1,815 matches
-
nu s-ar fi ocupat cu ordinea și administrația; dimpotrivă. De fapt, dacă te uitai cu atenție în jur, începeai să observi șmecheria. Blocatarii provocau distrugeri special, să nu poți să-ți vezi liniștit de treabă: deșurubau capacele căminelor colectoare, înțepau garniturile, tăiau țevile de apă rece, demontau coturile din pivnițe, găureau hidrofoarele, înfundau canalizarea, stricau racordurile coloanelor de-alimentare. Te țineau în priză, îți dădeau permanent de lucru, ca unui nevrotic. După o săptămână de lupte cu ei, erai frânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aburi, în contrast cu interiorul răscopt: pruna fierbinte, leșinată, parcă molfăită și scuipată la loc, care te păta cu violet pe gură). Apreciam caimacul (conținea calciu, mă dădăcise maică-mea că e bun). Nu renunțam la izmene, mai ales iarna (când te înțeapă prostata, nu mai faci pe eroul). Iubeam fulgii de praf, le admiram zborul prin casă, sclipirile pufoase în ceașca de ceai. Cât despre păienjeni, n-aveam nimic cu ei, mi se păreau niște insecte fragile și utile, de păstrat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe-o stradă lăturalnică) și comandam amândoi cafea în patru culori, sărutându-ne cu spuma alb-cafenie de lapte. Când ajungea pe la mijlocul straturilor italienești, Maria pleca să se rujeze sau să-și îndrepte sprâncenele. Venea înapoi cu sfârcurile întărite, le zăream înțepând tricoul alb sau rotunjindu-se prin țesătura mulată a puloverului. Nu eram singurul: odată cu mine, trei sferturi din bărbații din cafenea întorceau capul după ele. N-am vrut niciodată să știu de ce lucrurile se desfășurau așa: să caut sursa disfuncției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cu un singur plămân. N-a trecut bine săptămâna și, chiar de Anul Nou, urâții cu fulare au dat din nou lovitura, la dispensar. De data asta, purtau și fesuri pe cap, iar unul cu un pușcoci mare le înțepa pe femei, să stea cuminți. Dispensarul nu era plin, dar surorile medicale, rumene și zglobii cum nu-ți poți imagina, făceau cât tot satul. În plus, cu-o seară înainte, se aduseseră din Sinaia lăzile cu vaccinuri împotriva gripei spaniole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zi.“, s-a apărat Cezar. Pe cap îi creștea o chică paranormală, bântuită de vârtejuri. Eczema îl muncea aproape tot timpul, așa că, la două minute, se scărpina teribil prin floace. „După ce te tunzi, sau cum?“, a continuat Mihnea să-l înțepe. „E-exact. La Pe-perla!“ „Adică merge la Perla.“, am tradus eu. „La același frizer, îl știu și eu, mă lucra și pe mine când eram mic.“ „Cine, mă, Guță?“ „Da, Gigi Guță. Unu’ înalt, cu ochelari cu dioptrii. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Surprize, surprize!»“, l-am anunțat pe Mihnea. „A sărit din cutie-n mijlocul emisiunii...“ „L-ai văzut tu?“, s-a interesat Mihnea, absent. „Nu, da’ mi-a povestit Andrei. L-au împachetat frumos, cu panglică și baloane colorate, i-au înțepat și două găuri în cutie, să nu scape nimic. Pe urmă i-au adus-o pe nu știu ce mătușă din Australia. Cică nu mai putea Gino, zicea: «Bă, le vedeam picioarele balerinelor prin găurile alea, îmi venea să fac ferfeniță cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
reparate de pe vremea lui Dej. Majoritatea scrâșneau din nituri sau aveau balans: decolai ca-n rachetă. La sfârșit, lumea aplauda convinsă, fără discernământ; vedeai numai spinări, pentru că se ridicau toți în picioare. Ți-era și jenă să rămâi așezat, te înțepau șuruburile și se uitau actorii chiorâș după tine. I-am mulțumit Mariei, am asigurat-o că vin acasă la timp și-am închis. Apoi l-am întrerupt pe Mihnea: „Mai ai?“ „Da, domne. E-un artist omul ăsta al tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
turnate în placaj tare, lăcuit, desprins, și iar lăcuit. Geamurile se țineau în nituri groase, de pe vremea războiului. Nu puteai să vandalizezi nimic. Sub geam, pereții interiori fuseseră întăriți tot cu grătare de lemn, frecate cu peria; oriunde mergeai, te înțepa un miros acru, pișcăcios, de sodă caustică: parcă tot tramvaiul spăla rufe. La „Blauer Stern“, ne-am oprit. Vatmanul a deschis cabina, și-a luat chipiul într-o mână și servieta într-alta și, după ce a încuiat ușa, a coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înverzită de bulele de plancton, se vedea o porțiune de scris, un extras neclar dintr-o formulă complicată. Am simțit în palmă răceala lacului Toplitz, acumulată de peste șase decenii, dar și-o căldură plăcută, de iarnă vieneză păcălită. Degetele mă înțepau de nerăbdare, iar sângele curgea mai repede prin vene. Parcă dăduseră drumul la toate caloriferele hotelului deodată. Hârtia arăta jalnic. Tiparul se deșirase, corpul de literă fusese șters și decolorat, trebuia să tragi ușor de colțuri, ca să-i poți mări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
l-am îmbrățișat cu pasiune. Un gest rar, ca pe vremea când goleam sticla infectă de RDD. Îl înjuram pe nea’ Nicu onest, băuți, din tot sufletul. Mihnea merita toți banii. Mă uda cu haina lui fleșcăită, firele bărbii îmi înțepau obrajii, îi simțeam sub palme omoplații proeminenți. Eram vii, nevătămați, dintr-odată puternici. Dacă ar fi intrat și Maria pe ușă, totul ar fi fost aproape perfect. „Pe unde-ai umblat?“, l-am luat la întrebări, așezându-mă la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un cu totul alt caracter decât mai înainte, adică ceva sfios, vag, de domnișoară de pension, câteodată fermecător prin originala ei zburdălnicie și naivitate, uneori sfios și gânditor, mirat, neîncrezător, plângăreț și neliniștit. Nu: acum în fața lui hohotea și-l înțepa cu sarcasmele ei caustice o ființă neobișnuită și surprinzătoare, care i-a spus de-a dreptul că niciodată, în inima ei, n-a avut altceva pentru el decât dispreț profund, dispreț până la greață, care a survenit imediat după întâia clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru logică! Și dumneavoastră, desigur, tot așa gândiți, nu? — Povestiți-ne execuția, o întrerupse Alexandra. — Tare n-aș vrea s-o fac acum... se fâstâci prințul și parcă se posomorî. Parcă nu v-ar lăsa inima să ne povestiți, îl înțepă Aglaia. Nu, n-aș face-o, pentru că mai adineaori am povestit despre această execuție. — Cui i-ați povestit? — Valetului dumneavoastră, când așteptam... — Cărui valet? se auziră voci din toate părțile. — Celui care stă în vestibul, cu părul încărunțit, cam roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mod, i se adresă el brusc prințului, în ce mod dumneavoastră (un idiot! adăugă în sinea lui) i-ați câștigat încrederea la două ore după ce ați făcut cunoștință? Cum? Pe lângă toate chinurile lui, numai gelozia mai lipsea, iar aceasta îl înțepă pe neașteptate drept în inimă. — Asta chiar că n-aș putea să v-o explic, îi răspunse prințul. Ganea îl privi cu răutate. — Nu cumva v-a chemat în sufragerie tocmai ca să vă dăruiască încrederea ei? Doar voia să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
până și numele! L-am și uitat!! Dădu să se năpustească pe scări. — Și-așa mi s-a interzis să vă vizitez! strigă prințul în urma ei. — Ce-e? Cine ți-a interzis? Întoarse capul într-o clipă, de parcă ar fi înțepat-o cineva cu acul. Prințul ezită să răspundă; simțea că îl cam luase gura pe dinainte. Cine ți-a interzis? strigă cu frenezie Lizaveta Prokofievna. — Aglaia Ivanovna mi-a interzis... — Când? Spu-ne odată! Azi-dimineață mi-a trimis vorbă ca nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îngrijoreze. O duc eu. N-ar fi mai bine, n-ar fi mai bine, prea-curtenitor prinț, n-ar fi mai bine... uite-așa? Lebedev făcu o grimasă ciudată, spăsită; începu să se bâțâie grozav pe scaun, ca și cum l-ar fi înțepat cineva cu un ac; clipind șiret din ochi, făcea și arăta ceva cu mâinile. — Ce vrei să spui? îl întrebă prințul amenințător. — Ar trebui s-o deschidem în prealabil! șopti acesta cu un aer înduioșat și confidențial. Prințul sări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ții necesit] o transpunere în gândirea celuilalt. Numai în acest fel este calibrat] scară utilit]ții personale și, respectiv, a utilit]ții celuilalt pentru că acestea dou] s] poat] fi evaluate conform unor parametri comparabili. Pot aprecia cu certitudine dac] o înțep]tur] este sau nu mai grav] decât fracturarea brațului, ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La aceasta ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu certitudine dac] o înțep]tur] este sau nu mai grav] decât fracturarea brațului, ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La aceasta ne referim atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m s] ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai ales a gradului de dezvoltare a rezistenței speciale și vitezei relative. Distanțele și valorile sunt specifice fiecărei probe. Greșeli lucru de brațe dezordonat, umeri „crispați”; respirație incorectă și ne adaptată la efortul depus; contact cu solul pe pingea - alergare „înțepată”; nu se menține contactul permanent cu plutonul de alergare; startul și lansarea de la start nu se face activ, pentru a ocupa un loc favorabil în pluton; finișul se declanșează prea devreme sau prea târziu; Indicații metodice În practică se va
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
-i făcea nevasta copil, de a chema În ajutor o vrăjitoare. Aceasta Îi dă un măr pentru a rămâne Împărăteasa gravidă. În Povestea lui Valache se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un măr este Înțepat de tot atâtea ori. Împăratul din Fata născută din piatră Își dorea Însă atât de mult să aibă un urmaș de sânge, Încât acceptă mărul de aur oferit de un cetățean, care Îl avertizase că numai Împărăteasa trebuie să mănânce mărul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o pețește feciorul unui zmeu; fata moare. Tot despre Încălcarea unei interdicții este vorba și În basmul Frumoasa din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna Într-un fus și va muri. Blestemul a fost Îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
burduf (brânză de Făget). Se obține după aceeași tehnologie ca brânza de Moldova, numai că pasta de brânză se introduce presat în piele de oaie (burduf), cu greutăți finale de 2-8 kg sau de 30-60 kg; burdufurile se cos, se înțeapă (pentru scurgerea zerului) și se supun maturării timp de 10 14 zile. Compoziție chimică: grăsime / SU = min. 45%; umiditate = max. 45%; NaCl = 2-3%. Brânza în coajă de brad. Se fabrică asemănător brânzei de Moldova, numai că produsul finit se introduce
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
s-a putut și pace. ("Cotidianul", 3.II.2006) Aș vrea să nu ne întindem prea mult pe CNSAS (un editor, Realitatea TV, 21.IX.2006) - sensul era "să nu ne întindem prea mult cu discuția" Oamenii politici importanți se înțeapă pe această strategie. (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 10.I.2007) - "se înțeapă din vorbe" De ce se mai războiesc politicienii pe chestia asta? (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 11.IV. 2007). (b) substantiv dicendi: [...] vor să redeschidă discuția pe republică parlamentară sau
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
nu ne întindem prea mult pe CNSAS (un editor, Realitatea TV, 21.IX.2006) - sensul era "să nu ne întindem prea mult cu discuția" Oamenii politici importanți se înțeapă pe această strategie. (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 10.I.2007) - "se înțeapă din vorbe" De ce se mai războiesc politicienii pe chestia asta? (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 11.IV. 2007). (b) substantiv dicendi: [...] vor să redeschidă discuția pe republică parlamentară sau prezidențială. (C. Drăgotescu, Realitatea TV, 31.III.2007) discuțiile pe această strategie
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
pot avea efect de garou și pot pune în pericol viabilitatea extremităților atunci cand determina instalarea rapidă a unui sindrom compartimental care poate evolua spre ischemie și necroza distală. Dacă monitorizarea pulsului capilar cu ajutorul unui aparat Doppler nu este posibilă, se înțeapă vârful degetelor cu un ac de seringă: sângerarea cu sânge roșu înseamnă o perfuzie periferica adecvată; întârzierea sau absența sângerării indică reducerea sau absenața fluxului arterial; sângerarea rapidă cu sânge negru indică o insuficiență venoasă.In ultimele două cazuri că
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]