1,557 matches
-
fugă. Un fir nevăzut îl atrăsese spre Ipotești, iar dacă și tatăl său i-a ieșit înainte, nu cu ciomagul, ci ca părinte, care, oricum, și-a recunoscut și partea lui de vină, cu aceasta relațiile dintre ei s-au îmblînzit și poetul a venit acasă fără frică. Astfel, poetul s-a aflat din nou la Ipotești, și mai ales lîngă mormîntul Casandrei, pe care îl purtase în gînd tot timpul. În manuscrisele sale se găsesc versuri cu data pusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
le-a pus adesea pe ele însele în pericol, așa cum am văzut în capitolul 5. Colapsul comunismului în Polonia poate fi direct atribuit rolului jucat de biserică; în Iugoslavia și Uniunea Sovietică, grupurile etnice nu au fost niciodată cu adevărat îmblânzite de regim și au contribuit și ele la explozia ulterioară (Carrère d'Encausse, 1981). Astfel, grupurile sunt atât pilonii de rezistență ai sistemelor politice cât și instrumentele prin care cererile sunt canalizate în aceste sisteme. Totuși, ele nu sunt cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a ajuns la veritabile probe de forță, care la rândul lor au creat oportunități pentru puciuri militare (Shugart și Carey, 1992: 156). Adunările reprezentative se confruntă așadar cu probleme majore. Dictaturile nu numai că le desființează frecvent, dar le și îmblânzesc pe cele pe care nu doresc să le desființeze. Multe guvernări liberale nu numai că reușesc să limiteze semnificativ puterile efective ale legislativelor, dar când aceste puteri sunt exercitate pe deplin, rezultatul pare a fi o pierdere considerabilă de prestigiu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
monarhiilor absolute care au început să apară în Europa secolului al XVI-lea și de cele ale guvernărilor teocratice și despotice care au existat din când în când în lume. Evoluțiile din secolul al XIX-lea s-au străduit să "îmblânzească" formulele guvernamentale și să le dea un caracter mai puțin întâmplător și mai rațional. Două sisteme constituționale, pe care le-am întâlnit deja în contextul legislativelor, au avut tendința de a domina timp de un secol scena europeană și nord-americană
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
face pe această temă rămân întrucâtva oscilante. * Pentru a întreprinde această analiză trebuie mai întâi să examinăm modurile de clasificare a tipurilor de conducere; * În al doilea rând vom avea în vedere structura instituțională în cadrul căreia constituțiile au încercat să "îmblânzească" liderii; * În al treilea rând vom examina calitățile personale care par să joace un rol în dezvoltarea conducerii; * În sfârșit, vom analiza condițiile care pot maximiza impactul liderilor. Ce este conducerea politică? Definiție Liderii par să fie buni sau răi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
distingem între lideri și deținătorii de funcții: conducerea nu se obține automat din deținerea anumitor funcții. Ea poate fi susținută prin deținerea unor poziții, cum ar fi cele de prim-ministru și de președinte; într-adevăr, eforturile făcute pentru a "îmblânzi" conducerea s-au concentrat pe încercările de a reglementa puterile asociate acestor poziții. Dar conducerea operează pe alt plan: ea privește abilitatea de a-i determina pe alții să facă ceea ce în mod normal altfel nu ar face. Este o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod semnificativ de Congres, care era în permanență dominat de același partid. Președinți și monarhi autoritari În multe părți din lumea a treia, liderii sunt prea puțin constrânși, sau nu sunt constrânși deloc prin norme constituționale desemnate să le "îmblânzească" puterea. Acesta este, bineînțeles, cazul monarhiilor absolute, dar așa cum am văzut, acestea au devenit rare, numărul lor diminuîndu-se tot mai mult. Este și cazul regimurilor militare, dar și acestea s-au diminuat ca număr și tind să fie doar de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
insuficient deghizată sub scutul (auto)ironiei, propriul prizonierat în fața delegaților androgini ai trupului -binecunoscuta echivalență, în definitiv, sôma-sêma: "Sunt deținutul/ plămânului ficatului inimii creierului./ Ei îmi sunt dictatorii:/ patru androgini desăvârșiți,/ plutonul de execuție./ Până acum am reușit să-i îmblânzesc/ cu câte o femeie, cu câte o portocală/ Toată noaptea clamează:/ noi suntem robii tăi./ DAR trebuie să ni te supui/ trebuie să asculți cântecul ghilotinei/ trebuie să cânți printre naufragiați" (Deținut 001954). Nici retorica autoironiei altădată salvatoare, nici manevra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ea se înscrie în explozia unei acțiuni imediate. Gestul brațului său nu e simbolul protecției, ci îndemn la plecare, semnal al aventurii. El traversează istoria cu strălucirea unui fulger. Simbol al tinereții și al dinamismului, prin impetuozitatea sa ajunge să îmblînzească natura: urcă munții, traversează deserturile, sare pe deasupra nurilor... În această imensă construcție mitologică, reprezentată de legenda tînărului Bonaparte, aceea a învingătorului în cele două campanii din Italia, din 1795 și 1800. Așa îl și pictează David: trecînd prin strîmtoarea muntelui
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
s-o facă, în cele din urmă, "suportabilă". De aici și elogiul adus suveranității pontificale și rolului civilizator ce i-a fost conferit de-a lungul istoriei Occidentului 74. Dacă principii Evului Mediu, mai scrie Maistre, n-ar fi fost îmblînziți, ar fi ieșit la iveală moravuri păgîne". Afirmarea autorității papale a ferit popoarele creștine de "neputința, de josnicia și de ferocitatea suveranilor de dinainte". Marile tragedii ale timpurilor moderne s-au produs tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fond trebuind căutate în situarea cât mai avantajoasă pe scara profitului imediat și substanțial. Anița, femeie de condiție modestă ajunsă în postura de favorită a domnitorului, este un personaj de excepție, care se pliază stării de compromis pentru a putea îmblânzi măcar în parte soarta ingrată a celor dintre care se ridicase. Duplicitatea devine arma de apărare cea mai eficace împotriva marilor corupți. Aparenta acceptare a situației este, la acest personaj, similară cu cea a lui Vlaicu din piesa lui Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
LIRIC Limbă și comunicare- Probleme de vocabular Testul nr. 45 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Era o zi călduță de sfârșit de iarnă. Cătră miază-noapte, cerul se boltea verzui ca piatra de chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni "până a trăsnit în acel moment numai clianțul". După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vulpe, zise vulpea. - Vino să te joci cu mine, o pofti Micul Prinț. Sunt atât de trist... - Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. Vulpea tăcu și se uită îndelung la Micul Prinț. - Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. - Bucuros aș vrea, răspunse Micul Prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut. - Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și se uită îndelung la Micul Prinț. - Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. - Bucuros aș vrea, răspunse Micul Prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut. - Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzește-mă! - Ce trebuie să
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzește-mă! - Ce trebuie să fac? zise Micul Prinț. - Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te vei așeza ceva mai departe de mine, uite-așa în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
RAO, București, 2002) 1.1. Educația ca îmblânzire Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea ilustrează perfect ambiguitatea paradigmei educaționale postmoderne. La prima vedere, pare că Micul Prinț este acela care joacă rolul magistrului, devreme ce vulpea îl roagă stăruitor să o îmblânzească. Dar se află Micul Prinț în situația magistrului? Dacă suntem de acord cu ceea ce scrie Thomas Mann în Doctor Faustus, trebuie să acceptăm că nu: Un magistru e personificarea conștiinței discipolului: îi confirmă îndoielile, îi lămurește nemulțumirile, îi stimulează pasiunea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
că nu: Un magistru e personificarea conștiinței discipolului: îi confirmă îndoielile, îi lămurește nemulțumirile, îi stimulează pasiunea de perfecționare". (Mann, 1995, p. 207) În mod limpede, Micul Prinț nu trăiește îndoielile și aspirațiile vulpii, de vreme ce întreabă obsedant: Ce înseamnă a îmblânzi?" Dacă ne referim la Socrate paradigma magistrului prin excelență prin celebra afirmație "tot ceea ce știu este că nu știu nimic", el își afirmă mai degrabă propriile îndoieli într-o lume plină de fals- competenți, fiecare mulțumit cu o cunoaștere parțială
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-și apropriază un mediu cultural și nici nu ajunge producător de cultură. Rămâne ceea ce este și, pe deasupra, neliber, "domesticit"". (Antonesei, 1996, p. 14) Dar sălbăticia ca alteritate radicală trimite la celălalt în calitatea lui de străin, iar străinul fie este îmblânzit, adică educat, luând chipul (valorile, mentalitățile, obișnuințele etc.) noastre, fie este respins, marginalizat (trimis, uneori la propriu, la margini, dincolo de granițe). Monstruozitatea copilului este promițătoare pentru că poate fi îmblânzită, informul putând fi diferențiat, personalizat pentru a îmbrăca "limbajul comunității" din
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la celălalt în calitatea lui de străin, iar străinul fie este îmblânzit, adică educat, luând chipul (valorile, mentalitățile, obișnuințele etc.) noastre, fie este respins, marginalizat (trimis, uneori la propriu, la margini, dincolo de granițe). Monstruozitatea copilului este promițătoare pentru că poate fi îmblânzită, informul putând fi diferențiat, personalizat pentru a îmbrăca "limbajul comunității" din care urmează să facă parte. Într-un anume sens, Micul Prinț prin "monstruozitatea" copilăriei sale este apt, are toate datele, să participe la un scenariu esențial al formării, în cadrul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sale este apt, are toate datele, să participe la un scenariu esențial al formării, în cadrul căruia șansa formării de sine reprezintă șansa formării celuilalt. Pe de altă parte, vulpea este aceea care știe că poate fi și vrea să fie îmblânzită, iar această voință o plasează mai degrabă în rândul magiștrilor, a acelora care știu că existența lor și posibilitatea de a parveni la o altă stare (ieșirea din peșteră, platonic vorbind) depinde în mod esențial de întâlnirea cu Celălalt, cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Varianta postmodernă a scenariului paideic pare a presupune migrarea simultană a celor doi magistru și discipol/profesor și elev dinspre margini către centru. 1.3. Recuzita postmodernă a educației Vulpea configurează un scenariu paideic centrat pe două elemente: pentru a "îmblânzi"/educa pe cineva îți trebuie foarte multă răbdare, ca prim element, și "graiul e izvor de neînțelegeri", ca al doilea element. Răbdarea este importantă în educație deoarece pare a fi rezultatul unor opțiuni fundamentale: pentru unicitatea concretă a copilului în defavoarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
discipolul au dobândit împreună prin îmblânzire, la datoria (dragă modernilor, dar dezavuată de postmoderni) unuia față de celălalt: "Oamenii au dat uitării adevărul acesta, zise vulpea. Tu însă nu trebuie să-l uiți. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător pentru floarea ta". (Saint-Exupéry, 2002, p. 96) Acest sens al educației permite elaborarea și utilizarea "unei strategii a coexistenței permanente", chiar dacă, se poate constata, problema neînțelegerilor generate de limbaj nu încetează: preocuparea excesivă pentru individ și pentru
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu-l ridică de pe scaun surescitat de dorință și teamă. Cunoașterea trebuie să recupereze acele caracteristici ale necunoscutului care trezesc reacții afective și implicare din partea copilului. Necunoscutul prezentat de școală este civilizat, politicos, poartă amprenta adulților (profesorii) care l-au îmblânzit, iar eventualele resentimente sunt orientate către acești îmblânzitori, care nu-și fac treaba bine și nu le dezvăluie pe înțelesul lor secretul ascuns în spatele vălurilor. Necunoscutul care să-i incite este căutat în altă parte: mediul virtual, hoby-uri etc.
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
competiție) a elevilor. Relativitatea relațiilor este o caracteristică a lumii în care trăim, prea complicată pentru a căuta și menține doar relații sedimentate pe termen lung astăzi avem (ne facem) cunoștințe, mai rar prieteni, printre altele pentru că un prieten trebuie "îmblânzit", așa cum îl învață vulpea pe Micul Prinț: "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]