145,175 matches
-
Spania și Portugalia unii români a căror prezență acolo nu a avut nimic deosebit. În perioada interbelică înregistrăm prezențe românești în Spania și Portugalia. Astfel, o situație aparte a reprezentat-o dramatica luptă intestină a spaniolilor între anii 1936-1939. Atunci, acolo, s-au confruntat forțe de stânga, controlate de comuniști, cu binecuvântarea Moscovei, cu altele de dreapta, de orientare mai mult sau mai puțin fascistă. În acest război civil au fost antrenați, în ambele tabere, și străini dintre care nu au
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal, în principal la Madrid, Barcelona, Bilbao, Salamanca etc. Astăzi prezența lor a căpătat dimensiuni cantitative cu totul deosebite, de ordinul, necontrolabil practic, al mai multor sute de mii de cetățeni ai statului român, unii deja naturalizați dincolo de
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
naturalizați dincolo de Pirinei și care practică ocupații din cele mai diverse, de la „căpșunari” până la înalți specialiști în instituții universitare sau de altă natură. Oricum, din Italia la Atlantic, pe malurile Mării Mediterane, sutele și sutele de mii de români stabiliți acolo, vremelnic s-au definitiv, constituie o realitate a tuturor statelor implicate și, în fond, a Europei în curs de integrare definitivă și ireversibilă.
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
utilizării sintagmei și de faptul că Emmanuel Macron a pledat și pentru deschiderea unei noi pagini în istoria relațiilor franco-algeriene. La rândul său, Benoît Hamon, omul care a câștigat alegerile primarele organizate de socialiști, a făcut o vizită în Portugalia, acolo unde socialiștii, împreună cu o formațiune radicală de stânga aflați la guvernare, au reușit performanța să scoată țara din austeritate și să reducă în același timp deficitul bugetar. Atenția mediatică franceză și europeană se concentrează, însă, asupra lui Marine Le Pen
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
din România. În anul 1926, către Brazilia au plecat 12.680 de persoane din Basarabia, aparținând mai cu seamă diverselor minorități naționale. Majoritatea au plecat din rațiuni economice. Câteva mii au revenit în anii următori în țară, alții creându-și acolo o viață nouă. Începând din 1921 s-au înființat în spațiul brazilian o serie de consulate ale României, în paralel cu apariția unor oficii similare ale brazilienilor în România. În 1921, în capitala Braziliei a fost vernisată prima expoziție de
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
trecut oceanul a crescut continuu. Evenimentele de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, respectiv instaurarea regimului comunist, au determinat un exod din ce în ce mai pronunțat și prelungit al românilor și în spațiul latino-american. Astfel, unui val mai vechi de emigranți sosiți acolo mai ales din motive economice i s-a alăturat altul, mai nou, justificat în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost o serie de militanți ai mișcării legionare, dar și politicieni proveniti din diverse
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a fost ridicată prima biserică ortodoxă, în
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de altă parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare și ore de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști, oameni de afaceri etc. O
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
procesul intentat lui Dinu Pillat în 1959, cartea a dispărut din arhivele Securității, sau mai bine spus s-a rătăcit la propriu, pierzîndu-și urma. E plauzibil ca, scos din arhiva și dus într-o bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament bizar, de către figurile marcante ale Partidului și Securității. Romanul propriu-zis este o ficțiune literară căreia nu i se pot imputa deformări teziste sau nuanțe tendențioase. Dinu Pillat nici
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
niciunul pe terasa însorită niciunul pentru că sunt numărate sunt numărate cu exactitate scaunele din sala de așteptare îmi vine cheful să evadez mai încolo dincolo de mai încolo dincolo de mai încolo de moarte dar poate că totu-i zadarnic și acolo or fi scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
zadarnic și acolo or fi scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
tristețea, soarele dogoritor și ploaia - ci, mai curând, curcubeul, cum, după câte-o aversă absurdă, neașteptată, copleșitoare, răsare deasupra noastră, o graniță vizibilă și-atât, ce nu separă nimic, pur și simplu, apare splendid și nebun, pur și simplu, e-acolo, căci nu poate fi nici altcum, nici altundeva. L. SIMON LÁSZLÓ Știuca prinsă de vulpe Dacă s-a spart, s-a spart, astfel pot rătăci ca un deținut evadat în pădurea desenată a castanilor în floare, unde fiecare trunchi de
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
deținut evadat în pădurea desenată a castanilor în floare, unde fiecare trunchi de copac maiestuos este un posibil popas al unui posibil drum, codul plin de speranță al unei răscruci tainice, de unde mă pot întoarce acasă sau poate chiar dimpotrivă, acolo unde potecile acoperite de frunze se preschimbă în șosele și formează o rețea în spațiul tot mai restrâns al rătăcirilor mele, unde totul a devenit o componentă a circulației mele, ceea ce aș fi putut lăsa în urma mea, ceea ce nicio forță
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în care inepuizabilul Nelu face cunoștință cu, țineți-vă bine, directoarea Băncii Naționale. Finalul e tot ce are proza aceasta mai frumos. E acolo un lirism pe care Groșan nu are intuiția de a-l exploata, lăsându-l în aer chiar după ce îl ridicase deasupra atmosferei: „M-am întors, m-am strecurat sub cearșaf și mângâind-o cu stânga pe frunte (a scâncit
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
bine ce urmăresc, apăsând fin cu dermatograful pe pielea ei, am unit cele șapte alunițe printr-o linie. Și deodată, în toată splendoarea ei, de parcă aș fi copiat-o pe hârtie de calc din Atlasul lui Hevelius, i-a apărut acolo sub umăr, cutremurându-mă, imaginea exactă, indubitabilă, a constelației Orion." (p. 229) O comedie lejeră și episodică, scrisă ireproșabil, e această carte. Nu un roman. Apărută la până mai ieri necunoscuta Tracus Arte (care între timp și-a consolidat o
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
ghem să se deșire. Nu te-nșele blânda-i fire, fața lui să nu te-nșele. Printre chinuri, trude grele ce-i fac proprie lui soarta lui doar i se crapă poarta spre ocultul paradis. Ucigaș nu-i, nici ucis acolo, și nu-i demență. Din blânda adolescență eu nu știu mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai vesel lucru ca seninu-mi, iubit mult. Totuși, când vorbind v-ascult în discuții aiurând, pacea mea v-aș da curând, pentru-a
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
soi de prelegere pe care o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant. Întrebare: Până unde crezi că poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge lumea cu condiția torturată în care trăiește. Până acolo, și nu mai departe. Întrebare: Și te aștepți ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești și-i împingi pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
și nimic nu rămâne scris. Stau cu mâna pe clanța de ușii, iau pulsul casei. Zidurile sunt pline de viață (copiii nu mai îndrăznesc să doarmă singuri în cameră, la mansardă - deci am tot felul de angoase asigurate). 3 august. Acolo jos în iarba umedă alunecă un omagiu medieval: melcul viticultor, gasteropoda cu subtile străluciri de gri și galben, ducându-și casa ondulată, aduși de călugări cărora le plăceaau acei escargots - căci franciscanii veniră până aici spărseseră piatra, stinseseră varul, insula
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
se deschide cu un poem din cele importante pentru mine, Început: Poate mă înșel, dar o chemare presimții din suprafețele supuse de nisip și un pas îmi e cerut cu stăruință: un semn să ardă talpa mea pe umerii deșertului! Acolo nu poți duce altceva decât toiagul umbrei tale pe nisip, îngăduite sunt doar mersul și târâtul și plânsul fericirii în pustiu. Acolo totul s-a încheiat: sunt gata pământ și cer, s-au dezlegat definitiv destinele trăite, străbătute. Și o
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
nisip și un pas îmi e cerut cu stăruință: un semn să ardă talpa mea pe umerii deșertului! Acolo nu poți duce altceva decât toiagul umbrei tale pe nisip, îngăduite sunt doar mersul și târâtul și plânsul fericirii în pustiu. Acolo totul s-a încheiat: sunt gata pământ și cer, s-au dezlegat definitiv destinele trăite, străbătute. Și o fiară tânără zgâlțâie porțile deșertului. Risc să fiu luat drept un autor care "pleacă" mereu de la mituri, motive și revelații ale altora
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
relaxantul, aeratul burg bănățean unde la robinete curge un lichid mai pur decât cel din sticlele de apă minerală plată (grație unei stații de epurare de ultimă generație), iar oamenii se dovedesc deosebit de cumsecade, calmi și îndatoritori. Ferice de jimbolieni! Acolo, într-un binecuvântat weekend, s-au întrecut pe sine și unii cu alții, spre satisfacția publicului, șase trupe bluesomane venite din Ungaria, Serbia și desigur România, mai precis din Timișoara, Cluj și București. A fost realmente epicentrul blues-ului, în
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
înregistrate de spuma muzicienilor români din epoca de aur... a muzicii românești). Plecat ultimul dintre colegii de la FFN emigrați, în 1992, acesta a revenit în muzică datorită lor, cu un vârf în 2008, când trupa refăcută în Canada a lansat acolo un disc cu noi compoziții. Ediția conține un interviu cu Gabriel Litvin și, datorită membrilor trupei emigrați de-a lungul anilor, câteva recuperări de senzație din arhiva TVR: Andantino (cu Silviu Olaru), Modern Grup (cu Florin Dumitru), Mondial (cu Radu
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]