4,058 matches
-
Eram în cumpănă și nu știam ce să fac. În fond, omul fura mâncare, pentru că viața în ghetou era cumplită. Foametea era prezentă, iar mizeria și bolile inundau străzile. Mi-era silă să mă duc pe acolo, dar nu aveam încotro, fusesem trimis. Inițial am avut de gând să-l las în pace, dar asta ar fi însemnat o slăbiciune din partea mea, un afront adus asupra hainei militare pe care cu onoare și mândrie o purtam. Ori, cel mai mic semn
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
mie mi-era frică de el. Nu o dată m-am gândit că dacă ar fi fost el superiorul meu, mi-ar fi făcut viața un infern. Îl evitam, îl ocoleam, deși trebuia să-l suport în preajma mea, pentru că nu aveam încotro. Într-o noapte, către dimineață, ușa barăcii a sărit din țâțâni și m-am trezit cu Franz peste mine. - Heil Hitler, m-a salutat el militărește. Eram atât de beat încât nici măcar nu-i distingeam silueta. Am înjurat birjărește și
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
presată... fi-le-ar capu-al naibii cu economiile lor! Cum Dumnezeu să obligi bolnavul să-și cumpere până și... Dar, hai, să lăsăm astea în trecut și să vedem ce e de făcut! Ce zici? Mergem? - Mda... Nu am încotro. Mulțumesc mult, Cezare! Știam că mă pot bizui pe tine! Ne putem întâlni mâine, după raport? - Da! O scoatem noi la capăt! - Doamne ajută! Oare să fie... ea? se întreba Eugen, obsedat de pronunțarea acestui nume. Nu, nu cred să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
să țină treaz visul nemuririi, al renașterii morale. După amurgul zeilor păgâni, al nemuririi culturale sau al morții stoice și eroice, au venit zorii noului eon creștin care a durat o mie de ani. Elita aristrocrației seculare n-a avut încotro decât să-și facă bagajele și să-și mute reședința de la Roma la Constantinopol. Pentru mult timp după aceea, la Roma au rămas pentru mult timp doar strămoșii romanilor în morminte și mausolee fără urmași să-i mai plângă și
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
Răutatea gratuită. Mai adaug o a opta: dragostea cu sila. (3) În camerele din închisori - pentru că acolo e violent amplificată, exacerbată - am înțeles cât de mizerabilă este situația noastră în lume: prin simpla noastră existență deranjăm pe alții. N-avem încotro. Se cuvine să înțelegem că orice am face și oricât ne-am strădui tot supărăm. Singura soluție e resemnarea. Ce putem face? Să tăcem, să tăcem. Să nu facem răul, nici binele cu sila. Dar și trecând, tăcând, tot ne
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
detașează de grosul masei. Mâna, suprapusă piciorului vârât într-un bocanc militar, se cațără pe coama unui gnais, fluturând în degetele rășchirate peruca decolorată. Un glas cavernos împunge zarea, făcând uriașul convoi să se oprească și să asculte Inspirata Tripletă: „Încotro te îndrepți, Popor al Protezelor, spre ce țel iluzoriu îți porți pașii? Lumina aceea e înșelătoare, Universul spre care ne ademenește, fals. Oprește-te, Popor al Protezelor! Marșul nostru este suicidar. Să rămânem unde suntem și să redăm vieții câmpia
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
din 28 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Ce poezie frumoasă ești iubito te-aș învăța pe dinafară dar mă încurc mereu la sâni cuvintele au muguri pe la țară Ți-aș învăța pe dinafară și părul și gâtul și buricul și încotro nemaiavând de primăvară aș recunoaște c-am descoperit nimicul Ce poezie frumoasă ești iubito și eu ce norocos am fost când tăcerea am zdrobit-o și-am priceput că toate au un rost Și aia și aceasta și aceea ce
TĂCERE-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347093_a_348422]
-
mai duc la preot, se mai duc la duhovnic, dar când sunt de etnii diferite este mai greu. Pentru că avem familii mixte, avem și probleme deosebite în ceea ce privește credința. În ce confesiune vor fi botezați copiii născuți într-o asemenea familie? Încotro se duc? Spre Ortodoxie sau spre altă confesiune? Nu putem impune unui român, căsătorit cu cineva de o altă confesiune, să interzică partea de tradiție a celuilalt, pentru că are și acela o moștenire. Iată de ce în aceste cazuri avem o
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
R I E T E N E... Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1718 din 14 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUNĂ DIMINEAȚA ! (într-o zi de mare sărbătoare creștină) Când ți-e cel mai greu în viață Și-ncotro nu știi s-apuci, Mergi pe drumul ce te-nvață Calea Prea Sfințitei Cruci! ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE E limpede; o, ne-nsemnată Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
trimițând umbre adânci și liniștitoare peste casele oamenilor. Satul purta pecetea blagoslovirii dumnezeiești, de parcă raiul întreg ar fi știut de nașterea mea și că ea ar fi trebuit să fie un dar divin făcut bieților consăteni care până la urmă, neavând încotro, trebuiau să mă primească cu oarece nădăjduire printre ei... În ziua aceea de 30 august, de Sf. Alexandru, Dumnezeu i-a încredințat mamei mele Alexandrina, ca dar pentru continua și sacra pomenire a omenirii din familia noastră, o infimă fărâmă
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
acea amforă aducea ca formă cu o inimă umană. Un vas plin cu monede de aur. Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile în care stăteau, sau luând ce se putea și dispăruseră care pe unde apucaseră fiindcă dacă erau prinși răstignirea îi aștepta la primul copac întâlnit în cale, fără ca cineva să se mai obosească să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
de unde păzeam via când se cocea și l-am zărit tocmai în celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin vie, cu inima cât un purice. Tataie lega cu papură de un arac tulpinile de viță. Când se ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
încălzea fundul răcit în dormitorul fără căldură. Mi-am tras ghetele și paltonul, mi-am acoperit capul cu căciula și mai necăjită ca niciodată, m-am îndreptat spre casă. În stradă mami cu tata-mare se întrebau ce să facă și încotro să mă caute?! Imediat ce i-am văzut , m-am simțit în siguranță și toată frică mi-a ieșit la iveală sub forma unei revolte. -Unde ai stat până acum? m-a întrebat mami îngrijorată. Îmi era rușine să le spun
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
să facă, auzi fornăiala iepei, undeva, departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într-acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. - Intră în pădurice fără teamă! auzi Tudorel o voce necunoscută. După zece pași dai de o potecă. De acolo ai să mă vezi. Năucit și tare înfricoșat, băiatul începu să plângă și se întoarse cu gândul de
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
a oprit năucit. Nu putea să mai plângă și nu înțelegea ce se întâmplă. A deschis gura să țipe, dar în acel moment a văzut mai bine poteca pe care făcuse doar câțiva pași. Privind în lungul ei să înțeleagă încotro să se îndrepte, a văzut ceva mișcându-se la doar la o aruncătură de băț mai departe. A căzut în genunchi aproape paralizat de frică S-a târât pe iarba moale și caldă cu ochii țintă spre locul unde observase
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
nicio jenă, am întrebat-o: -Și ea ce vroia? -Dumnezeu știe? Noi i-am spus că ea nu se putea mărita la țară, cum fusese la un pas de moarte, mi-a răspuns mamaie după un oftat. Nu a avut încotro! Când au venit în pețeală fina Săvuleasca și Ionel a fost forțată de noi să accepte, poate așa au lăsat-o flăcăii să plece. Tot satul a știut că era să moară la 17 ani. Dacă nu vindeam o vacă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Mă întreb desigur înciudat, Cât o să cauți a te juca? Până unde te vei pierde în dileme, Părerea rămânându-ți relativă, Găsește pe alții să te cheme, Cu inima ca a mea naivă. Te situezi pe ceva absurd, Nu știi încotro o vei lua, Ai un principiu destul de crud, Dar până când vei sta așa? Aleargă cu gândul prin spații, Întră în a vieții rotativă, Dar nu rigidă ca în ecuații, Ironică, dar nu pasivă. Ironică dar nu pasivă, Până când vei sta
CÂT O SĂ CAUŢI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357421_a_358750]
-
ULTIM BOLERO! Un ultim bolero dansat, Un ultim imn neînchinat, Când începuse muzica în sală, Era o liniște aproape abisală. Dar pe măsura ce dansau perechi, Revedeam priveliști vechi, Tu revedeai pajiștea albastră, În splendoare, nesfârșită, vastă. Fiindcă nu avem încotro! Vom asculta un ultim bolero. Când priveai la pajiștea albastră, Mă oglindeam în ochii tăi, Pluteam în fericirea noastră, Mă îmbrățișa-i cu inocență, Sau poate cu indiferență? Căutam visuri în stele Prin necuprinsul Univers, Aleargă gândurile rebele, Pentru a
UN ULTIM BOLERO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357450_a_358779]
-
cât de cât, neșantajabil a fost scos pe făraș. În mod absolut democratic?! Și prin câteva greșeli proprii, abil exploatate de adversari. Devenise mult prea incomod pentru Sistem. Șobolanii, plantați în PNL, și-au îndeplinit misiunea ! Acum, unii fug care încotro ! Practic în România a rămas o opoziție de opereta. De trei parale! Coabitarea Ponta-Băsescu a dat rezultate scontate! Astfel, mimarea democrației în România va continua cu noi și noi succesuri. Nici nu are rost vreo campanie electorală. Doar așa de
TABLETA DE WEEKEND (72): LES JEUX SONT FAITS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357501_a_358830]
-
stam eu așa și mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul din falanster și-acela bătut în cuie! și ne ducem iarăși unde bâjbâind pe câte-o treaptă, nu vom ști ce ne așteaptă fiindcă mintea nu pătrunde! Referință Bibliografică: Încotro mergem noi, Doamne? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
intrase ca apa unui rîu pe o albie domoală, după ce s-a zbătut strînsă între stîncile colțuroase ale povîrnișurilor de munte, așa simțea pe atunci, că se prăbușește pe zi ce trece într-o cascadă fără sfîrșit, nu mai știa încotro s-o apuce și, cînd simțea că o ia razna, se reîntocea la cea mai frumoasă poveste de dragoste, sau poate la cea mai pură, îl iubea pe Domnul van Schonhoewen, care era ea însăși, și tot îl aștepta să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cîteodată se așeza goală în pat, așa se liniștea ea, își aduna genunchii la bărbie, îi strîngea cu mîinile și părea a fi o pară coaptă și zemoasă și sigur că le curgeau balele bărbaților după ea și nu avea încotro și, totuși, Estera regreta că nu a învățat-o să iubească, așa că a cedat și ea repede, și-a făcut un prieten cît ai clipi din ochi, s-a dus cu tupeu acasă la el și i s-a dăruit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
pună gospodăria pe picioare, nu avea ea prea multă carte, dar munca într-o fabrică, unde fusese pontatoare, o disciplinase cumva, era harnică de felul ei și se lupta cu toate greutățile, tăia lemne ca un bărbat, pentru că nu avea încotro și asta o făcea să fie puternică, avea un fund frumos, asta era singura ei calitate, în rest era drăguță și, mai ales, veselă, dar nu stătea niciodată, cu nimeni, la taclale la poartă, ca să nu-și mai audă vorbe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]