8,238 matches
-
divinitate menționată într-un poem păgân ce suscită mirarea prefăcută de a găsi trimiteri la figuri alegorice ale Antichității și ale momentului. Faptul că Lucrețiu o evocă pe Venus nu dovedește că ar crede în ea și că i-ar închina un cult asemenea unui credincios în drum spre templu, atras de fumigațiile credincioșilor și de incantațiile preotului. Filosoful recurge la o alegorie cu atât mai legitimă cu cât registrul poetic o pemite fără subînțeles. Faptul că Cezar își explică succesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care înmulțește pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și pune soarta în mâinile preoților, ale unui cler care utilizează fără rușine credința și pioșenia ca pe niște ocazii de a-și asigura o dominație asupra trupurilor și a sufletelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest fundal muzical antrenant asigurat de taraful satelitului, ce mai cântă, printre altele, cunoscutele melodii „Mărioară de pe Vega”, „Să dai randament deplin” și vechea romanță „Am vrut să scap de radiații”, tov. Roșca 7 închină un păhărel, îl dădu peste cap, se așeză, luă o măslină, o mestecă, scoase sâmburele și-l depuse într-un container de recuperare așezat adhoc lângă masă, apoi începu să povestească: — După cum știți, sarcina primordială a satelitului nostru, sarcină pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
răcoare. - Rigă Crypto, rigă Crypto, Ca o lamă de blestem Vorba-n inimă-ai înfipt-o! Eu de umbră mult mă tem, Că dacă-n iarnă sunt făcută, Și ursul alb mi-e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută, Mă-nchin la soarele-nțelept. La lămpi de gheață, supt zăpezi, Tot polul meu un vis visează. Greu taler scump cu margini verzi De aur, visu-i cercetează. Mă-nchin la soarele-nțelept, Că sufletu-i fîntînă-n piept, Și roata albă mi-e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
făcută, Și ursul alb mi-e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută, Mă-nchin la soarele-nțelept. La lămpi de gheață, supt zăpezi, Tot polul meu un vis visează. Greu taler scump cu margini verzi De aur, visu-i cercetează. Mă-nchin la soarele-nțelept, Că sufletu-i fîntînă-n piept, Și roata albă mi-e stăpână, Ce zace-n sufletul-fîntînă. La soare, roata se mărește; La umbră, numai carnea crește Și somn e carnea, se dezumflă, Dar vânt și umbră iar o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de vad îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul cel limpede-n sicriu Cu mâlul giulgi. - Eu, unul, n-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o formă ritmică proprie domniei-sale. Păstrez despre poezia d-lui Philippide o amintire unică. Aștept ocazia să mă confrunt încă o dată cu visul intens, arzând acolo. Vinea, al cărui vers arhaic, de Carte Orientală descântă - forțează simpatia. Dar întocmai ca Blaga, închină unei tehnice preeuclidiene. Aș recomanda celor care abordează pe Blaga să înceapă cu poemul dramatic Fapta. Ea dă măsura întregii figuri pure, aproape neliterare, a acestui poet european. Baltazar e prea încărcat de daruri pentru a-l prețui la justa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri, unde sub pretext de confidență, sinceritate, disociație, naivitate poți ridica orice proză la măsura de aur a lirei. Versul căruia ne închinăm se dovedește a fi o dificilă libertate: lumea purificată până a nu mai oglindi decât figura spiritului nostru. Act clar de narcisism. Desigur, ca tot absolutul: o pură direcție, un semn al minții. Dar ceasul adevărat al poeziei trebuie să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
d-lui Blaga a îndepărtat-o cea dintâi. De fiecare trei ani, trei victorii. Și astăzi, cu Lauda somnului, iată-l, ca Alexandru, descoperit la marginea împărăției extreme. Țara lui Porus stă, în munți, întemnițată. Poate nu i se va închina niciodată. Însă faptul însuși de a fi indicat-o, de a fi constrîns-o să corespundă într-o unică zi triunghiului de lance care e toată voința sa: faptul de a fi croit un mare drum până acolo, de a fi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca o minunată himeră, mai mult pentru a slobozi din scorburile inimii poporul de joimărițe ori mumi ale pădurii, în chip de inofensive și strălucite baloane de săpun. Dar, m-aș pregăti pe această cale, de alt cântec mai vrednic, închinat lucrurilor care nu se zăresc, nici nălucesc: lucrurile care se văd. Un cântec care să întîrzie asupra soartei, asupra morții și învierii. Există o treaptă de experiență poetică, de la care versul se dovedește a fi rigoare și fervoare, nu interjecție
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de poezia lui Arghezi, după el cultivând genul hibrid al romanului în versuri "unde, sub pretext de confidență, sinceritate, disociație, naivitate, poți ridica orice poză la măsura de aur a lirei". Poezia sa se îndreaptă către altceva: "Versul căruia ne închinăm se dovedește a fi o dificilă libertate: lumea purificată până a nu mai ogindi decât figura spiritului nostru. Act clar de narcisism". Poezia, citim în versurile liminare ale volumului Joc secund din 1930, realitate neptunică și uranică ("adîncul acestei calme
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Articolele Autorului Petre Petre al lui Petre, Scoală-ți morții de sub pietre Și fă foc cu fum în vetre, Inimile să-și dezpietre! Fane Fane al lui Fane, Scoală-ți morții din pogoane Câți or fi, mii, milioane, Să se-nchine la icoane! Ghiță Ghiță al lui Ghiță, Scoală-ți morții de sub viță Și pe-ai lor de o mlădiță Și dă foc la o căpiță! Sile Sile al lui Sile, Scoală-ți morții fără zile Cu nepoți, flăcăi, copile Și
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
vijelia cu care un malaxor nevăzut mixează inexorabil vremurile, oamenii, continentele, națiile. Și dacă pe deasupra ai șansa să ajungi în Maramureș la vreme de iarnă, sigur te vei întoarce acasă cu o cruce în răscrucea sufletului, la care te vei închina luminat vreme de un an. Am petrecut în Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia Părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
De altfel, îl vom invita pe Patriarhul nostru să ne mai viziteze și când vom termina partea de sus a bisericii, pentru a o sfinți“, ne-a mărturisit, plină de încredere și nădejde, Maica Stareță - Stavrofora Agnia Ciuban. Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Toate Articolele Autorului sub rochița ta ce cade precum toamna peste trunchi sunt așa de multe grade, că abia stau în genunchi. și mi-e cald, și-atât de bine, și-n mireasma care-o ai ca un sfânt mă-nchin la tine, sub rochiță, ca în rai. sub rochița ta ce șade, precum roua pe o floare, mă întind, când frunza cade, să prind ultima candoare. și mă țin cât pot de coapse, și cu brațul, și cu gura, dar
SUB ROCHIŢA TA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364361_a_365690]
-
șir turnai ca-n junglă Neam de hoți, ai parvenit! Turnai de la grădiniță Pentr-un pahar de iaurt Căci te-ai hrănit din oliță Și te-ai degustat la furt. Ai făcut pe UTC-istul Dedicat Partidului Iar acum te-nchini la Christul - Șeful genocidului! Erați mulți și prin comună Care ați strigat lozinci Activați primind arvună O pereche de opinci. Studenții din facultate Bănuiți că-s turnători Pentr-un post cu doctorate Au ajuns plagiatori Acum marile partide Sunt pline
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE (de George FILIP) VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. În limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grâi mi s-or
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
păcate, cu bună știință sfârșitul concret al Ființei umane înseși prin amalgamul de strategii concrete de modificare a comportamentelor și atitudinii acesteia, strategii căutate cu lumânarea fix în micimea ochiului satanic vizibil zgâit din vârful piramidei oculte, căreia i se închină din șale, asiduu și dizgrațios, cu temenele până la pământ toți inșii cu aere conducătoare de dimensiune planetară... În plină globalizare postbelică impusă de atâta timp cu forța, viața locuitorilor Pământului cu nemilă abrutizat în fel și chip - și unde o
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
N-am mai stat pe gânduri, și am spart ușa. Era întins pe vatră, și gemea de ți se rupea inima. - Ce nenorocire căzu pe capul lui!... parcă-i un blestem pe casa asta? Spuse țârcovnicul Predoiu Ilie, și se închină de câteva ori. - Cum de n-a luat foc întreaga casă? Se întrebă părintele, care-și scotea patrafirul. - A avut pantaloni și haină din dimie... Lâna, sfinția ta, nu se aprinde așa ușor. Hainele au ars mocnit. Dacă ar fi
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
da... Dumnezeu nu bate cu palma, lovește cu parul, draga mea, pe vinovați. - ...În sfârșit, s-a făcut dreptate pentru un suflet de om. - Cel care varsă sângele semenului său, niciodată nu scapă de pedeapsa Celui de Sus, s-a închinat cu multă evlavie, apoi s-a ridicat fără să-i mai adreseze niciun cuvânt cu privire la încredințarea destinelor sfintei mânăstiri, considerând-o făptașe la tăinuirea unui păcat de neiertat. Măicuța Sevastia i-a sărutat mâna și a-ngenunchiat, așteptând să-i dea
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
copil. Îmi port crucea plecării mele din sat, Alergând după fluturi sub cerul depărtării, Iar dacă, uneori, am căzut în păcat, Îți cer iertare,mamă,la ceasul înserării. Îmi aprinzi zorii luminii ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei mă închin sfios, De Sus, știu, tu prin lume mă urmezi Și mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci, în mine
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
e amorul, Să dea, i-aduce-aminte, în zori cu-aspiratorul, Prin piață-apoi o tură, că lista-i pe hârtie, Și-n drum, pe scurtătură, și pe la florărie.... Da’ nu cumva să uite, să ia niște Cotnar’, Ca astăzi, cu băieții, să-nchine un pahar, Fi’nd ziua când femeia, să nu m-audă-a mea(!) La fel îi amintește, că are-o zi și ea, Căci el confuz, firește, cum e de obicei, Ar crede, cum se vede, că toate-s ale ei! Nicolae
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
jos. Arhiepiscop numit, Unchiul îl îmbie Pe nepotul său iubit Staroste să fie La o mare mănăstire, Sion botezata, Chiar de el, cu dăruire, Nou înființată. Unchiul vrea să se pornească Înspre palestine Locuri sfinte, să cunoască Și să se închine Unde chiar Mântuitorul Nostru a trăit Și El Însuși cu piciorul Zilnic a pășit. De aceea-i lasă-n seama Dragului nepot Grijă toată, fără teama, Renunțând la tot, Pentru-o bună perioadă. Muncă lui a dat O nespus de
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
ating Sărută-mi diminețile de ieri Cu mâinele iubirii să te ning Și lasă-mă să te cuprind în toate În cer, în lună și în toamnele ce vin În asfințit și-n nesfârșita noapte În care doar, iubirii mă închin Referință Bibliografică: Te-adun în palma mea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TE-ADUN ÎN PALMA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364526_a_365855]
-
până la stele Spunând în urmă: a fost un chilipir! Am să mă rog la Domnul în tăcere Că în jurul meu e-atâta duh ostil Din nord în sud, sau de la Enisei la Nil Mai rău precum ocnașii la galere! Ne închinăm la bani, la cele joase Pentru iluzoriu un confort Când omul viu nu știe că e mort Zadarnic junduie foloase! Referință Bibliografică: Duhul ostil / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de
DUHUL OSTIL de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364550_a_365879]