2,200 matches
-
patul de moarte s‑a simțit dator să vorbească fără ocolișuri despre unele chestiuni pe care nu le socotisem niciodată necesar să le luăm În discuție. - Grielescu te folosește ca paravan, mi‑a spus. Tu, unul, nu te‑ai fi Împrietenit cu antisemiții ăștia. Dar erau prietenii Velei, așa că li te‑ai ploconit și i‑ai oferit lui Grielescu exact ce căuta. În anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit Împotriva evreilor. El nu era un arian - era un dac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ți Înșir, În mai puțin de un minut, alți cinci oameni mai calificați decât mine ca să scrie despre el. - Despre ideile lui, da. Dar probabil că nu i‑ar da destulă culoare. Pe de altă parte... voi doi v‑ați Împrietenit destul de târziu În viață și, de obicei, oamenii mai vârstnici nu se atașează prea puternic. Poate că voia să dea a Înțelege că vârstnicii nici nu se pot Îndrăgosti. Că nu erau În stare să‑și dibuiască drumul În câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
umbra căruia avea să‑și scrie propria, pe nedrept subestimată, operă de prozator și eseist. Prin Bellow (acesta l‑a transformat În personaj al unui roman pe care i l‑a și dedicat, Drumlin Woodchuck), Stern s‑a Întâlnit și Împrietenit cu Mircea Eliade, căruia Îi păstrează și azi, aproape Împotriva tuturor celor din anturajul comun de altădată, o frumoasă amintire, desigur afectată (dar nu anulată) de revelațiile privind trecutul politic al savantului român. Așa am citit capitolul publicat În revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cel care reușea să-și păstreze porția de mâncare sustrasă era ovaționat la scenă deschisă. Luana se întorcea acasă cu mațele ghiorăind. O suna pe Sanda să-i trimită mâncare. Femeia se urca în tren, cocoșată de sarsanale burdușite. Se împrieteni cu Cristina, colega de apartament. Ieșeau împreună și se plimbau în Copou ori mergeau în centru să mănânce prăjituri. Într-o sâmbătă se opriră la cofetăria "Opera". Localul era aproape gol. În timp ce Luana își savura prăjitura se simți urmărită. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plăcerea de a fi vizitată de Rotari. Când se despărțeau, îi îngăduia să o sărute pe frunte, întrebându-l când avea să mai vină. Și toți trei am început să discutăm o nouă problemă: cea despre fiii noștri. Rodoald se împrietenise la cataramă cu Ansoald și, în ciuda marii diferențe de vârstă, chefuiau împreună, și la palat nu prea mai exista vreo slujnică sau sclavă cinstită care să nu se teamă pentru pudoarea ei atunci când îi ieșeau în cale. Rodoald, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
conveneau lui Darcey de minune. ProSure fiind o companie foarte mare, nu cunoștea pe toată lumea așa cum făcuse la Car Crew. Din când în când mai dădea de Neil Lomond la cantină și mai schimba o vorbă cu el; se mai împrietenise cu câțiva oameni din alte departamente; însă, în general, trecea neobservată și se cufunda în ce avea de lucru. Așa că de-abia în decembrie avu ocazia să socializeze. Și asta doar pentru că era cam greu de evitat - aproape în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Chiar din prima zi, când mi-ai spus că n-aș fi în stare să-ți citesc afurisita aia de carte franțuzească. Eram în culmea admirației, un copil care citea într-o limbă străină! Am crezut că merita să mă împrietenesc cu tine. Însă nimeni nu era îndeajuns de bun sau de deștept pentru tine, și să nu crezi că nu vedeam cum mă lăsai să iau note mai bune ca tine câteodată, la mate și la engleză. Că greșeai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
întregi cu viteză pe deasupra mării într-o astfel de jucărie scumpă zile întregi nu m-aș mai opri până la capătul zilelor mele. destul de repede învăț să mă plimb ca un profesionist pe deasupra mării, băieții responsabili cu scuterele se miră, mă împrietenesc cu ei și, având încredere în mine, mă lasă pe mine în locul lor atunci când ei se duc să mănânce, i-am făcut fiecăruia portretul în creion și i-am câștigat definitiv, cu Radu și ceilalți abia de mă mai văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Îmbrăcate În carton, reprezentau picioarele uriașe ale poeziei-păpușă din carte, pe sub care trebuiau să treacă invitații. Toată lumea a Șaman 85 felicitat-o pentru curajul și răbdarea de care dăduse dovadă, stând cocoțată acolo patru ore În șir. Așa ne-am Împrietenit. la litere nu era cine știe ce În seara aceea, așa că am plecat relativ devreme la Catinca acasă. locuia Într-o mansardă de vreo zece metri pătrați, Într-un bloc cu bulină roșie de pe Calea Victoriei, mobilată simplu cu un pat, o masă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a mulțumit numai cu cărțuliile pe care le primea mereu prin poștă din America. După un timp s-au terminat și cărțuli- ile, și i-au rămas doar chelia și porecla. Nu știu cum a ajuns Adina Dabija 162 roberto să se Împrietenească cu Hari Krișna și cum l-a convins acesta că are un detector de „energie negativă“ În fund, cert e că Într-o noapte au Încărcat În furgoneta cheliosului niște bolo- vani pe care acesta Îi cărase tocmai din rarău
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
răsărit de pe malul Jijiei, devenit raion. Am început clasa a VII-a, o clasă mică, ce cuprindea 17 băieți. Eram în clasa a VII-a B. Exista și o clasă VII-a A, formată numai din fete. Aici m-am împrietenit cu Ion Neghină, coleg cu care mă mai ”intersectasem” de-a lungul ”traiectoriei” parcurse până atunci. Fusesem coleg cu el la școala din Ripiceni, dacă-mi aduc bine aminte. Învățam într-o sală de clasă mică, cu o sobă de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
30, 40 și 45 de ani de la absolvire. Unii au fost personajele principale la evenimente din familiile colegilor noștri, când aceștia aveau calitatea de miri, socri mari, socri mici, nași sau simpli nuntași. Copiii noștri s-au cunoscut, s-au împrietenit, țin legătura, se ajută între ei, atunci când este cazul. Fără teama de a exagera, putem spune că suntem și acționăm ca membri ai unei mari familii - familia grupei 473. Alteori ne-am întâlnit în momente mai puțin plăcute, când am
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
economie. Facultatea de Fizică este o facultate grea, dar frumoasă. Depinde de noi, corpul profesoral, de dumneavoastră, studenții, ca subiecți ai muncii noastre, cât de repede și cât de bine vă veți apropia de fizică pentru ca, mai întâi, să vă împrieteniți cu ea și apoi să sfârșiți prin a o iubi. Vă urez să fiți sănătoși, să aveți tăria de a nu vă da bătuți atunci când, inevitabil, vor veni greutățile, să perseverați și să aveți succesul pe care-l meritați ! Multe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Da, da, e un nume bun. Tânărul samurai Îl mai mângâie o dată pe cap, apoi se bătu peste centura armurii de piele și-și Îndreptă puțin spatele, studiind tot timpul fața lui Hiyoshi. Ceva Îl făcea să râdă. Hiyoshi se Împrietenea repede, chiar și cu adulții. Faptul că Îl atinsese pe cap un străin - ba mai mult, un luptător - făcea ca ochii săi mari să strălucească de mândrie. Deveni repede vorbăreț, ca de obicei. Dar știți, nimeni nu mă numește Hiyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un copil. — Cina? Întrebă, absent. — O să se răcească supa. — Du-te și mănâncă singură. Copilul se joacă serios. Ne distrăm grozav. Ha, ha! Ciudat mai e! Danjo, complet absorbit, părea absolut cucerit de sinceritatea lui Hiyoshi. Oricând gata să se Împrietenească, băiatul aproape că-și ducea unchiul de nas. De la luptele cu brațul trecură la jocul cu degete, Închipuind figuri, apoi la pantomimă și la alte jocuri de copii, până când Danjo ajunse să se țină de burtă de-atâta râs. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
muncitorii de pe șantier să muncească din răsputeri, cred că ar trebui să reușesc folosindu-le pe deplin forțele. Inuchiyo coborî glasul: — Ei, tocmai asta e. Între ei, era o stranie rivalitate În dragoste. Cu toate că iubeau aceeași fată, cei doi se Împrieteniseră. Nu-și manifestau prietenia nici prin vorbă, nici prin faptă, ci, mai degrabă, printr-un fel de relație Încordată; fiecare Îl cunoștea bine pe celălalt și intraseră Într-o tovărășie respectuoasă. Mai ales În ziua aceea, se părea că vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
chestiunile militare. Cu un an mai tânăr decât Nobunaga, cu un an mai vârstnic decât Hideyoshi. Totuși, abandonase deja căutarea marilor Împliniri În lumea haotică și-și construise o sihăstrie pe Muntele Kurihara. Se simțea bine În sânul naturii, se Împrietenea cu cărțile străbunilor și scria poezie, fără a se Întâlni niciodată cu vizitatorii care veneau adesea la ușa lui. Era oare un prefăcut? Și acest lucru se spunea despre el, dar numele lui Hanbei era respectat În Mino, iar reputația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să râdă: — Aveți multă răbdare, nu-i așa, domnu’? Dar n-are nici un rost să veniți aici, oricât de răbdător ați fi. În ultima vreme, când intru să-i spun că sunteți aici, În loc să se supere, râde doar. Băieții se Împrietenesc repede cu oamenii, iar Între Kokuma și Hideyoshi Începuse deja să se creeze o oarecare familiaritate. Hideyoshi urcă muntele și În ziua următoare. Așteptând la poale, Saya nu avea idee ce planuri avea stăpânul său și În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
scrisoare de la Seniorul Nobunaga. Iată ce spune: „Având puțin timp liber, dintr-o dată, m-am plictisit chiar și de cucerirea cetății Gifu. Vântul și norii sunt liniștiți și mi-ar plăcea să-i admir din nou. Încă nu m-am Împrietenit cu frumusețile naturii. Ce ar fi de făcut În acest an?“ Cum crezi că ar trebui să-i răspund? — Sensul e clar, deci ar trebui să-i puteți răspunde printr-un singur rând. — Hm. Știu care e dar cum i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
oare ce să fie? — Cred că nu l-ai mai Întâlnit pe Kuroda Kanbei. Nu, nu-l cunosc, dar, de mult timp, Îi aud numele. — E un om al vremurilor prezentului. Când ai să-l cunoști, cred că vă veți Împrieteni repede. Am auzit mai multe despre el. — Este fiul unui vasal superior al clanului Odera și abia a trecut de treizeci de ani. — Campania asta n-a fost concepută cumva de Seniorul Kanbei? — Ba da. E un om inteligent, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Pion ș.a. Lucrează în presă - corector, secretar de redacție, redactor. În 1935 se căsătorește cu Rodica, sora mai mică a lui B. Fundoianu. Călătorește în străinătate, face sejururi îndelungate în Franța, unde îl cunoaște pe B. Fundoianu, cu care se împrietenește. Participă la cenaclul literar al revistei „Cahiers du Sud”, întâlnește diferite personalități literare și artistice, legând cu unele dintre ele relații strânse (între alții, cu sculptorul Constantin Brâncuși și cu actorul Louis Jouvet). În țară, de prin 1938, frecventează ședințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scândurele, ușile erau între zi așa, și așa vertical, o scândură bătută. Și eram cu sora și încă două fete din Sibiu și încă două cunoștințe, ne-am împrietenit, dar de la gară deja ne-a despărțit în două lagăre și aicea unde eram noi cazate nu era mulți cunoscuți. Cum plângeam așa, venea un ofițer rus, s-a uitat la noi, eram tineri, 20 de ani, soră-mea 18
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
, Valentin (20.X.1643 - 27.IX.1697), poet și traducător. Născut probabil la Sibiu, într-o familie de nobili sași, învață până în 1663 la Liceul Reformat din oraș, unde se împrietenește cu Mihail Halici. Urmează dreptul la Universitatea din Altdorf, de lângă Nürnberg (pe când studia acolo și Leibniz), susținându-și doctoratul în 1666, cu teza De Aequitate. Întors în țară, se dedică unei lungi cariere politice și administrative, fiind din 1679 pârcălab
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
au existat două sau trei invitații pe iarnă. În plus, am avut parte de neplăcuta surpriză de a ne putea convinge de realitatea unei observații făcute de un scriitor care îi cunoaște pe moldo-valahi de multă vreme. Aceștia nu se împrietenesc cu străinii; le caută foarte puțin compania; această excludere se practică în principal față de francezi. Mai mult: această rezervă, această neîncredere par să intre în mod net în preceptele primilor ani de educație. Străinul este abordat la întâlnirile publice, e
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
robi din Brăila și știa mii de versuri. Cu fruntea înaltă, nas acvilin, ochi negri, păr lung și alb, mustăți lăsate în jos, îmbrăcat într-un vechi costum național, el a fost un tip interesant și util. Teodorescu s-a împrietenit cu el, presimțind cât de prețios este un lăutar care știe atâtea lucruri nescrise. La invitat să stea în casa lui de la București. Șolcan, fiu de robi, era neîncrezător. S-a lăsat rugat mult timp. Încă tremura când s-a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]