1,482 matches
-
aspect interesant este menționat prin asemănarea viezurelui de stâncă cu lăcusta): 4a. Viezurele de stâncă, specie slabă, își face locuința în piatră (cf. Ct 2,14). Aceștia sunt aceia care nu caută să se răzbune pe dușmani, și nu se încred în propriile forțe, ci doar în ajutorul lui Dumnezeu. Asta înseamnă a-ți așeza casa pe stâncă, adică pe Cristos, sau pe o viață austeră... Aceste animale sunt mici, iar atunci când sar se proptesc pe propriile picioare. Tot astfel și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel care vorbește în voi» (Mt 10,19-20) - îl spunea ,voind astfel să-i mângâie și să le întărească inimile, pentru a fi siguri că Dumnezeu este îndeajuns pentru toate și suplinește defectele noastre când, activând cu dăruire totală, ne încredem în el. 11. Amintirile fratelui Illuminato Verba fratris Illuminati socii b. Francisci ad partes Orientis et in conspectu soldani Aegypti (din codicele Vat. Ottob. lat. nr. 552), în BBT, I, 36-37; cf. L. OLIGER, Liber exemplorum, op. cit., nr. 98-99, p.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
binecuvântare apostolică. Deoarece, ferindu-vă de gălăgia piețelor ca de un lucru ce vă împiedică modul vostru de viață, voi căutați cu bucurie locurile izolate pentru a vă putea dedica cu mai multă libertate rugăciunii în sfântă liniște, noi ne încredem mult în insistența atât de necesară a rugăciunilor voastre, fiindcă cu atât mai eficientă trebuie să fie mijlocirea voastră pe lângă Dumnezeu, cu cât mai mult, trăind în mod perfect, sunteți demni de haruri mai mari din partea lui. De aceea, considerând
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
uneltirilor dușmanilor. Iată membrii familiei Fabia coborând în valea unde membrii familiei Veienti le-au întins o capcană. Ovidiu participă trup și suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din provincie, Lyon, Marsilia, Toulouse, care au cunoscut și ele efemere Comune. Victoria republicanilor. Restaurația monarhistă pare imposibilă după refuzul contelui de Chambord, pretendentul legitimist, de a adopta drapelul tricolor cerut de orleaniști. Divizați, monarhiștii trebuie să continue să se încreadă în Thiers. Legea Rivet din 31 august 1871 organizează puterile acestuia: el este în același timp șef al guvernului și președinte al Republicii. El obține evacuarea din teritoriu a germanilor încă din 1873, grație a două împrumuturi care cunosc un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scap de această halucinație nocturnă și de fatala întoarcere a vasului în vînt! Oameni buni, nu priviți prea multă vreme focul! Nu visați niciodată cu mîna pe cîrmă! Nu întoarceți spatele compasului! Acceptați primul avertisment al echei sensibile! Nu vă încredeți în focul artificial, a cărui roșeață dă tuturor lucrurilor o înfățișare spectrală! Mîine, în lumina firească a soarelui, cerul va fi scînteietor; dimineața va da un alt relief, mai blînd, siluetelor care străluciseră aidoma unor diavoli în pălălaia cu limbile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
va compune numai din tăcere. Curios lucru tăcerea, stare cu multe înțelesuri. Înseamnă uneori a minți. Alteori a afirma (negând sau refuzând de a nega). Mai înseamnă și deznădejde totală, renunțarea absolută, a lăsa lucrurile în voia lor, a te încrede în ele ca în singura cale de limpezire, de liberare, de regăsire de sine; dar este încă și un fel de înțelepciune... Ion Caramitru Iancu și Valeria Seciu Ana Acest film este încă un caz, și chiar dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Filosoful a sugerat doar c] fiecare dintre noi poate g]și în mod individual un tip de viat] dictat de propria natur]. Provoc]rile lui Montaigne la adresa principiilor acceptate de morală autoritar] reprezentau aspirațiile unei populații europene din ce in ce mai diversificate, măi încrez]toare în sine și mai culte, dar viața public] de atunci avea nevoie de principii pe care Montaigne nu le-a oferit. R]zboaie crunte și nesfârșite au evidențiat nevoia de modalit]ți pașnice de rezolvare a disputelor politice. Creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceeași situație în termeni care nu țin de cogniție (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”), spunând simplu c], desi cineva ar putea dezaprobă, în general, acțiuni că minciună și provocarea de nepl]ceri celor dragi, nu ar trebui niciodat] s] fim prea încrez]tori în faptul c] atitudinea pe care am incercat s] o adopt]m într-o situație dat] este cea corect]. Fermitatea angajamentului la nivel general poate și ar trebui s] fie coordonat] cu recunoașterea complexit]ții intrinseci în orice alegere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ocupe de chestiuni la nivel național ar putea avea consecințe monumentale. Cu toate acestea, semnificației rezultatelor și num]rului de persoane afectate li se adaug] și gradul de probabilitate. Este bine știut cât de dificil este s] fii pe deplin încrez]tor în rezultatul alegerilor politice. Prin contrast, unele costuri și probleme care țin de domeniul personal au o important] mai mare și deseori și un grad de certitudine mai ridicat. A se lua drept exemplu nevoia de prevenire a molest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legitim din punct de vedere moral s] m]nânci animale umane? Dac] ne îndoim c] predecesorii noștri au dreptate, suntem constrânși noi înșine s] gândim critic; dar chiar și atunci va fi la fel de bine s] fii umil și nu prea încrez]tor în sine. „Înțelepciunea vârstei” are o anumit] autoritate doar pentru c] este rezultatul gândirii foarte multor oameni în diverse situații. Descriptiviștii se consoleaz] cu aceast] „înțelepciune a vârstei”; ei pretind c] știu c] opiniile ei sunt corecte. Și, într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară confuzie morală, o cădere existențială etc. Copilul este capabil la această vârstă să acceadă la semnificațiile și valorile sacre atât pentru el, cât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ne punem cu toată puterea nădejdea și într-o viață veșnică. O viață pe care nu ne-o plăsmuim în chip vanitos, bazându-ne doar pe simple visuri, pe care să le hrănim cu speranțe înșelătoare, ci în care ne încredem cu toată tăria prin cel mai sigur garant, care este Dumnezeu; căci potrivit sfatului Său, atunci când l-a adus pe om la viață, Creatorul i-a dat suflet nemuritor și un trup sensibil, dându-i rațiune și insuflându-i o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diagnosticului explică aceste diferențe. 10 până la 20% dintr-o categorie de vârstă. Accelerarea ritmului cardiac, dilatarea pupilelor, etc. Kagan, 1999. Craske, 2003. Ambianță emoțională în perioada sarcinii, stiluri de comportament matern... Familii care trăiesc retrase, primind puține vizite... "Nu te încrede în ceilalți", " Este mai bine să taci decât să spui o prostie", "A-ți arăta emoțiile înseamnă să te expui pericolului". Respingeri sau ironizări, în special în adolescență, schimbări brutale ale mediului de viață în cazul adultului tânăr, care rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
determinate de voința și puterea divină, nu de cea omenească. Acest concept este confirmat ulterior indirect prin acuza îndreptată asupra regelui asirian Asurbanipal conținută în Is 10,12-13; conform textului din Cartea lui Isaia, regele Asurbanipal a asuprit hotarele popoarelor încrezându-se numai în puterea sa și, din acest motiv, mâna Domnului se va abate asupra sa. Este destul de evident că, atunci când citim izvoarele asiriene corespondente, găsim că regii asirieni își justificau războaiele lor spunând că au primit poruncă explicită de la
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
au descoperit rezultate asemănătoare în ceea ce privește efectul frustrării arbitrare sau justificate asupra sentimentelor evocate și a comportamentelor provocate de aceste situații. Studiile subliniază mai ales faptul că indivizii ce resimt frustrare reușesc mai ușor să-și controleze reacțiile agresive dacă sunt încrezuți că agentul frustrării lor își face treaba cât mai bine pentru a le ușura sarcina. De altfel, trebuie să distingem frustrarea de privare. Copii care nu au jucării nu sunt neapărat agresivi. În experimentele de mai sus, copii aveau toate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sa decurge pe acest pămănt. Însă, mulți cad fie într-o extremă, fie în cealaltă. Personal, consider că nu este corect față de mine să afirm că eu cred și mă bazez 100% numai pe libera mea decizie, sau, că mă încred în totalitate numai în predestinare. În primul caz, în care aș spune: “Fac ce doresc, nimeni și nimic nu mă poate opri!”, există marele risc ca la un moment dat, din cauza deciziilor bazate numai pe inteligența propriului meu “eu”, să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
și luau zborul în bătaia vântului, cu scrâșnetul mistriei de aur pe granit - cum rămâne cu ziua aceea îndepărtată? Căci îi simt atmosfera atât de intens!” Nu, nu-mi puneam problema să-l reabilitez pe Nicolae al II-lea. Mă încredeam în manualul și în profesorul meu. Dar ziua aceea îndepărtată, vântul acela, văzduhul acela însorit? Mă încurcam în reflecții fără șir - pe jumătate gânduri, pe jumătate imagini. Tot împingându-i pe colegii mei care râdeau, mă înhățau și mă asurzeau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu este alt Dumnezeu afară de El, Viul, Veșnicul!” (GG) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) wa-tawakkal ‘al"-al-′ayy all": l" yamót (25, 58/60): „Încrede-te în Cel Viu, care nu moare!” (GG) Huwa al-′ayy l" ill"ha ’ill" Huwa (40, 65/67): „El este cel viu, nu este Dumnezeu afară de El”. (SOI) În opoziție cu idolii sau zeii care nu există, All"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adesea sinonime pentru realizarea paralelismului care este elementul esențial al acestui tip de poezie. În toate aceste situații funcționează că nume propriu: Qaƒ ba-YHWH ó >eƒese: ‘ElyÄn bal yimmÄ” (Ps 21/20,8; cf. 92/91,2): „căci regele se încrede în Domnul și intru milă Celui Preaînalt nu se va clatină” (t.n.) sau: Wayy"r‘em ba-š-šamayim YHWH we ‘ElyÄn yi””en qolÄ (Ps 18/17,14 = 2Sam 22,14): „și a tunat din ceruri Domnul, Cel Preaînalt a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării și a aprobării totale, descifrarea tâlcului ei cere o subțirime la cititor, căci prostul sau naivul cade în cursă, încrezându-se în sensul aparent și neobosindu-se să scruteze subînțelesurile"71. Scopul enunțului ironic este însă întotdeauna critic 72, susțin cercetătorii Penelope Brown și Stephen C. Levinson, pe urmele lui Paul Grice, din perspectiva analizei pragmatice. Deriziunea, tendința de a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absolut nici o valoare în sine, ci în armura, în incandescența, în zgomotul bătăliei care trebuie să-l aiurească și să-l asurzească pe cititor [...] Am obrăzniciile mele, florile mele de stil, elanurile mele de elocvență, absolut goale în care mă încred perfect, fără nici o teamă"181. Astfel de extrase demonstrează că și această componentă a expresiei caragialiene falsul denunț autocritic este prezentă în textul celui care, devenit celebrul dramaturg al absurdului, își va dovedi cu prisosință asimilarea constructivă a numeroase alte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
guvernării orașului mondializat După Daniel Cohen 513, caracterul dramatic al mondializării nu sancționează presupusa ostilitate a popoarelor după modelul cultural de exprimare și de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
își pune problema cum să rețină acolo funcționarii din serviciile publice care activează în speranța că salvează aparența unui teritoriu ca oricare altul. Generozitatea instituțiilor față de cei mai săraci apare astfel ca o negare a capacității lor de a se încrede unul în celălalt și de a se responsabiliza împreună pentru "a face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]