3,404 matches
-
momente pradă îndoielilor. Era convinsă că distrugerea psiacului ar fi reprezentat o pierdere nu numai pentru oamenii împăratului, ci și pentru întreaga rasă umană. Reconstruirea unei structuri similare și, mai ales, descoperirea unor noi operatori avea să dureze ceva vreme, îndeajuns pentru ca ea și ceilalți să-și piardă urma. Oksana zâmbi acestui gând. Nu era pentru prima dată când pleca să se ascundă. În fapt, întreaga ei viața fusese doar o înșiruire de minciuni și planuri menite a camufla secretul ei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ca să-ți dai seama că piloții lor se temeau să nu împărtășească soarta colegilor care se duseseră să cerceteze locul în care aterizase N'Gai Loon. - Cine sunteți și ce vreți? se auzi o voce metalică atunci când navele se apropiară îndeajuns. Grupul celor trei bărbați păstră însă tăcerea. - Dacă nu vă identificați cât mai curând, deschidem focul! Aceeași tăcere împietrită îl făcu pe cel care vorbea să ezite. - Prezența voastră aici are vreo legătură cu mesajul care anunța aterizarea unui apropiat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
La Zerri mă gândesc. Cât de puțin i-a lipsit să vadă cu ochii ei toate astea! Alaana își trecu mâna prin părul lui Xtyn. - Nimeni nu moare cu adevărat. Eu cred că oamenii nu au putut niciodată să aprecieze îndeajuns genul de nemurire cuprins în amintirea semenilor. Atâta timp cât n-o vei uita... - Vorbești ca dintr-un film... - Film? întrebă Alaana mirată. Xtyn își dădu seama că amintirea aceea, care îi aparținea lui Augustin Bloose, era prea greu de povestit în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
adormit, precum o arată aparent o plantă . Chiar dacă, așa cum se arată în filosofia indiană dar, până la un punct și în cea europeană, eterul impregnează toată materia solidă, lichidă sau gazoasă , el nu se manifestă ca vitalitate decât dacă materia este îndeajuns de evoluată (organizată) pentru aceasta, vitalitatea fiind doar latentă în materia nevie. Fiind direct implicat în asigurarea vitalității, corpul eteric are o intensitate/densitate proporțională cu sănătatea și invers proporțională cu oboseala posesorului său. Ca latură a vitalității, se manifestă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
separate într-un sistem unic. Diverși analiști au argumentat dezavantajele folosirii termenului și neajunsurile lui. Alasuutari (2000) consideră că globalizarea nu este decât un nume ce se referă la o pletoră de fenomene recente ale lumii care nu sunt încă îndeajuns explicate. Wallerstein (2000) unul din autorii extrem de critici ai conceptului arată că noutatea procesului globalizării este o idee înșelătoare, din moment ce procesele pe care le subsumăm termenului, au loc de cinci sute de ani încoace, și propune în schimb termenul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
laolaltă, nu forța și nici chiar bunăstarea. Arareori am întâlnit o portretizare atât de sugestivă a rolului pe care îl are încrederea în principe ca în pasajul următor. Zi Gong întreabă ce este Zeng Guvernarea. Maestrul răspunde: "Să asiguri hrană îndeajuns, arme cât trebuie și poporul să fie plin de încredere." Zi Gong: Dacă nu le poți avea pe toate, de care v-ați lipsi mai întâi din cele trei?" Maestrul: "De arme." Zi Gong: Și dacă dintre cele două rămase
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ta‘malóna (3, 98/93; cf. 10, 46/ 47): SOI „Dumnezeu e martor pentru faptele voastre”; ASM „Allah este martor la cele pe care le făptuiți”, dar și: ... kaf" bi All"hi šahd (4, 166/164): SOI „...Dumnezeu e îndeajuns ca martor” (i.e. nu va fi necesară nici mărturia îngerilor), All"h šahd bayn wa-bayna-kum (6, 19; 13, 43 etc.): „Dumnezeu este Martor între mine și voi...” În primele două expresii este înțeles de comentatori că sinonim al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se pot apropia de exigențele Învățământului contemporan, ar fi nejust să fie negate, părăsite sau privite În opoziție cu diversele metode mai noi sau cu unele orientări metodologice mai recente. În realitate, valențele multora dintre metodele „vechi” nu au fost Îndeajuns exploatate până În prezent. Metode ca: expunerea, conversația, lectura, exercițiul, demonstrația, lucrările practice etc. ascund În sine Încă multe rezerve care Își așteaptă o valorificare deplină de abia de aici Încolo. Asemenea metode pot și trebuie să fie „modernizate”, adică revitalizate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În slujba creșterii economice”, alocând 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. „crearea locurilor de muncă”, pe principiul că „tot mai multe persoane să fie atrase pe piața forței de muncă”. Privind În urmă, este clar că nu a fost Îndeajuns, iar criza care avea să se instaleze va fi spulberat toate aceste calcule. Totuși, criza nu a fost aidoma unui fenomen natural, după principiul „vine și pleacă atunci când vrea”. Poate chiar acest mod birocratic, oficial și nerealist, de a gândi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fondul european de salvare, iar The European Financial Stability Fund (EFSF) va prelua acest risc. Se pune problema dacă există suficienți bani pentru această operațiune. Directorul General al Fondului Monetar Internațional, doamna Christine Lagarde, precizează: „EFSF va trebui să fie Îndeajuns de flexibil. Până acum, a fost mai degrabă o Încorsetare. Acum, există opțiunea de a cumpăra de pe piața secundară În anumite Împrejurări, putând sprijini băncile și furnizând garanții. Acest lucru este foarte binevenit.”<footnote Der Spiegel Review, Interview with IMF Chief
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
destulă forță fizică pentru munci grele. Aceștia, vânzându-și folosul forței și numind prețul acesteia simbrie, se numesc, pe cât cred, simbriași. Nu-i așa? Desigur. Deci și simbriașii vor întregi cetatea? Așa cred. Oare acum, Adeimantos, cetatea noastră a crescut îndeajuns, încât să fie desăvârșită? Probabil. Unde s-ar afla în ea, deci, dreptatea și nedreptatea și în care dintre /ocupațiile/ pe care le-am cercetat, s-ar putea ele ivi? Nu cunosc, Socrate, - spuse el - vreun alt loc pentru ele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în ce chip își vor duce viața cei ce au fost astfel orânduiți: oare vor produce altceva decât grâu, vin, îmbrăcăminte și încălțăminte? Și clădindu-și case, vara vor lucra mai mult goi și desculți, iar iarna îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cetatea noastră vreun poet sau vreunul care se dă drept învățător al tineretului, ne va părea superior celui care a fost distins pentru practicarea tuturor virtuților? Este oare de mirare că un astfel de stat, în care gardienii șlegilorț, necunoscând îndeajuns virtutea, nu sunt îndeajuns de competenți în a vorbi și în a făptui, fiind lipsit de pază, pătimește cele pe care le pătimesc statele din vremea noastră? CLEINIAS: Câtuși de puțin, după cum e de așteptat. ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau vreunul care se dă drept învățător al tineretului, ne va părea superior celui care a fost distins pentru practicarea tuturor virtuților? Este oare de mirare că un astfel de stat, în care gardienii șlegilorț, necunoscând îndeajuns virtutea, nu sunt îndeajuns de competenți în a vorbi și în a făptui, fiind lipsit de pază, pătimește cele pe care le pătimesc statele din vremea noastră? CLEINIAS: Câtuși de puțin, după cum e de așteptat. ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare să facem ceea ce am
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv decât nesfârșind
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prezentării lor convingătoare. Referitor la cunoaștere, individul trebuie, pe de o parte, să dețină suficiente informații despre un domeniu înainte să aducă contribuții noi în acel domeniu, pentru că nu se pot depăși granițele unui spațiu pe care nu îl cunoaștem îndeajuns. Pe de altă parte, cunoașterea unui domeniu poate implica o viziune limitată care nu-i permite individului să abordeze situațiile problematice în alte modalități decât în trecut (Frensch și Sternberg, 1989). În ce privește stilurile cognitive, s-a remarcat importanța unui stil
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și involuntare Până în acea perioadă s-au conturat două modele construite din numeroase argumente importante și observații practice referitoare la cercetare și creativitate. Unul din modele - știința rațională - promovează supremația științei și aplicabilitatea practică a cercetărilor și a fost analizat îndeajuns. Celălalt model poate fi intitulat ideologia creativității și vizează semnificația socială și riscuri potențiale ale originalității și individualismului în contextul conformismului față de autoritate și al menținerii ordinii sociale. Modelul științei raționale a fost întotdeauna formal din punct de vedere argumentativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
căutăm semnificația ideilor care au condus de fiecare dată la o nouă versiune a diagramei. De fapt, el și-a exprimat ideile sub două forme: grafică-verbală și vizuală. În timp ce manuscrisele lui Darwin abundă de informații, considerăm că majoritatea creatorilor oferă îndeajuns de multe indicii care să ne pună la încercare percepția, inteligența și judecata în timpul eforturilor noastre de a explora și a oferi semnificații. Cercetătorul cazului trebuie să fie suficient de încrezător pentru a interpreta materialele la îndemână. Darwin a lucrat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să evidențiem întrebuințarea formei de plural a sintagmei indivizi creativi. Aproape fără excepție, studiile istoriometrice necesită cazuri multiple, unde numărul N poate ajunge uneori la mii de creatori eminenți (de exemplu, Simonton, 1976f, 1988b, 1992c). Mărimea eșantionului trebuie să fie îndeajuns de mare dacă se dorește aplicarea sa la un întreg arsenal de metode statistice complexe. În orice situație, numărul cazurilor din analizele multifactoriale trebuie să depășească într-o manieră convenabilă numărul variabilelor supuse investigației. Chiar mai important, numărul cazurilor trebuie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dacă se dorește aplicarea sa la un întreg arsenal de metode statistice complexe. În orice situație, numărul cazurilor din analizele multifactoriale trebuie să depășească într-o manieră convenabilă numărul variabilelor supuse investigației. Chiar mai important, numărul cazurilor trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a garanta relevanța rezultatelor empirice în raport cu un statut nomotetic. Intenționăm să abandonăm acele rezultate care se limitează în general la creatorii de renume, fără a putea fi raportate în particular la orice gen de personalitate creativă. Pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
precum Beethoven sau Shakespeare, modele ale unui tip specific de activitate creativă (Derks, 1989, 1994; Ohlsson, 1992; Sears, Lapidus și Cozzens, 1978; Simonton, 1986e, 1987a, 1989b, 1990b). Totuși, chiar și în asemenea cercetări, numărul variabilelor statistice va trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a putea permite o analiză statistică mai complexă. Se recurge uneori la trucuri care presupun, de pildă, schimbarea subiectului de analiză de la individ la produsul creativ (compozițiile, piesele de teatru, poeziile etc.). Definiția prezentată mai sus face
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la fel de rezonabilă este modificarea experienței acumulate pentru a o adapta la situația prezentă. Studii recente arată că, în sens contrar ipotezei modificărilor „profunde” pe care se bazează teoria tensiunii, numeroase situații în care s-au produs progrese creative importante erau îndeajuns de asemănătoare cu cele anterioare pentru a se putea folosi cunoștințele acumulate (Weisberg, 1993, 1995b). Putem lua în discuție mai întâi evoluția a două dintre cele mai importante tablouri ale lui Picasso, Les demoiselles d’Avignon și Guernica. În ambele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu lucrurile, ci părerile despre lucruri”. Și mai tranșant este Marc Aureliu: „Noi ținem mai mult seama de ceea ce gîndesc alții despre noi, decît de noi Înșine”. Mai mult chiar, sîntem gata să desconsiderăm și ce avem: „Nu prețuim niciodată Îndeajuns ceea ce avem și facem prea mult caz de ceea ce posedă alții” (Johan Oxenstiern). * „Pe cel care privește lumea rațional, Îl privește și ea rațional: ambele se determină reciproc.” (G.W. Hegel) Despre acest gen de strategie vorbește și Terențiu: „În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar decît viața! * „Faptul că sîntem conștienți de forțele noastre, le sporește.” (Vauvenargues) Însă se impune observația: uneori putem, printr-o supramotivare, să trezim forțele noastre mai mult decît ar trebui! * „Tot atîtea vicii izvorăsc și cînd nu ne cinstim Îndeajuns și cînd ne cinstim din cale-afară.” (Ch. Montesquieu) „Bunul-simț”, ca expresie a măsurii, are calitatea de a ține În echilibru sub și supraestimarea. * „Beția nu e altceva decît o nebunie voluntară.” (L.A. Seneca) De necrezut cîtă inconștiență poate dovedi omul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vede nici utilitatea nici profitul, el retractează. Bun retor, abil dialectician, el obține pedeapsa cea mai mică: să arboreze în exteriorul locuinței un semn care să-l prezinte ca eretic. El persistă totuși să profeseze, cu discreție aceleași idei. Nu îndeajuns de discret totuși, pentru că, în 1544, este arestat, torturat și ars pe rug. Fusese pe punctul de a retracta și pentru a doua oară! O victimă în plus din rândul filosofilor liberi asasinați de creștinism... XVIII QUINTIN THIERRY și „libertatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]