaneu mesajul. De-a lungul anilor, jurnalistul
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
Specialiștii consideră că rușii l-au „pedepsit” în doar câțiva ani pe Elțîn pentru că „fusese un lider slab, care prăbușise gigantul URSS”. Se pare că succesorul său, Putin, a învățat din această involuție și „întreține” nostalgiile din Federație, până într-acolo încât „Moscow Times” consideră că liderul de la Kremlin le-a generat rușilor „dependență de persoana sa”. Până într-acolo încât popularitatea lui Putin nu a scăzut niciodată sub 60%. Se pot desprinde două observații: pe de o parte, în democrațiile
Despre popularitatea unor lideri () [Corola-website/Journalistic/296447_a_297776]
-
prăbușise gigantul URSS”. Se pare că succesorul său, Putin, a învățat din această involuție și „întreține” nostalgiile din Federație, până într-acolo încât „Moscow Times” consideră că liderul de la Kremlin le-a generat rușilor „dependență de persoana sa”. Până într-acolo încât popularitatea lui Putin nu a scăzut niciodată sub 60%. Se pot desprinde două observații: pe de o parte, în democrațiile consolidate, „seismograful” percepției asupra puterii este mult mai sensibil decât în regimurile forte. Pe de altă parte, în mai
Despre popularitatea unor lideri () [Corola-website/Journalistic/296447_a_297776]
-
Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au trecut toate urgiile istoriei, toate imperiile, toate ideologiile, războaiele, discordiile... Istoria nu i-a înfrânt. Sunt creștini ortodocși, vorbesc o limbă română veche, își
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
trebuie să se traducă prin beneficii pentru națiunea franceză. Președintele a militat de asemeni pentru negocieri în cadrul UE, dar fără ca statele să poată, totuși, să fie forțate să facă într-un fel sau altul, dictat de la Bruxelles. A mers până acolo încât a refuzat să asiste la întâlnirile Uniunii timp de șase luni, zguduind sistemul votului majoritar, pentru a demonstra că este un opozant al federalismului european. În prezent, mulți analiști afirmă că refuzul acestui sistem stă la baza problemelor curente
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
Dacă mergi la Paris, la Londra sau Moscova, pe bulevarde îi vei întâlni, imortalizați în statui, pe toți cei ce au făcut istorie pe-acolo, mari învingători alături de mari învinși, fiecare trecând „nemuritor și rece” de-a lungul secolelor. Create din granit, aramă, sticlă sau aluminiu, aceste statui - urmașe descriu într-o postură caracteristică momentul de apogeu al răposaților turnați, în cele din urmă, în
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. În spațiul mediteranean, mai ales în Peninsula Italică, legăturile și deci prezența românilor acolo au o istorie foarte veche. De fapt, ea se confundă cu însăși nașterea poporului român. Într-un anume fel este o legătură a acelor zone cu spațiul carpatic de aproape doua milenii. Născut în Spania și devenit împărat la Roma
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
chiar de tânărul, devenit mai târziu domn, martir și sfânt, Constantin Brâncoveanu, ce a petrecut și el o vreme dincolo de Marea Adriatică. Secolul al XVIII-lea inaugura și o altă prezență românească pe malurile Tibrului ce strabate Roma, și nu numai acolo. Ca urmare a unirii unei părți dintre creștinii ardeleni cu Roma, odată cu nașterea așa-numitei biserici unite, sau greco-catolice, un număr tot mai mare de tineri dornici de învățătură au luat drumul spre „cetatea eternă”, unde unii au rămas mulți
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
părți dintre creștinii ardeleni cu Roma, odată cu nașterea așa-numitei biserici unite, sau greco-catolice, un număr tot mai mare de tineri dornici de învățătură au luat drumul spre „cetatea eternă”, unde unii au rămas mulți ani, iar alții pentru totdeauna. Acolo s-au aflat, astfel, la începuturi, pentru ani de studiu, corifeii Școlii Ardelene. Le-au urmat, până în zilele noastre, generații și generații de clerici ai bisericii greco-catolice, inclusiv toți ierarhii acesteia de odinioară și de astăzi. În secolul al XIX
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
României, foarte mulți tineri români au luat drumul Italiei spre a-și face studii universitare sau spre a-și desăvârși pregătirea profesională. S-a aflat la studii, ani de zile, la Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
la studii, ani de zile, la Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel înfăptuirea României Mari. În Italia interbelică s-au deschis două instituții academice ce au dobândit rapid un prestigiu european, respectiv Academia Română de la Roma și Casa
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
și „Diplomatarium” (seria fiind reluată în alte condiții după 1990). Îi mai amintim pe Alexandru Balaci și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. După al doilea război mondial și-au găsit adapostul în Italia numeroși români, urmăriți de regimul comunist și care au avut acolo, uneori timp de decenii, adăpost, ocrotire și chiar posibilități de afirmare. Numim astfel două personalități aparținând oarecum unui spectru politic diferit. Mai multe decenii a trăit, la Florența Nicolae Petrescu Comnen, emul al lui Nicolae Titulescu, fost o vreme ministru
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Portugalia, pe de o parte, România pe de altă parte, au intrat practic în contacte directe, inclusiv prin prezențe reciproce, abia în secolul al XIX-lea. Atunci s-au aflat temporar în Spania și Portugalia unii români a căror prezență acolo nu a avut nimic deosebit. În perioada interbelică înregistrăm prezențe românești în Spania și Portugalia. Astfel, o situație aparte a reprezentat-o dramatica luptă intestină a spaniolilor între anii 1936-1939. Atunci, acolo, s-au confruntat forțe de stânga, controlate de
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]