145,920 matches
-
deputaților muncitorilor și soldaților din Petrograd a publicat pe 1 martie „Ordinul No. 1”, care avea o serie de paragrafe care vizau democratizarea armatei. Ordinul dădea dreptul soldaților să-și aleagă proprii reprezentanți. Pe 9 martie 1917, a fost înființat Comitetul Special Transcaucazian. Acest comitet prezidat de deputatul Dumei de Stat V. A. Kharlamov trebuia să îl înlocuiască pe viceregele Marele duce Nicolai Nicolaevici, demis de Guvernul provizoriul rus. Acest comitet era menit să funcționeze ca cel mai înalt organ civil
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
din Petrograd a publicat pe 1 martie „Ordinul No. 1”, care avea o serie de paragrafe care vizau democratizarea armatei. Ordinul dădea dreptul soldaților să-și aleagă proprii reprezentanți. Pe 9 martie 1917, a fost înființat Comitetul Special Transcaucazian. Acest comitet prezidat de deputatul Dumei de Stat V. A. Kharlamov trebuia să îl înlocuiască pe viceregele Marele duce Nicolai Nicolaevici, demis de Guvernul provizoriul rus. Acest comitet era menit să funcționeze ca cel mai înalt organ civil de administrație din Transcaucazia
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
aleagă proprii reprezentanți. Pe 9 martie 1917, a fost înființat Comitetul Special Transcaucazian. Acest comitet prezidat de deputatul Dumei de Stat V. A. Kharlamov trebuia să îl înlocuiască pe viceregele Marele duce Nicolai Nicolaevici, demis de Guvernul provizoriul rus. Acest comitet era menit să funcționeze ca cel mai înalt organ civil de administrație din Transcaucazia. Noul guvern l-a numit pe generalul Iudenici într-o funcție de conducere în Asia centrală, iar acesta din urmă s-a retras din armată după această
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
producerii și stocării armelor bacteriologice (biologice) și toxice, precum și privind distrugerea acestora , fiind deschisă pentru semnare la Washington, Londra și Moscova pe 10 aprilie, 1972. Textul acestei convenții este rezultatul a trei ani de dezbatere intensă de negociere cu Conferință Comitetului pentru dezarmare de la Geneva a Națiunile Unite. Această prevede că părțile se angajează să nu dezvolte, producă, stocheze sau păstreze agenți biologici sau toxine, de tipuri și în cantități care nu au nicio justificare pentru scopuri pașnice, precum și pentru arme
Bioterorism () [Corola-website/Science/326322_a_327651]
-
Institutul cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri. În scopul desfășurării activitățiilor proprii Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” a construit o clădire monumentală care a adăpostit o bibliotecă, săli de expozitie și birouri. În 1946, regele Mihai I, președinte al Comitetului de Conducere și Administrație al Fundației „Regele Ferdinand I”, a emis un decret-lege prin care Senatul Universității din Iași prelua atribuțiile acesteia. În această clădire a fost transferată biblioteca Universității din Iași, prin fuziunea celor două biblioteci formându-se Biblioteca
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
modalitățile de conducere și administrare ale Fundației „Regele Ferdinand I” a fost publicat un an mai târziu, în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
de conducere și administrare ale Fundației „Regele Ferdinand I” a fost publicat un an mai târziu, în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui președinte
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui președinte a fost mult timp C. Hiott, Ministrul Casei Regale, înlocuit ulterior de generalul aghiotant regal Ballif
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
culturii: Ion Bianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul Gheorghe Balș, Petru Bogdan, rectorul Universității din Iași. Pentru realizarea scopurilor pe care și le propunea Fundația, două structuri subalterne au fost create în Iași: Fundația Universitară, administrată de „Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României”, al cărui prim Director administrativ a fost G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui, avea ca obiective: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost decisă construirea unei clădiri
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
final fiind reținute planurile arhitectului Constantin Iotzu; lucrările de construcție ale Palatului Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” s-au derulat între 1930-1934 sub conducerea inginerului Emil Prager, problemele economice ulterioare împiedicând organizarea unei festivități de inaugurare. Acest Institut, administrat de „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”, al cărui prim Director administrativ a fost Generalul în rezervă I. Florescu, avea ca obiective: În 1929, la propunerea Reginei Maria a fost decisă înființarea Institutului cu internat la Iași. Spațiul necesar funcționării Institutului
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
în calitate de angajat al Ministerului Afacerilor Externe: a condus delegații românești la conferințe internaționale ale ONU, Consiliului Europei, OSCE și UE și a participat la negocierea bazelor politice ale tratatelor cu țările vecine (1992-1996), a fost membru al Secretariatului Permanent al Comitetului interministerial pentru Integrare Europeană (1996-1998) și al Internațional Humanitarian Fact Finding Commission (1996-2000). El a fost numit apoi ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Țărilor de Jos și reprezentant permanent pe langă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice
Mihnea Motoc () [Corola-website/Science/326431_a_327760]
-
simulare, Cercetări operaționale, fiabilitate. Este profesor invitat la Barcelona-Spania 1998, Sheffield-Anglia 1999, Strasbourg - Franța 1999, Kitakyushu-Japonia 2002, Auckland-Noua Zeelanda 2007. Gheorghe V. Barbu participă cu comunicări științifice la Conferințe și Congrese internaționale, este membru în comisii de doctorat, membru în comitete științifice sau conducerea unor secțiuni la conferințe și congrese internaționale. Cele mai importante cărți ale sale au ca teme Bazele informaticii, Modele ale cercetării operationale, Modele de Simulare cu Aplicații în Fiabilitate, Calculatoare Personale și Programarea în Limbajul C/C
Gheorghe V. Barbu () [Corola-website/Science/326432_a_327761]
-
în funcția de secretar general al Guvernului, Victor Bodiu a avut un rol decisiv în planificarea strategică, politică și coordonarea donatorilor, dialogul cu partenerii de dezvoltare și relațiile bilaterale privind asistența pentru dezvoltare a Republicii Moldova. Victor Bodiu este membru al Comitetului pentru Stabilitate Financiară, al Comitetului de Integrare Europeană și al Comitetului de Planificare Strategică. Asigură comunicarea cu principalii parteneri de Dezvoltare: FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD. Este reprezentant al Guvernului Republicii Moldova la Banca Consiliului Europei pentru Dezvoltare (BDCE) Din septembrie
Victor Bodiu () [Corola-website/Science/322541_a_323870]
-
al Guvernului, Victor Bodiu a avut un rol decisiv în planificarea strategică, politică și coordonarea donatorilor, dialogul cu partenerii de dezvoltare și relațiile bilaterale privind asistența pentru dezvoltare a Republicii Moldova. Victor Bodiu este membru al Comitetului pentru Stabilitate Financiară, al Comitetului de Integrare Europeană și al Comitetului de Planificare Strategică. Asigură comunicarea cu principalii parteneri de Dezvoltare: FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD. Este reprezentant al Guvernului Republicii Moldova la Banca Consiliului Europei pentru Dezvoltare (BDCE) Din septembrie 2001 până în septembrie 2009, el
Victor Bodiu () [Corola-website/Science/322541_a_323870]
-
un rol decisiv în planificarea strategică, politică și coordonarea donatorilor, dialogul cu partenerii de dezvoltare și relațiile bilaterale privind asistența pentru dezvoltare a Republicii Moldova. Victor Bodiu este membru al Comitetului pentru Stabilitate Financiară, al Comitetului de Integrare Europeană și al Comitetului de Planificare Strategică. Asigură comunicarea cu principalii parteneri de Dezvoltare: FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD. Este reprezentant al Guvernului Republicii Moldova la Banca Consiliului Europei pentru Dezvoltare (BDCE) Din septembrie 2001 până în septembrie 2009, el a fost angajat la compania Raiffeisen
Victor Bodiu () [Corola-website/Science/322541_a_323870]
-
m. Probele în imersie au loc pe distanțele de 100 m, 400 m și 800 m. De asemenea sunt probe în apă deschisă pe distanțe de la 3 000 m la 20 000 m. Înotul cu labele a fost recunoscut de către Comitetul Internațional Olimpic în anul 1986, fiind prezent la Jocurile Olimpice ca sport demonstrativ.
Înot cu labele () [Corola-website/Science/322552_a_323881]
-
comun sau foști legionari converti-ți la comunism în urma negocierilor dintre Nicolae Petrașcu, Teohari Georgescu și Ana Pauker. De câte ori era necesar, Gărzile de Apărare Patriotică primeau sprijin logistic și de la Comandamentul Sovietic. Prin intermediul Gărzilor, comuniștii au preluat curând controlul asupra comitetelor de uzină alese în mod democratic din principalele fabrici din țară, obligându-i prin amenințări pe muncitori să aleagă conduceri noi, alcătuite din reprezentanți ai Frontului Na-țio-nal Democrat (F.N.D.). Noile comitete au acaparat apoi cantinele muncitorești și întregul proces de
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Sovietic. Prin intermediul Gărzilor, comuniștii au preluat curând controlul asupra comitetelor de uzină alese în mod democratic din principalele fabrici din țară, obligându-i prin amenințări pe muncitori să aleagă conduceri noi, alcătuite din reprezentanți ai Frontului Na-țio-nal Democrat (F.N.D.). Noile comitete au acaparat apoi cantinele muncitorești și întregul proces de raționalizare a hranei de după război, astfel încât o mare parte a industriei a ajuns în mâinile F.N.D. De asemenea, Gărzile de Apărare Patriotică erau un paravan ideal pentru instruirea agenților care urmau
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Gărzile Patriotice moderne au fost fondate în 1968, după discursul de la București, din 21 august, prin care liderul comunist român Nicolae Ceaușescu a condamnat public înăbușirea Primăverii de la Praga de către Uniunea Sovietică și sateliții săi. La întrunirea de urgență a Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. din dimineața zilei de 21 august 1968, Nicolae Ceaușescu a declarat: „Cred că în situația creată ar fi bine să ne gândim la reînființarea gărzilor muncitorești, ca unități înarmate ale clasei muncitoare, pentru
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
fost fondate în 1968, după discursul de la București, din 21 august, prin care liderul comunist român Nicolae Ceaușescu a condamnat public înăbușirea Primăverii de la Praga de către Uniunea Sovietică și sateliții săi. La întrunirea de urgență a Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. din dimineața zilei de 21 august 1968, Nicolae Ceaușescu a declarat: „Cred că în situația creată ar fi bine să ne gândim la reînființarea gărzilor muncitorești, ca unități înarmate ale clasei muncitoare, pentru apărarea cuceririlor revoluționare ale
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
reînființarea gărzilor muncitorești, ca unități înarmate ale clasei muncitoare, pentru apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului nostru [...] Să facem tot gărzi patriotice și la țară”. Solicitarea lui Nicolae Ceaușescu a fost susținută de Petre Lupu, Mihai Dalea și Manea Mănescu, iar Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a decis „reînființarea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, țărani și intelectuali [...] pentru a se asigura munca pașnică a poporului român, independența și suveranitatea națională a patriei”. În discursul său ținut din balconul clădirii Comitetului
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a decis „reînființarea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, țărani și intelectuali [...] pentru a se asigura munca pașnică a poporului român, independența și suveranitatea națională a patriei”. În discursul său ținut din balconul clădirii Comitetului Central, Ceaușescu a apelat la sentimentele antisovietice ale majorității populației, solicitându-i acesteia să reziste în fața amenințării unei manevre militare sovietice similare împotriva României. Temele naționaliste pe care le-a folosit Ceaușescu au avut un efect imediat în ralierea unor
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Din martie 1947 până în decembrie 1948 publică revista „Nowiny Literackie” („Noutățile literare”), al cărei scop a fost continuarea tradiției „Știrilor Literare”. După război a avut mai multe mandate de deputat fără partid în Camera Deputaților din Polonia și președinte al Comitetului Polonez al Apărătorilor Păcii. Din 1958 a mai fost membru Prezidiului Frontului Unității Națiunii. A fost înmormântat pe 5 martie 1980 (după dorința lui, în uniformă de miner) la cimitirul din Brwinów, lângă Varșovia. Muzeul vieții și al operei lui
Jarosław Iwaszkiewicz () [Corola-website/Science/322585_a_323914]
-
Viața românească, "Luceafărul", etc. Debutează cu nuvela „Revedere” în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret „E pace noaptea asta-n codru” (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „Eugen Lovinescu" pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, „Caii dracului”, nu va fi tipărit, în schimb, după aproape 20 de ani, câteva dintre nuvele se
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
însă, din proprie initiațivă, scrierile lui Jefferson, Lincoln, Marx, Engels, Troțki, Eugene Debs și Freud. Atras de ideile socialiste, el a devenit activ în Liga Socialistă a Tineretului, organizația de tineret a Partidului Socialist din Statele Unite, Congresul pentru Egalitate Rasială, Comitetul Studențesc de Coordonare Nonviolentă, fiind printre organizatorii în 1962 ai unei greve a șederii contra segregației rasiale în căminele studențești.În 1963 a luat parte la un marș la Washington pentru Muncă și Libertate. Sanders și-a finanțat studiile, muncind
Bernie Sanders () [Corola-website/Science/322647_a_323976]