4,324 matches
-
Peste o săptămână-două. Hangiul, cu arsura gândului la galbenii luați de lotru de la negustori și că i se cuvine o răsplată mai mare, a căutat un motiv să-i forțeze mâna: ― Numai că săptămâna viitoare vin jandarii să scotocească prin împrejurimi și știi cum e. Nu dai, au doi ochi. Dacă dai, au doar unul sau nici unul. Depinde cât ai scos din pungă... ― Bine. Ține și pe aiștia - i-a aruncat lotrul încă o pungă cu câțiva galbeni. Ai, însă, grijă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
casa bătrânească de la Albești. Unchiul său, Onofrei, se stinsese În iarna În care căpitanul dispăruse fără urmă și se vestea că ar fi fost ucis. Unii spuneau că Onofrei se stinsese de bătrânețe, căci abia Îl mai duceau picioarele prin Împrejurimile casei. Alții spuneau că se stinsese de inimă rea, când aflase nenorocirea. Sătenii Îl Îndrăgiseră pe vajnicul moșneag și veneau adeseori, fără să fie chemați, să-i dea o mână de ajutor În gospodărie. Într-un fel, gospodăria aceea devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se petreceau ziua sau noaptea. În nopțile în care se bucura de libertate și nu participa la petrecerile canine se așeza de veghe la colțul casei, într-un punct strategic, de unde supraveghea și semnala orice mișcare ce se petrecea în împrejurimi. Din acel loc el capta cu radarul său ultrasensibil zgomotele, pașii, vorbele sau mirosurile ce veneau de pe drum sau de aiurea iar stăpânii se puteau odihni liniștiți. O altă întâmplare care îl pune pe Bobiță într-o lumină aparte îmi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sunt dăruite articole de îmbrăcăminte, podoabe de cap și pantofi splendizi. Mama primește servicii din aur pentru ceai, oale de argint și vase din cupru. Vecinilor li se ordonă să ne împrumute casele lor pentru a ne depozita obiectele. Prin împrejurimi sunt săpate în pământ cavități spațioase, ce servesc drept răcitoare și în care se vor pune la păstrare carnea și legumele pentru banchet. Sunt comandate sute de vase cu vin vechi de un secol, plus optzeci de miei, șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs pe care eu nu i-l cunoșteam. Înainte de a vesteji, razele vii, razele moarte s-au sărutat pe pleoape. Plin de nostalgii, în fiecare primăvară cutreieram măgurile din împrejurimi. Mă copleșea, în țintirimul în care cînta un cuc, tristețea. Pe sub nuci rotați se strecurau cărări iar, cînd soarele cobora în asfințit, răsufla din văi întunericul cu iz de mlaștină și răcnet de broaște. Luna vărsa lumină printre crengi. Lătra
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mișelie. Nu l-a văzut nimeni când a băut primul pahar. După care nici el n-a văzut ori nu și-a amintit mare lucru. Poveștile spun că, după ce băgaseră de seamă că mirele lipsea cam de multișor, porniseră prin Împrejurimi să-l caute cu felinarele. L-au dibuit În cele din urmă, inconștient, prăvălit de boală Într-un șanț. Mireasa, zice-se, văzând una ca asta, a plecat și dusă a fost. Căsătoria s-a desfăcut, conform legii, În primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În Satul cu Sfinți se găsise Într-o rană a pământului un ditamai ciolanul de animal uriaș și străvechi, În jocurile copiilor nu intrau și săpăturile după comori. Luni Întregi după Întâmplarea cu giganticul os, În locul cu pricina și-n Împrejurimi o grămadă de oameni de la oraș au căutat, săpat, răscolit, cernut. Copiii mare lucru nu Înțelegeau, dar se țineau deoparte și priveau cu luare-aminte la bucuria pe care căutătorii o strigau În gura mare când dădeau peste vreun amărât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
satului Îi păcăleau că ar fi fost Îngropate lucruri de preț și, mai ales, oale pline cu galbeni lucitori, ascunse În vremuri rele de bogătani ce-și sfârșiseră zilele fără să apuce să pună iară mâna pe avut. Își Împărțiseră Împrejurimile și ieșea chiar cu bătaie dacă vreo ceată de căutători se apuca să-și Împlânte cazmalele În teritoriul alteia. Ceata lui Ion, zis Vieru (căci fusese văzut În cocină În timp ce Încerca să rușineze scroafa), mergea aproape la sigur să descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se Îndeplinească ruga atât de repede și pe nepregătitelea. Trupul nu i-a fost găsit nicicând, iar câte unii erau Încredințați că Nae, beat, fusese ucis și ros până la ultimul oscior de o haită de câini sălbăticiți care vâna În Împrejurimile Satului cu Sfinți și sălășluia Într-un afund de pădure. Nicu Fieraru, ultimul prieten În viață al Însinguratului Nae, Îi făcuse o cruce zdravănă din fier, o Înfipsese Într-un soclu de beton și sub ea Îngropase o valiză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cincea, când începuse munca. Proiectul se realizase în două săptămâni. Într-a douăzeci și cincea zi din Luna a incea, cei patruzeci de mii de ostași ai clanului Mori, sub comanda generalilor Kikkawa și Kobayakawa, ajunseră la frotieră - a doua zi după ce împrejurimile Castelului Takamatsu fuseseră prefăcute într-un lac noroios. În dimineața de douăzeci și unu, Hideyoshi stătea cu generalii săi la comandamentul de pe Muntele Ishii, admirându-și opera. Fie că era considerat un spectacol grandios sau unul jalnic, apele umflate - cu ajutorul ploii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
puntea de lemn era întinsă o carpetă stacojie. Mica luntre care-l purta pe Muneharu, în roba morții, plutea ușor, așteptând ca barca lui Mosuke, cu pavilionul ei roșu fluturând în vânt, să oprească alături. Apa era liniștită. Munții din împrejurimi erau împăcați. Nu se auzea decât vâsla bărcii care se apropia. Muneharu se întoarse spre tabăra clanului Mori, de pe Muntele Iwasaki, și făcu o plecăciune. Mulțumea, în inima lui, pentru numeroșii ani de patronaj de care beneficiase. În timp ce privea steagurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
unități să aștepte ordinele mele. Având direcția stabilită, armata traversă Râul Ibi. Nu se întâmplă nimic. În timp ce începea să avanseze spre Akasaka, nu se vedea nici urmă de inamic. Unitățile de recunoaștere o luaseră mult înainte și se apropiau de împrejurimile satului Tarui. Nici acolo nu se observa nimic neobișnuit. Se apropia un călător singuratic. Părea suspect, iar un soldat din unitatea de recunoaștere alergă înainte și-l reținu. Amenințat și interogat de iscoade, omul se grăbi să vorbească, dar cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
27. Toți au rămas înmărmuriți, așa că se întrebau unii pe alții: "Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește ca un stăpîn chiar și duhurilor necurate, și ele Îl ascultă!" 28. Și îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii. 29. După ce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan, în casa lui Simon și a lui Andrei. 30. Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: și îndată au vorbit lui Isus despre ea. 31
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
minunea cu pîinile, fiindcă le era inima împietrită. 53. După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului, și au tras la mal. 54. Cînd au ieșit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus, 55. au alergat prin toate împrejurimile, și au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El. 56. Oriunde intra El, în sate, în cetăți sau în cătune, puneau pe bolnavi pe piețe, și-L rugau să le dea voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
6. Oamenii aceia se așteptau să-l vadă umflîndu-se sau căzînd deodată mort; dar, după ce au așteptat mult, și au văzut că nu i se întîmplă nici un rău, și-au schimbat părerea, și ziceau că este un zeu. 7. În împrejurimi, erau moșiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoință trei zile. 8. Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
la Bet-Marcabot, la Hațar-Susim, la Bet-Birei și la Șaaraim. Acestea au fost cetățile lor pînă la domnia lui David, 32. și satele lor. Ei mai aveau și Etam, Ain, Rimon, Tochen și Așan, cinci cetăți; 33. și toate satele din împrejurimile acestor cetăți, pînă la Baal. Iată locuințele lor și spița neamului lor. 34. Meșobab; Iamlec; Ioșa, fiul lui Amația; 35. Ioel; Iehu fiul lui Ioșibia, fiul lui Seraia, fiul lui Asiel; 36. Elioenai, Iaacoba, Ieșohaia, Asaia, Adiel, Iesimiel, Benaia, 37
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Galaad, fiul lui Micael, fiul lui Ieșișai, fiul lui Iahdo, fiul lui Buz; 15. Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, era căpetenia caselor părinților lor. 16. Ei locuiau în Galaad, în Basan, și în cetățile lor, și în toate împrejurimile Saronului, pînă la marginile lor. 17. Toți au fost scriși în spițele de neamuri, pe vremea lui Iotam, împăratul lui Iuda, și pe vremea lui Ieroboam, împăratul lui Israel. 18. Fiii lui Ruben, Gadiții și jumătate din seminția lui Manase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
a lui Israel: Dacă găsiți cu cale, și dacă lucrul acesta vine de la Domnul, Dumnezeul nostru, să trimitem în toate părțile la frații noștri care au rămas în toate ținuturile lui Israel, și la preoți și Leviți în cetățile și împrejurimile lor, ca să se strîngă la noi 3. și să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci nu ne-am mai îngrijit de el de pe vremea lui Saul." 4. Toată adunarea a hotărît să facă așa, căci lucrul acesta a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
locuri, sunt urme de civilizație omenească din paleolitic și până în pragul secolului nostru. Acestea sunt ,,obiecte casnice, unelte, materiale, urme de locuințe și chiar de fortificații<footnote N. Zaharia, Emilia N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmbovița, Cercetări arheologice în orașul Iași și împrejurimi, în: „Studii și cercetări științifice”, vol. VII, fasc. 2, 1956, p. 37 footnote>. Toponimicul Cetățuia( deal) de lângă Iași, s-a găsit menționat destul de târziu, cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de raze ale soarelui, mă arunc pur și simplu în brațele răcorii de afară... Merg de o bună bucată de vreme. Soarele soarbe cu voluptate și ultima picătură de rouă. Am ajuns pe creasta dealului. Aici mă opresc să contemplu împrejurimile... Dealul Cetățuii și al Repedii, năpădite de lumina dimineții. Târgul își trimite larma trecută prin surdină până la mine. Nu rămân în loc prea multă vreme, fiindcă simt chemarea celui care mă așteaptă. Și drumu-i lunglung... Soarele începe să dogorească din ce în ce mai tare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Israel. 5. Au trecut Iordanul, și au tăbărît la Aroer, la dreapta cetății care este în mijlocul văii Gad, și lîngă Iaezer. 6. Au venit pînă în Galaad și în țara lui Tahtim-Hodși. S-au dus pînă la Dan-Iaan, și în împrejurimile Sidonului. 7. Au venit pînă la cetățuia Tir, și în toate cetățile Heviților și ale Canaaniților. Au ieșit spre partea de miază-zi a lui Iuda, la Beer-Șeba. 8. Au străbătut astfel toată țara, și au ajuns la Ierusalim, după nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
prea mult zgomot, care se așezau în jurul focului de paie, beau ceai și stăteau de vorbă până la ore târzii din noapte. Dormitorul nostru era chiar lângă sufragerie, așa că eu și surorile mele adormeam legănate de murmurul vocilor bărbaților de prin împrejurimi care veneau s-o viziteze pe bunica. îNu, nu era prostituată.) Acum, când valurile cu accente rurale ale vocilor în cea mai mare parte bărbătești începuseră să mă învăluie, simțeam același soi de moleșeală ca atunci când eram mică. Voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de-acolo. M-am îndreptat spre ușa de la intrare și, cu inima strânsă, am rămas în picioare pe treptele din față, în bătaia ploii, și am privit copacii triști, din care picura apă. Avusesem de gând să mă plimb prin împrejurimi, să găsesc sala de gimnastică și să fac exerciții sau body sculpting vreo oră și ceva, dar pur și simplu nu mă putusem mișca. Ei, hai, hai, m-am mustrat singură, așa n-o să ai în nici un caz coapse mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în jur neliniștit, conștient de faptul că ăsta nu era genul de cartier potrivit pentru el, dar dorindu-și să fi fost astfel. Era cam singurul moment de pe timpul plimbării lor în care Wilt era cât de cât conștient de împrejurimi. Pe tot restul drumului, plimbarea sa era una interioară și o lua pe un itinerar complet diferit de propria-i înfățișare sau de cea a traseului plimbării sale. Era de fapt o călătorie a dorințelor neîmplinite, un pelerinaj de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]