2,741 matches
-
în birou cu părul răvășit și cu o expresie de îngrijorare întipărită pe față. —Pur și simplu nu mă pot hotărî, se lamenta Ashling, încercând să aleagă băutura. Bineînțeles că nu poți, spuse Jack pe un ton urâcios, fără să încetinească. Până la urmă, ești femeie. A trântit ușa de la birou în urma lui și capetele au început să se clatine empatic. Cu siguranță nu a fost o reuniune reușită cu Mai la prânz, observă Kelvin, dând din deget. — Ce om chinuit, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
asta, spuse Lisa ușor, ieșind grațios din cameră, cu mâna strânsă pe punga de cadouri. Posesia reprezintă nouă zecimi din lege, cel puțin așa era ultima dată când a verificat ea. A ieșit pe hol, l-a traversat, fără să încetinească ritmul când a trecut peste Dan Heigel. —Mișto chiloți, spuse el. Tu de ce a trebuit să porți pantaloni? întrebă când, peste câteva secunde, trecu și Ashling peste el. Când Lisa a apreciat că sunt destul de departe de hotel, a încetinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încetinească ritmul când a trecut peste Dan Heigel. —Mișto chiloți, spuse el. Tu de ce a trebuit să porți pantaloni? întrebă când, peste câteva secunde, trecu și Ashling peste el. Când Lisa a apreciat că sunt destul de departe de hotel, a încetinit. Ashling a prins-o din urmă și i-a aruncat o privire umilă și neliniștită. Depinde ce e înăuntru, spuse Lisa cu buzele strânse. Tocmai își amintise de ce îi plăcea să lucreze singură. Când nu se poate, trebuie să împarți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
incredibil. Părea să fie un fel de a epuiza emoțiile în exces. Absentă, își plimba mâinile peste onduleurile pectoralilor lui. Încă te antrenezi, văd. Câte mai faci la bancă acum? O sută treizeci. —Sunt impresionată! După miezul nopții, conversația a încetinit din ce în ce mai mult, până când el începu să caște. — Hai să ne culcăm, iubita. Bine, spuse ea somnoroasă. Nu se punea problema ca ea să plece, amândoi știau asta. — Mă duc doar până la baie. După ce s-a spălat pe față, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încet. —E-n regulă. Și-a mângâiat obrajii sărați și uzi cu hârtia lucioasă. Cu fiecare fum, plânsul se liniștea, până când singurele sunete pe care le scotea erau suspine lipsite de lacrimi. Scuze, spuse ea într-un final. Totul se încetinise; bătăile inimii, reacțiile, gândurile. Ar fi putut sta în biroul lui o veșnicie, prea înmărmurită pentru a se rușina, prea somnoroasă pentru a se întreba ce se întâmplă cu ea. —Alta? întrebă Jack, în timp ce ea stingea țigara. Ea dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
După câteva retușuri rapide cu Beauty Flash și All About Eyes, ea spuse: Ar trebui să mă întorc. Trebuie să mă cert cu Ashling, să urlu la Gerry. —Nu trebuie să... Renunțând pentru un moment la personalitatea ei dură, Lisa încetini puțin ritmul. —Ai fost foarte drăguț cu mine, recunoscu ea. Mulțumesc. 42tc "42" —El, de acolo, cel înalt. Ashling arătă prin mulțimea din River Club. — Acela este prietenul tău? întrebă Clodagh mirată. E simpatic, seamănă puțin cu Dennis Leary. —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bine, pentru un bărbat care nu mai spălase părul nimănui până atunci, în afară de al lui. Scuze! spuse ea cu vocea înfundată. Dar dacă intră apă, se perforează timpanul. S-a mai întâmplat deja de două ori. —Bine, am înțeles. A încetinit și, cu degetele, încerca să devieze apa de zona cu probleme. Spre surprinderea lui, îi creea o stare ciudată zona de piele din spatele urechii ei. Acea porțiune de piele fină care despărțea urechea de linia unde părul ieșea la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
capul pentru o clipă, a văzut-o pe Trix mimând către domnișoara Morley un Nu vrea ceai! Jack a dat buzna în birou, cu un teanc de documente sub braț, dar, când a văzut-o pe Ashling la birou, a încetinit ritmul și s-a luminat la față. —Cum mai ești? întrebă el gentil. —Păi, m-am dat jos din pat, spuse ea. Dar figura ei fixă ca un mulaj de gips însemna că nu e tocmai veselă. Auzi, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încerca, rânji ea. Partida de sex a fost fantastică, așa cum era de obicei. Reușea să se piardă, să uite de rușine și de noua ei sărăcie odată cu fiecare mișcare a lui Marcus în ea. Până când a simțit cum ritmul lui încetinește. Mai repede, șopti ea. Dar el a încetinit din ce în ce mai mult, apoi s-a oprit de tot. —Ce este? —Clodaaaaaagh. Vocea lui era ca un avertisment, ochii lui erau concentrați în altă direcție, iar ea se trase rapid de sub el. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fantastică, așa cum era de obicei. Reușea să se piardă, să uite de rușine și de noua ei sărăcie odată cu fiecare mișcare a lui Marcus în ea. Până când a simțit cum ritmul lui încetinește. Mai repede, șopti ea. Dar el a încetinit din ce în ce mai mult, apoi s-a oprit de tot. —Ce este? —Clodaaaaaagh. Vocea lui era ca un avertisment, ochii lui erau concentrați în altă direcție, iar ea se trase rapid de sub el. Am uitat să încui ușa. A fost un șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ca Ashling să poată răspunde. —Bineînțeles. 63tc "63" De Sfântul Valentin, un plic mare și impresionant se strecură, prin cutia de scrisori, în holul Lisei. O felicitare? De la cine? A rupt plicul, în timp ce inima îi bătea din ce în ce mai tare, apoi a încetinit... A! Era o notificare a pronunțării divorțului ei. Voia să râdă, dar nu a reușit. Viteza cu care ajunsese de la tribunal la avocatul ei o luase prin surprindere. Durase puțin peste două luni, iar în mintea ei trebuiau să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dai jos un plasture. Mintea ei era uimitor de lucidă. A observat felul în care îi tremurau degetele în timp ce scotea paginile, apoi privi propozițiile cum se derulează în fața ochilor ei, prea rapid pentru a le putea citi. Când cuvintele au încetinit și s-au oprit din mișcare, s-a forțat să citească literele groase și negre de pe foaia albă de hârtie. Unul câte unul, până când mesajul pe care îl știa deja s-a arătat - se terminase. Gata cu viața pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de multe vizite, încât nici nu își va mai aminti că plecase vreodată. Dar cine stătea în pragul casei ei? Francine? Beck? Dar avea sexul greșit pentru a fi Francine și era prea mare pentru a fi Beck șiă Lisa încetini pasul când a văzut că avea culoarea greșită pentru a fi oricare dintre ei. Era Oliver. Ce cauți aici? întrebă ea mirată. —Am venit să te văd, răspunse el. —De ce? Ea a băgat cheia în ușă și el a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de lovituri. Duane Fisk, polițistul desemnat să-mi fie antrenor și secund, m-a prevenit că exagerez cu antrenamentul, dar l-am ignorat și am continuat în ritmul ăsta până cu patruzeci și opt de ore înainte de meci. Apoi am încetinit până la un nivel minim de antrenament și mi-am studiat adversarul. Din spatele sălii, îl urmăream pe Blanchard cum boxează în ringul central. Căutam greșeli în stilul lui de atac și-i evaluam reacțiile când partenerii lui de antrenament deveneau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
despre Kay. M-am uitat la strada pe care mergeam și am remarcat că în centru se înmulțiseră străduțele cu case mici, prost întreținute. Istoria cu Bugsy Siegel nu-mi dădea pace. Încă mă tot gândeam la ea, când Lee încetini și trase pe dreapta. Mi-a scăpat un „Ce naiba!“ — Treaba asta-i așa, pentru satisfacția mea personală. Îți amintești de pedofilul ăla de pe lista cu infracțiuni? — Firește. — Tierney zicea că sunt patru cazuri de sodomie nerezolvate în Highland Park, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îndreptat către est, trecând pe lângă biserici, saloane pentru îndreptat părul, terenuri virane și magazine de băuturi alcoolice fără nume - numai cu firme de neon care clipeau ,B-Ă-U-T-U-R-I, la ora unu, în plină zi. Cotind la dreapta pe Hoover, Lee a încetinit și a început să scruteze verandele caselor cu etaj. Am trecut pe lângă un grup de trei negri și un alb mai în vârstă, care tăiau frunză la câini pe scările unei cocioabe excesiv de dărăpănate, și am remarcat că ăia patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
n-aveam dacă ăia doi mai sunt sau nu pe urmele mele. În fața mea apăru bulevardul de pe faleză. Mi-am dat seama unde mă aflu, mi-am zis că hotelul trebuie să fie pe prima stradă la dreapta și am încetinit pasul. Eram la distanță de o jumătate de stradă. Cu atât mai bine pentru mine. Maghernița mea era la nici o sută de metri. Mi-am tras sufletul și m-am apropiat agale, făcând pe Americanul Onest, ce se coboară mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
n-au în dotare așa ceva, am tras un pumn în bord. Am ajuns la Ensenada gonind cu dublul vitezei legale. M-am descotorosit de Dodge pe o străduță de lângă hotel, apoi am luat-o la picior după mașina mea. Am încetinit pasul doar când am dat cu ochii de trei bărbați care se apropiau de mine printr-o manevră de învăluire, cu mâinile vârâte în tunici. Chevy-ul meu era la vreo zece metri de mine când bărbatul din mijloc mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu limba, apoi am intrat în ea. Mi-am ținut ochii deschiși, privind-o direct, ca să știe că nu suntem decât noi doi. Kay își feri privirea și mi-am dat seama că a văzut dincolo de ei. Am vrut să încetinesc puțin ritmul și să continui mai blând, mai tandru, dar imaginea unei vene care pulsa cu putere pe gâtul lui Kay m-a făcut să o pătrund cât de tare am putut. Am terminat mormăind: — Îmi pare rău! La naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de terenul viran și de tufe, era o ravenă adâncă și lată, făcută de mâna omului, cu șine de cale ferată pe fundul ei. Doug alunecase În jos pe o parte a marginii abrupte. Bătrânul nu mai alerga foarte repede. Încetinise până la o alergare dezechilibrată, Încleștându-și la piept unul din brațe pe când Își croia drum către șinele de cale ferată. Logan se Împinse peste marginea de sus a gardului și se lovi cu putere de pământ. Imediat ce-și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
princpial. Un camion era oprit la semaforul din față și Logan simți dorința subită de a-și pune piciorul jos și de a patina direct În spatele lui. Numai că nu făcu așa. În schimb, se Înjură singur fără sonor și Încetini mașina la minimum. Sunetul mobilului zgâriind interiorul buzunarului jachetei sale Îl făcu să tresară. Era Jackie, agenta de poliție Watson, care-l suna Înapoi. Rânjind, reuși să scoată telefonul și să și-l pună la ureche: — Alo? spuse, părând cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
simplu?... Da, chiar așa. Însă trebuie să te gândești la ea. Să te concentrezi privind la lumina ei. Sfera părea suspendată în aer, lăsând impresia că se învârtea de la sine, din inerție. În primul moment însă a început să-și încetinească viteza și scânteile și-au pierdut din intensitate. Trebuie să te gândești la ea, mi-a amintit ființa care stătea lângă mine. Eu însă nu reușeam să mă concentrez la sferă, ci rămăsesem cu gândul la prezența luminoasă a ființei
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
capul meu. Dar ce este sfera asta? am întrebat-o. Și tu cine ești? Eu sunt iubirea absolută. Iar sfera este eternitatea vieții. Lampa infinitului. Soarele interior al sufletului. Dacă uiți de lumina aceasta, își pierde din intensitate și se încetinește. Am observat atunci că sfera și-a reluat viteza, luminându-se din ce în ce mai mult, pe măsură ce-i înțelegeam semnificația și-i acordam importanță în mintea mea. Și dacă voi uita vreodată de soarele acesta? am întrebat-o pe aceea care-și spunea
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Însă, la mai puțin de o lună de când Gajus începuse să-i zâmbească spontan tovarășului său nevinovat, singurul pe care îl avea, pe când stătea sub portic, citind, doi funcționari care treceau pe acolo l-au anunțat brutal, fără ca măcar să-și încetinească mersul: „Fratele tău Drusus a murit în închisoare“. Nu așteptară răspuns. Iar el, cu creierul golit de sânge, de parcă ar fi urmat să leșine, privi împietrit umerii și pașii lor liniștiți care se îndepărtau. Apoi își dădu seama că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
coifului mic, coborât pe frunte, cu privirea țintă înainte. El pășea fără să privească în jur, încălțările lui grele apăsau cu putere treptele de marmură. Probabil că îl văzuse însă pe Gajus de departe, fiindcă, atunci când ajunse lângă el, își încetini înadins mersul, fixându-l, și îi adresă un salut lung, neașteptat, deliberat. Nu era nimeni prin preajmă; nimeni nu-l văzu. După câteva zile, pe coridoare, în încăperi, pe scările nesfârșite ale Villei Jovis, funcționarii și sclavii șopteau că Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]