27,540 matches
-
înfloriți în surâsul soarelui să nu ratăm anotimpul. Andrei este un bărbat chipeș, de înălțime medie, cu ochii căprui și privire luminoasă, hotărâtă. Are părul ondulat natural, pieptănat spre spate, lăsând să se vadă fruntea înaltă. Îi place să se îmbrace sport, să fie lejer în mișcări. Îl recunosc totdeauna de departe după mersul calm, sigur destul de sprinten uneori, care sugerează echilibrul interior. Poartă ochelari cu dioptrii pentru corectarea miopiei. Am subliniat în dialogul nostru - deși nu era cazul pentru că ne
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
în largul meu, cu care pot discuta tot felul de lucruri începând cu cele profunde până la cele hazlii. Să te simți liber, să nu fie cazul să te cenzurezi, să nu te rușinezi de felul cum arăți sau cum ești îmbrăcat ori chiar dezbrăcat, este un lucru extraordinar și nu ai șansa să întâlnești un om cu care să comunici pe toate planurile inclusiv emoțional, decât o dată-n viață, iar cei fără de noroc, chiar niciodată. Am mai mers o vreme tăcuți
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
spațiu, numai bun pentru o odihna binefăcătoare. Andrei, punându-și ochelarii abandonați pe noptieră, se uită la ceasul telefonului dat pe silențios și fluieră ușor a pericol. - Vai! mai am o jumătate de oră! Când a trecut timpul? Eu mă îmbrac! Fă repede o comandă la taxi! Îmi dictează un numar al unui șofer cunoscut. Îi țin telefonul aproape de ureche și vorbește cu șoferul. Noroc cu carul, acesta era liber și se afla în zonă. - Rămâi aici mă întorc peste o
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt prin ochi de zori ciuntit. Cum va mai plânge ploaia? știind că eu, pe-o toamnă, m-am scuturat de oase și-am îmbrăcat un lut, sub ce ciulini de cruce mi-or bea cărări din cană, și-or sângera amurguri sub dor de frunze mut? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ÎNCĂ, NU ȘTIU! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
au ales să rămână aici, măcar pentru a scăpa de capriciile toamnei ploioase și ale iernii geroase. Până la hotel, precum Babă Dochia din poveste, m-am ales cu un braț de haine. Era cald, mult prea cald pentru cum eram îmbrăcată de-acasă. Hotelul, frumos pe dinafara, destul de modest în interior, dar curat și cu oameni primitori. Paturile...de dimensiuni regale! Cred că doar în ... Citește mai mult Am așteptat, ca un copil, plecarea în Spania, în cadrul unui proiect Erasmus+, câștigat
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
au ales să rămână aici, măcar pentru a scăpa de capriciile toamnei ploioase și ale iernii geroase. Până la hotel, precum Babă Dochia din poveste, m-am ales cu un braț de haine. Era cald, mult prea cald pentru cum eram îmbrăcată de-acasă.Hotelul, frumos pe dinafara, destul de modest în interior, dar curat și cu oameni primitori. Paturile...de dimensiuni regale! Cred că doar în ... XIV. POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 2032 din
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
verde și amirosind a mură, A venit s-o iau în brațe, s-o sărut pe piept, pe gură, S-o înlănțuiesc în brațe și să n-o mai las să plece Chiar dacă adesea-i tristă, mohorâtă sau cam rece. Îmbrăcată-n galben-pai sau în roșul cel de sânge A venit și cu petale de cireși și pruni mă plânge Ori mă ninge cu ninsoarea corcodușilor în floare, Ori m-alină cu mireasmă de narcise sau cicoare. Iar cu zorii dimineții
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
poate publica decît autori aliniați partidului în „România Literară”. *** Debutul mei la „Numele Poetului”, la Luceafărul. Alt poet din redacție, Cezar Ivănescu care mi s-a plâns de același lucru! Cozile la care stăteam, ore întregi pentru niște cartofi mici îmbrăcați în pămînt sunt ultima imagine pe care mi-o amintesc de la Iași. Vânzătorii ajunsese cei mai bine cotați oameni. Trebuiau cultivați, mângâiați, pupați în f... ca să te anunțe că au primit ceva la aprozar. Nu mai vorbesc de celelalte... Să
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
și lucrează la Spitalul Orășenesc din Buhuși, este vorba despre preoteasa Mihaela Bârjovanu! Ea a desființat în parohie „instituția” medievală a servitorilor, ea salută de departe, întâia, ea are un surâs de bunătate pe față în anturajul oamenilor, ea se îmbracă elegant și decent, ea este în toată înfățișarea și-n toată fapta sa o femeie care n-a pierdut simțul realității și s-a sutras din corul pestilențial și decadent al femeilor cu blazon parohial, ea este integrată demn și
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.»... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii Părintelui Nicolae
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
monumentul din piață și, plin de emoție, i-am identificat numele pe placa de marmură comemorativă. Deci, a fi pionier însemna ceva. Era o recunoaștere a capacităților tale, era o treaptă superioară în ierarhia socială. În postura de simplu școlar, îmbrăcat în uniformă, cu bluză „pepit” (realizată dintr-un imprimeu cu pătrățele albastre), priveam cu admirație și chiar cu invidie, la pionieri, la cămașa lor albă, la cravata roșie cu capetele prinse într-un inel, la centura de mușama cu catarame
CRAVATA DE PIONIER de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380223_a_381552]
-
-a maramă albastră Cu zâmbetul ei maiestuos oglindit În lacul ce are curând să-i șoptească Cuvinte de amor ca un îndrăgostit. Clopoței anunță venirea la dans În murmurul clar de izvoare Iar greierii cu chitare învită la vals, Margaretele îmbrăcate-n splendoare. Și nimeni n-aude muzica tandră Nici dansul acesta învăluit în mister Doar cei ce iubesc fără teamă Și admiră tot ce-a creat Dumnezeu. Cluj Napoca 2 august 2015 Te laud Te laud, Doamne, Isuse! Te laud! În
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
gheață. Perdele de nori în valuri se revarsă, umbra durerii de lacrimi este ștearsă, să înălțăm un pod peste prăpastia adâncă să-ți mângâi chipul sculptat în stâncă. Ecoul vibrează, un țipăt înalță, îngerii stau pe lespezi de piatră dimineața îmbracă strai argintiu cu trenă, în valuri de furtună cade biata sirenă. Valuri roșii se varsă peste-ntinsele amurguri, însetate dorințe îmbobocesc din muguri privirea ta mă-nvlăuie în tăceri grele, ascund amintirea în câmpul de albăstrele. Referință Bibliografică: CÂMPUL DE ALBĂSTRELE
CÂMPUL DE ALBĂSTRELE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380245_a_381574]
-
Însă, când m-am trezit, pe cer mai strălucea o stea, Din așternuturi, petale mici de vise și-o lacrimă, culeg. Și-am înțeles, că totul a fost doar un vis, Pe care, din mintea mea-l voi șterge, Voi îmbrăca în văluri de iubire, speranța din abis, Iar dintre vise, pe tine iubite, te-oi alege. Referință Bibliografică: Melcul / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
culcuș printre locuințe... Un crivat siberian își face loc sumbru, În timp ce drumuri sub omăt se ascund, Iar șuieratul vântului sună funebru, Cănd pătrunde pretutindeni furibund... Liniștea își caută ecoul în fereastră, Unde s-au așezat reci flori de gheață, Ce îmbracă sticlă în rochie măiastra Încântând ca-n povești, de dimineață... ~ Cristina P. Korys ~ 8 ianuarie 2016. Referință Bibliografica: Iarnă siberiana / Cristina P. Korys : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IARNĂ SIBERIANĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380295_a_381624]
-
prin urechile acului dintr-o postură atât de incomodă, atingându-și totodată obiectivul presant al cinei de rămas bun alături de părinți și familia sa numeroasă. - Doar în visele tale, i-o aruncă Simona! Să lăsăm asta. Cu ce să mă îmbrac, ai vreo preferință ținând cont de contextul dat? - Ai mei, e drept, ca și mine, nu țin la vestimentație. De fapt pe mine mă mai toacă la cap să îmi pun țoale mai curate, dar eu după cum știi, ce am
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
verde, întreaga sa ținută parcă trăda orientarea sa ecologistă, amintind de un verde fraged al pădurii din zonele montane. Dezbrăcă cu regret această ținută gândindu-se că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe stradă până la stația de taxi și își îmbrăcă o fustă din stofă de lână, de culoare maro, un pulover alb și completând ținuta cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciula cu blăniță de
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
amintind de un verde fraged al pădurii din zonele montane. Dezbrăcă cu regret această ținută gândindu-se că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe stradă până la stația de taxi și își îmbrăcă o fustă din stofă de lână, de culoare maro, un pulover alb și completând ținuta cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciula cu blăniță de hermină albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe stradă până la stația de taxi și își îmbrăcă o fustă din stofă de lână, de culoare maro, un pulover alb și completând ținuta cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciula cu blăniță de hermină albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă, strigă Simona din ușă, învârtind cheia, fără a mai asculta răspunsul doamnei Nemeș. Un refren îi răsuna în minte... “Ești schimbător precum e cerul, În ceea ce privește
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori mi se rostogolesc cuvintele în nisip, se dau de-a berbeleacul, copii entuziasmați de farmecul apropierii. Așa îmi năvălește uneori inima în cercul zilelor. Poate că uneori mă îmbrac în tăcere ca într-o mantie albă, acoperind culorile clipelor. Te-aș fi îmbrățișat așa cum îmbrățișez curcubeul în privirea însetată de lumină. Și ți-aș fi șoptit arzător, hipnotic despre soare și ploi, despre natura dezlănțuită, plonjând răsfățată în oceanul
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
minut sau două am stat așa, pe când el mi-a întors spatele și s-a dus la casetofon, deschizându-l. Cânta un vals de Strauss și el fluiera melodia, mimând că dansează, cu spatele la mine. Mașinal, am ieșit pe hol, am îmbrăcat haina și am plecat. Deși auzise că plec, nici măcar nu s-a întors. (Plânge cu sughițuri). Când coboram scările, simțeam că mă îndrept spre infern. Destinul mă lovise cu măciuca în moalele capului. În fața blocului, m-am apropiat de un
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
înțelegi? Vreau să trăiesc cu Dumnezeu!”; ,,Trebuie să știe ce a trezit în mine, poate am fost o efemeridă, m-am lipit de un colț de flacără și am ars. Dar trebuie să știe.”; ,,Mamă, am vrut doar să (...) mă îmbrac în zâmbetul lui, să-mi fie hrană palma lui. (...) Mamă, nu știu ce fac, încotro trebuie să merg... Mi-e greu... Mi-e pustiu!...”; Moartea ei a fost un fapt divers, la o cafea dimineața... Aș vrea ca tot ce SCRIU (s.n.
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Iconarii de la Capela Palatului Episcopal din Galați, aceeași maeștri care au îmbrăcat în haină bizantină Așezământul Românesc de la Ierihon * Au realizat și pictura Bisericii ” Sfântul Gheorghe Nou” din București, loc unde odihnește Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu * ”Icoana bizantină e mai mult decât un desen, ea ridică punți de legătură între Cer și
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
insist: Sunt aceiași soți Moldoveanu care au pictat Așezământul românesc de la Ierihon din Țara Sfântă?” Și nu am dat greș cu intuiția, fiindcă într-adevăr, soții Dana și Ioan Moldoveanu sunt aceeași maeștri iconari care cu aceleași mâini sfințite au îmbrăcat în frumusețe harică, între anii 2005-2008, importante obiective din Țara Sfântă: biserica, două paraclise și două catapetesme ale Așezământului Românesc de la Ierihon - Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre vechea pictură a capelei din incinta Palatului
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
spus părintelui Clement de la Mănăstirea Cernica faptul că sunt nebotezată. Și la vârsta tinereții, m-am botezat în credința bunilor mei, a soțului meu; apoi ne-am și căsătorit”, își amintește Dana Moldoveanu. Odată cu primirea Sfintei Taine a Botezului, care îmbracă tot omul în haina de lumină a lui Hristos, Duhul lui Dumnezeu S-a pogorât și în casa Danei. Cu timpul, cu post, cu rugăciune, cu multă răbdare, cu un program din care nu lipsește documentarea despre viața acelui Sfânt
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]