145,650 matches
-
-i sau spânzurându-i. Îi plac, de asemenea diferitele practici magice care fac rău oamenilor, pe care le Însoțește cu un râs Înspăimântător. La fel ca germanicul Odin, și Vëlinas are un singur ochi, iar credincioșii săi Își sacrifică un ochi la izvorul sacru Isrutisxe "Isrutis", pentru a deveni asemănători lui În Înțelepciune (Gimbutas, 1974). Perechea Diëvas-Vëlinas este deci comparabilă cu cei doi zei suverani din panteonul vedic, Mitraxe "Mitra" și Varuña: unul solar, celălalt nocturn; binevoitor unul, celălalt amenințător, unul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceștia i-au răspuns că nu se tem de nimic altceva decât ca nu cumva să cadă cerul peste ei1. Această temere, pe care grecii trebuie să o fi considerat irațională, se potrivea bine cu Îndrăzneala celților, la fel de irațională În ochii lor. Însă lucrurile stăteau destul de diferit. În cultura indo-europeană se credea că cerul este făcut din piatră, iar urme lexicale ale acestei concepții ajung până În plină epocă istorică: În avestică, asmanînseamnă și „piatră” și „cer”, iar același lucru este valabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a intelectualului polivalent care reprezintă una dintre trăsăturile caracteristice ale civilizației indo-europene; iar pluralitatea numelor indică doar specificul funcției care, din când În când, este exercitată. Cezar a trasat bine, chiar dacă nu pe deplin, complexitatea acestui personaj, care apare În ochii săi ca preot, judecător, poet și filozof natural; de asemenea, a subliniat clar și structura corporativă și verticală În cadrul căreia activa fiecare druid În parte; iată ce spune Cezar: În toată Galia există două categorii de oameni care au o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Gerald, ci permite și o interpretare clară a ritului: este vorba despre o hièros gamos. Regele era Înscăunat printr-o căsătorie cu o zeiță indigenă care, În cazul nostru, este reprezentată material de o iapă. Gerald a văzut probabil cu ochii săi un asemenea ritual și a rămas scandalizat; dar dacă ar fi cunoscut literatura irlandeză ar fi știut că se putea ajunge rege doar prin unirea cu o frumoasă tânără, care are - atenție - numele unei vechi zeițe păgâne sau se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu un zeu ca Mercur, care nu era În nici Într-un caz cel mai mare dintre zeii Romei. Au fost propuse, În acest sens, motive iconografice: Odin este reprezentat adesea cu un soi de pălărie care Îi acoperă parțial ochii, la fel ca Mercur care este reprezentat cu petas; În plus, Odin poartă o lance, la fel cum Mercur Își poartă caduceul. Însă aceste motivații sunt fără Îndoială vulnerabile chiar și pentru faptul că nu putem ști dacă triburile vecine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
solemna jertfă umană oficiată de semnoni (Germania, XXXIX) necesita, Într-un fel sau altul, prezența unui preot. În acest caz, trebuie să ne Întrebăm care a fost motivația afirmației lui Cezar. Motivul este probabil de ordin psihologic. Cezar avea În fața ochilor situația Galiei (nu degeaba folosește termenul celt de druides), unde preoți constituiau În cadrul vieții publice și private o castă, practic, atotputernică; mai mult, cunoștea situația de la Roma, unde preoții formau un grup cu o putere destul de mare. În schimb, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lungă”, atribuit zeului Indraxe "Indra" (Rig-Veda VIII,70,7), prezent și Într-un vers de Empedocle: „și zeii cu viață lungă, vârfuri ale preamăririi” (cf. Schmitt, 1967). Din punct de vedere fizic, zeul este prezentat ca o ființă fără un ochi, mutilare care se aseamănă cu cea a eroului mitic roman Horatius Cocles (Dumézil, 1968, I, pp. 424 sqq.). Faptul că s-a lipsit de un ochi din voință proprie este indicat În Într-un fragment din Völospá (strofa 28): Ședea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1967). Din punct de vedere fizic, zeul este prezentat ca o ființă fără un ochi, mutilare care se aseamănă cu cea a eroului mitic roman Horatius Cocles (Dumézil, 1968, I, pp. 424 sqq.). Faptul că s-a lipsit de un ochi din voință proprie este indicat În Într-un fragment din Völospá (strofa 28): Ședea singură deoparte când a ajuns bătrânul stăpân al Aesir-ilor și a fixat-o cu privirea: „Ce-mi ceri? De ce mă pui la Încercare? Știu bine, Odhinn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indicat În Într-un fragment din Völospá (strofa 28): Ședea singură deoparte când a ajuns bătrânul stăpân al Aesir-ilor și a fixat-o cu privirea: „Ce-mi ceri? De ce mă pui la Încercare? Știu bine, Odhinn, unde ți-ai ascuns ochiul: În vestita fântână a lui Mímirxe "Mímir"” (trad. după Mastrelli, 1951). Mímirxe "Mímir", după cum am arătat deja, era un uriaș vestit pentru Înțelepciunea sa. Odin și-a jertfit un ochi pentru a obține acea Înțelepciune supraomenească identificată cu puterea magică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pui la Încercare? Știu bine, Odhinn, unde ți-ai ascuns ochiul: În vestita fântână a lui Mímirxe "Mímir"” (trad. după Mastrelli, 1951). Mímirxe "Mímir", după cum am arătat deja, era un uriaș vestit pentru Înțelepciunea sa. Odin și-a jertfit un ochi pentru a obține acea Înțelepciune supraomenească identificată cu puterea magică: iar această putere apare ca fiindu-i caracteristică lui Odin. Caracterul magic și misterios al zeului este subliniat de reprezentarea sa: Înfășurat Într-o mantie largă, cu părul acoperindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bețișoare, crestează pe ea anumite semne și le aruncă la Întâmplare pe o pânză albă. Apoi, preotul țării, dacă se aruncă sorții pentru binele obștii, sau capul familiei, dacă se aruncă pentru unul sau altul, după ce se roagă zeilor cu ochii la cer, trage de trei ori câte un bețișor și, după ce l-a tras, le tâlcuiește după semnele crestate mai Înainte (Tacitus, Germania, X). Deși Tacitus nu explică care sunt semnele trasate pe ramuri, cercetătorii sunt de acord că, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceeași natură din timpurile trecute, este din contra cu totul Îndreptățit a admite că În sfera pasională omul a lucrat Întotdeauna În același mod și a induce acolo unde nu avem probe directe, din faptele precum ele se petrec sub ochii noștri cele ce au trebuit să se Întâmple În timpuri necunoscute.” Observația pare aplicabilă obiectivului nostru. Neîndoielnic, interesează atât fondul psihologic, specific populației la care ne referim, cât și la suprastructura psihosocială care a condiționat ceea ce are caracteristic această populație
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
căpătând nuanțe de maturitate: „un om În toată firea”. Prin substantivul „minte”, care astăzi are Înțelesul de „rațiune”, moldoveanul exprima și odinioară același Înțeles. În Darea românească de Învățătură, publicată la Iași În 1643, găsim următoarele exemple: „Cum este trupului ochiul cinste și frămăsețe și lumină, așa și mintea cea curată este frămăsețe și cinste și lumină sufletului. Puterea gândului este mintea; mintea este ochiul sufletului” (Miron Costin, De Neamul Moldovenilor). Mintea operează cu gândul. Uneori Înțelesul se identifică: „să Încep
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În Darea românească de Învățătură, publicată la Iași În 1643, găsim următoarele exemple: „Cum este trupului ochiul cinste și frămăsețe și lumină, așa și mintea cea curată este frămăsețe și cinste și lumină sufletului. Puterea gândului este mintea; mintea este ochiul sufletului” (Miron Costin, De Neamul Moldovenilor). Mintea operează cu gândul. Uneori Înțelesul se identifică: „să Încep osteneala aceasta, după atâtea veacuri... se sperie gândul” (același Miron Costin). Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: acest infidel sau este nebun sau să știți că În scurt timp Își va pierde mințile. Și aceasta, adaugă el, o deduc din frecvența mișcării a ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea sa continuă”. Și din acest prognostic s-a adeverit În mai puțin de una sau două zile; căci În adevăr, Feriol a Înnebunit și a fost așa de
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
inimă și cu ce sfat au făcut acea casă” (Neculce). Cealaltă ipostază a pishozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală. „Frecventa mișcare a ochilor săi, din agitația capului său, din ușurința gesticulațiunilor sale” etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase („a trebuit să-l țină legat În lanțuri”). Desigur că stările maniacale, relativ frecvente, nu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
puternică legătură cu istoria concretă, pentru cel credincios, oarecum verificabilă. Afirmațiile centrale ale Noului Testament sunt într-adevăr fondate nu pe legende, speculații sau teorii abstracte, dar pe ceea ce primii martori au experimentat: „Ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noștri, ceea ce am privit și mâinile noastre au pipăit [...] vă vestim”, spune începutul Primei Scrisori a lui Ioan (1In 1,1). Situația nu este chiar atât de diferită nici pentru Vechiul Testament. Dumnezeu se recomandă deseori ca „Domnul care v-a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să obțină informații mai multe despre ceea ce îl interesează mai mult. Capitolul 2 Creația, potopul, turnul din Babilon, relatarea originilor și originile povestirii Pentru a determina mai bine ce fel de povestire ne prezintă Biblia, trebuie să parcurgem cu un ochi mai critic câteva pagini mai importante. Pentru a exemplifica, voi relua povestirea biblică așa cum ne-o prezintă textul acum. Voi începe acest parcurs cu relatarea creației. Pentru fiecare parte importantă a povestirii voi pune aceleași întrebări: Cine povestește? Cum poate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
primul cuplu uman abia în a șasea zi. Pentru a putea povesti ceea ce s-a întâmplat în primele cinci zile, obligatoriu, povestitorul trebuie să extrapoleze sau să-și „imagineze” ceea ce nici un martor uman nu a putut să vadă cu propriii ochi. În limbajul tehnic al analizei literare, naratorul Gn 1 este „omniscient”, adică dispune de toate cunoștințele și informațiile inaccesibile unei persoane obișnuite. De exemplu, acest narator știe ce gândește și ce spune Dumnezeu. Îl informează pe cititorul său fără să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
familiei este în mod normal unilaterală, adică necondiționată. Acest Dumnezeu promite ajutor fără să ceară nimic în schimb. Din acest motiv, Dumnezeul patriarhilor este un Dumnezeu al bunătății și al blândeții, mereu gata să ajute, dar care pare să închidă ochii în fața slăbiciunilor aleșilor săi. De exemplu, Dumnezeu îl lovește cu plăgi pe faraon când acesta, fără să știe, o ia pe Sara în haremul său, dar nu-l pedepsește pe Abraham pentru că a mințit spunând că Sara este sora sa
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
personajelor aristocrației. Grupul de semiți (probabil amoriți) este precedat de doi servitori egipteni care poartă haine albe și sunt și ei puțin mai înalți decât asiaticii. Inscripția care se găsește în partea de sus explică scena: „Sosirea fardului negru pentru ochi adusă de treizeci și șapte de asiatici”. Barba este un semn caracteristic al asiaticilor, precum și îmbrăcămintea multicoloră. Capul delegației care urmează imediat pe al doilea slujitor egiptean se închină într-un gest de salut de respect și prezintă în dar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sau a forma? După cum am văzut, diferența dintre documentația istoricilor și textele biblice ce vorbesc despre patriarhi rămâne considerabilă. Această observație ne sugerează o anumită grijă în afirmațiile despre „istoricitatea” textelor biblice și ne obligă să le citim cu alți ochi. Prima lor intenție nu e tocmai de a ne „informa” asupra istoriei - despre „ceea ce s-a întâmplat cu adevărat” -, ci vor mai degrabă să „formeze” conștiința religioasă a unui popor. Acest al doilea scop nu exclude nicidecum prezența elementelor istorice
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu fabricarea cărămizilor. Se poate spune cu certitudine că sunt semiți pentru că iconografia egipteană urmează canoane fixe pentru reprezentarea diferitelor rase. De exemplu, semiții poartă barbă, în timp ce egiptenii sunt fără păr sau poartă o barbă falsă; de asemenea, nasul și ochii semiților sunt desenați în mod caracteristic. Relatarea biblică este așadar verosimilă. Nu se poate spune însă mai mult pentru că ne lipsesc documente mai precise cu privire la aceasta. În timpul întregii sale istorii antice, au existat mulți sclavi în Egipt și nu trebuie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Asiriei. Însă unii pun în dubiu cifra de „2000 de care” ce pare excesivă. E vorba probabil de o eroare a unui scrib într-un document care conține mai multe greșeli. După cum se vede, și documentele non-biblice trebuie citite cu ochi critic. Pot furniza informații eronate. Nu se știe exact care a fost rezultatul bătăliei de la Qarqar (853 î.C.). Regele Salmanasar se laudă cu victoria, însă, e la fel de adevărat și că nu s-a mai arătat în această regiune pentru
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]