1,721 matches
-
același timp priviri cu Părințelul, n-am avut timp nici măcar să scotocim prin toate boarfele astea, recunoaște. Ghinion, spune Roja, lăsîndu-se pe vine, făcînd o genuflexiune, ridicînd de pe jos o pereche de chiloți de damă. Restul lumii unde este? Angajați, încărcători, șoferul, și-au luat cu toții tălpășița sau le ați dat voi liber? Au spălat putina cu toții, minte Părințelul care începe să prindă curaj, halal expediție militară, începe Roja să se mai relaxeze, Circa 4 spuneți, Miliție sau Securitate? Dar ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-o auzi și pe asta, cică la terapie intensivă au dat peste unul cu pistolul ascuns la piept care s-a dat în spectacol imediat ce a fost descoperit. Și-a scos arma și, deși nu mai avea gloanțe în încărcător, a-nceput să tragă în cei aflați pe culoare declanșînd panică. Șase sanitari și un medic s-au luptat cu el pînă au reușit să-l pună cu botul pe labe. Înțelegi deci de ce m-am săturat de infiltrații ăștia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
adaugă, privind în direcția aleii invadate de buruieni. Dezghețat băiatul ăsta, începe să se gîndească, așa eram și eu la vîrsta lui, dar cîte s-au schimbat de atunci, să am eu acuma un automat pe mîini și vreo două încărcătoare pline aș face ravagii, nu se poate abține, toată țara asta mi-ar cădea la picioare. Auzi? îl întreabă, ai cea mai mică idee despre cum se face un film? Te-ai gîndit vreodată cît e de greu, ți-ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se respectă, să-i pipăi cătarea, patul, să te uiți în gaura neagră a țevii și să-i cauți ghinturile alea care trebuiau să-ți înșurubeze glonțul în piept. Tu însă habar n-aveai nici cîte cartușe îți rămăseseră în încărcător, ai făcut-o de mîntuială, ca să te speli pe mîini și să scapi repede, fără pic de demnitate. Ce ironie a sorții că numai pe Cap de Piatră, omul cu care aveai afinități, l-ai luat prin surprindere. Nu vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
grupul celorlalți începuse deja să se îndepărteze în direcția Unității, au luat-o și ei la picior într-acolo ca nu cumva să se piardă de gașcă. înainte să iasă din ascunzătoare își mai verifică o dată arma de la piept și încărcătoarele de rezervă pe care le avea înfundate în buzunarele pantalonilor. Totul era la locul său. Cu un ochi privi înspre gardul cimitirului, iar cu celălalt la cele două cadavre ale dictatorilor, înfășurate în foi de cort, lăsate de izbeliște pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
apărare ale Aeroportului i-au încercuit pe supraviețuitorii în majoritate răniți și plini de sînge, și făcînd un ultim gest de mărinimie demn de niște adevărați eroi, le-au curmat pe loc suferința slobozindu-și în plin ultimele cartușe din încărcătoare. — Am sărit gardul, zise Dendé. — Ai sărit gardul, repetă Roja uitîndu-se pe pereți, și Sena? — A cedat psihic, zise Dendé, nici măcar să țină de volan n-a mai fost în stare, am fost nevoit să conduc eu, care n-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
primărie până nu te iau în coarnele furcii! a strigat Costăchel la Vrăbioi, în timp ce-i smulgea pistolul. Făcând fețe-fețe, legionarul a bătut în retragere. Catârcă ajunsese în curte de multă vreme. Costăchel a controlat dacă pistolul era încărcat, dar, găsind încărcătorul gol, i l-a aruncat lui Vrăbioi. Ține-ți rugina și să nu vă mai prind pe aici! Când cei doi ieșeau pe poarta primăriei, Petrache l-a întrebat alarmat pe Costăchel. De ce i-ai dat pistolul? Dacă are cartușe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe aici! Când cei doi ieșeau pe poarta primăriei, Petrache l-a întrebat alarmat pe Costăchel. De ce i-ai dat pistolul? Dacă are cartușe? N are nimic. Nu duce grijă. Ei gândeau că noi o să le cădem la picioare. În încărcător nu avea nici un cartuș. Până una-alta, însă, eu zic să plecăm acasă, pentru că s-or fi dus după ajutoare... Ploaia continua să cadă răzbit. Costăchel mergea înainte, iar Petrache înnota prin glodul adânc în urma lui. Hudițele înguste erau cufundate
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că fusesem atins de un glonț, dar am descoperit În schimb că din palmă mi se ițea În afară o așchie enormă de lemn din debarcader. Scoțând cea mai mare parte din ea, m-am Întors și am tras restul Încărcătorului În direcția siluetelor care se apropiau acum de debacaderul de care mă Îndepărtam. Spre surpriza mea, s-au aruncat pe burtă. Dar În spatele meu deschisese focul ceva mult mai puternic decât un pistol. A fost doar un foc de avertisment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trebuie să-mi aduc permanent aminte să fiu recunoscătoare. Ar trebui, într-adevăr, să fiu mulțumită de cum au ieșit până la urmă lucrurile pentru mine. Cu Dee la comanda platoului de filmare, mi se realizează filmele. Gloanțele mute care zac în încărcătoarele armelor soldaților săi vorbesc mai tare decât ar putea să o facă vocea mea. Pe 1 octombrie 1969, se lansează filmul Doborârea tigrului de munte prin istețime. E un mare succes. Este urmat de două filme de balet de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ei!) și apasă pe trăgaci. Clic! se aude. Nu este glonț pe țeavă. Aici, În pieptul tatălui, se naște și moare de fiecare dată un oftat lung de mulțumire profesională amestecată cu frică. Bagă pistolul În toc după ce-i pune Încărcătorul. Clasica poveste cu joaca copiilor, căci el a găsit odată pistolul ascuns În șifonier, era cu fratele lui și s-au Împușcat toată ziua, că era duminică, dar degeaba, căci n-aveau gloanțe. El se ridică În capul oaselor ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dușumeaua ascunsă de preșuri Împletite din cârpe. „Te tunzi la zero, Vasile, și de doi lei cumperi două kile de gaz, nenorocitule. Poate iar fugi la acrobații ăia cu banii”, atâta Îi spune În timp ce Își scoate cu greutate cartușele din Încărcător, numărându-le pe masă, mormăind printre dinți: „Mama lor de bandiți!” „Da, toa’lent, să trăiți, bandiți, criminali, dușmanii poporului!” „Iar tu”, Îi spune nevestii, „să iei icoana aia a lui Sfântu’ Anton din casă, că de nu ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lumii cu sinuciderea asta. Ideea că moartea e aproape te ține treaz și limpede ca și cristalul casetei În care se află drapelul unității. Manevrezi de trei ori o cursă oarbă a trăgaciului, până te plictisești. Bagi glonțul Înapoi În Încărcător și te Întinzi ca un câine pe jos, la picioarele drapelului. Stai cu mâna În cot. În felul ăsta nu poți să adormi. Și când, În fine, te prăbușești, urlă fioros soneria alarmei. Sari ca ars și, În mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
convorbirii. Cu genunchii încă tremurând la fiecare pas, Marius se îndreaptă către debara. Dintr-o bucată de pânză pătată cu vaselină, scoate la iveală un pistol Luger, tip special, cu surdină, primit de la un membru din comandourile Brandenburg 106. Verifică încărcătorul plin, trage siguranța și cu un aer hotărât introduce cartuș pe țeavă. Era în război, propriul lui război. Iar la fel cum în orice misiune pe front nu-și asuma riscuri inutile și acum era ferm hotărât să folosească arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
apariția doi inși înarmați cu arme automate. Se opresc la câțiva metri și calmi, ca la un stand de tir, încep să tragă. Sub efectul impactului puternic al proiectilelor, bucăți metalice mari sar din caroseria avariată. În genunchi, Marius verifică încărcătorul automatului. E gol. Îl aruncă ca pe un lucru nefolositor. Calm, scoate surdina de la pistol. Sub ploaia de gloanțe, instinctele frontului funcționează, avertizându-l de greșeala atacatorilor. Ca să fie eficient, un foc de armă automată trebuie executat în serii scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
după culoarea neagră a sângelui că fusese atins în ficat. Nimeni nu mai poate face ceva pentru el. Dacă mai are câteva minute de trăit. Brusc, rafalele încetează. Tipul cu pălărie înjură amarnic și caută în buzunarul hainei după alt încărcător. Mai rapid, partenerul lui, un individ scurt, slăbănog și cu păr lucios de la briantina aplicată din belșug, apucă să-și încarce arma. Dar nu are timp să se bucure de micul lui succes. Bubuitura împușcăturii percutează violent zidurile clădirilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Rapid, aruncă o grenadă. Explozia înăbușită, sună aproape comic în comparație cu cele de până atunci. Un țipăt ascuțit, ca al unei femei, se aude din interior. Intră urmat de alți doi partizani. Pereți scrijeliți de schije, nenumărate tuburi de cartușe trase, încărcătoare, urme de sânge. Pe podea, doi nemți. Unul dintre ei, este întins pe spate cu brațele în lături. Partea stângă a feței nu mai este decât un terci însângerat de oase zdrobite și carne sfâșiată. Celălalt căzuse pe burtă lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din spatele unui trunchi prăbușit, aproape înăbușit de numeroase crengi uscate încolăcite în jurul lui, apare fața neagră de pământ și funingine a lui Nicky. Ochii îi sclipesc ironic. Da, încă o zi în paradis, își urlă răspunsul Marius. Introduce un nou încărcător la automat, bătându-l din obișnuință cu podul palmei la fund. Face cu ochiul lui Nicky. Se spune că aduce noroc! Privește în urmă, de-a lungul drumului pe care-l străbătuse. Plutoane stau cu fața la pământ, împrăștiate peste povârnișurile parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tot ceea ce fusese sentiment sau emoție, ieșise odată cu lichidul incolor al vomei. Într-un colț al minții rămăsese totuși responsabilitatea față de ordinele primite și subordonații săi. Secondat de Lazăr, organizase o subțire linie defensivă, folosind puținul armament funcționabil găsit. Scoate încărcătorul din automat. Este gol. Rămăsese fără muniție și nici nu speră să găsească alta. Mai are doar pistolul. Și baioneta. O înfige în pământ, lângă el, să fie la îndemână. Se trage mai aproape de perete și așteaptă calm dimineața. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
continuă ea, v-am adus pijamale, halate, papuci, jucării, ce-am mai crezut eu și Sabina că aveți nevoie. Uite, aici ai portofelul, ne-am uitat și ai bani, aveți jos un bufet și un aparat de cafea. Telefonul și încărcătorul tău. Am vorbit cu tanti Sabina, care a vorbit cu soțul ei, care s-au sfătuit împreună cum să te ajute, deci stau amândoi cu mine până când veniți voi acasă! Venise și nenea Sandu să taie lemnele pentru șemineu, așa că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vină să-l recupereze când va putea. În timp ce așteptam taxiul pentru aeroport mi-am amintit deodată de peripețiile din acea noapte. Totul fusese atât de viu încât părea îndoielnic să fi fost doar un vis. Pretextând că mi-am uitat încărcătorul în cameră, am cerut înapoi cheia de la recepție și am urcat înapoi scările. Telefonul din cameră era la locul lui, pus în priză. Nu m-am putut abține să verific dacă tabloul din fața patului putea culisa în perete. Am răsuflat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mai acut era realitatea și zumzăitul propriei sale minți. Undeva acolo, dincolo de apă, era glonțul care avea să-i curme viața. Poate că era deja Încărcat În arma japoneză din care urma să fie tras. Poate că era Într-un Încărcător. Avea douăzeci și unu de ani, tenul gras și mărul lui Adam proeminent. Îi trecu prin cap că făcuse o prostie luându-și câmpii din cauza unei fete, dar apoi Își retrase acest gând, pentru că nu era vorba de o fată oarecare. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ridică în zbor, pe câmpul de bătaie, la fel de fioros, dar cu un alt nume, până și generalul pare să știe asta, hei, soldate Bob, unde te-ai ascuns până acuma?, nu mai e timp pentru introduceri, soldatul Bob își descarcă încărcătorul, tâf!, tâf!, tâf!, în țeasta indianului cu cuțit, pentru fratele meu Frenc, cretinule!, indianul în sfârșit moare, rămâne nemișcat în mijlocul tundrei, va fi răzbunat, apare marele Gioe Limonadă, pe cal, cu un lasou pe care tot pare să-l învârtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
puteam reține numele tuturor: eram prea ocupat cu distribuirea comenzilor. Poate dacă mi-l descrieți...” „Bine, să Încercăm să-ți forțăm memoria...! Îndividul ori de câte ori ridica tablă zincată din gestiunea ta, oferea ție și celor din serviciul tău țigări americane În timp ce Încărcătorilor de materiale le oferea bani Încât ori câtă aglomerație era, el reușea să plece primul din Bază. Îți reamintești...?” „Desigur. Era un client suficient de manierat având un suflet generos. Ori de câte ori venea să ridice marfă, avea pregătit pentru fiecare câte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
liniile de luptă erau atât de aproape, încât noi, dușmanii, puteam sta de vorbă prietenește. Nu era ordin să ne împușcăm, nu ne împușcam. Noi rupeam rusește, rușii rupeau românește. - Rumunski! striga câte un rus și trăgea câte un întreg încărcător în aer. Adică ne arătau încotro să împușcăm, când vom primi ordin de tragere. Descărcam și noi câte un încărcător în aer, semn că am înțeles. Într-o noapte fără ordin de tragere, mâncam liniștit din gamelă, cu ochii ațintiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]