5,366 matches
-
ne mai și drogau pentru a afla ,,adevărul''- adică numele celor care făceau parte din Grupul Goma. Eram un ghem de durere. Cu fruntea plecată și pumnii strânși, strângând din dinți, am hotărât că mai bine mor decât să mai îndur bătăile, imersia în apa ca gheața, arsurile cu țigara. Când nu am mai putut îndura, am evadat împreună cu doi colegi. Dar ne-au prins și chinul a reînceput, parcă mai rău. - Doamne, Adrian, ce durere! Se pare că acest canal
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
Grupul Goma. Eram un ghem de durere. Cu fruntea plecată și pumnii strânși, strângând din dinți, am hotărât că mai bine mor decât să mai îndur bătăile, imersia în apa ca gheața, arsurile cu țigara. Când nu am mai putut îndura, am evadat împreună cu doi colegi. Dar ne-au prins și chinul a reînceput, parcă mai rău. - Doamne, Adrian, ce durere! Se pare că acest canal a fost construit nu numai cu bani, dar și din ziduri de lacrimi, râuri de
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
Eu, de necazuri năpădit, Când sunt bolnav și obidit, Ajută-mă și-a mia oară! Alerg la Tine, chinuit... Rondel - rugăciune Maicii Domnului (2) Te rog smerit, iubită Mamă De Dumnezeu Născătoare, Să nu-mi iei tot păcatu-n seamă! Te-ndură și-mi dă iertare! În suflet port adâncă teamă. Vindecă și dă-mi scăpare! Te rog, smerit, iubită Mamă De Dumnezeu Născătoare! La mila ta oricând mă cheamă Să-mi fii sfânt ajutătoare, Să mă cerți cu îndurare, Să nu
VERSURI DE SLAVĂ ȘI MULȚUMIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366321_a_367650]
-
CU STÂNGA FURI! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te știu aici de multe mii de ani, Semeț în fața mulților dușmani. Dar nu-i de-ajuns de morți să te înduri, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Te-ai ridicat de-atâtea ori din tină Și-ai renăscut lumina din lumină. Luptat-ai cu pieptare și securi, Popor secat de aur și păduri, Cu
CU DREAPTA TE ÎNCHINI, CU STÂNGA FURI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366343_a_367672]
-
mai mult cu cât acest subiect a fost decenii la rând tabu. Este vorba despre o carte document, ce cuprinde mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor și urmașilor lor, ce amintesc de Fântâna Albă, de gulagul sovietic, prin tragismul lor, prin cele îndurate de deportații și abandonații în câmp, sub cerul liber, la discreția intemperiilor, de către bolșevicii veniți pe cai și tancuri din est în frunte cu Ana Pauker.Sunt imagini și ilustrări zguduitoare, care nu pot fi șterse din minte multă vreme
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
s-o găta războiu’ ăsta nenorocit, să veniț’ la stâna mea din Coț’, să mâncăm un berbec fript ș‘-un cocoloș cu brânză de burduf copt pă jar. - Să te-audă Dumnezeu, soldat Teșcuț, să ne rugăm cu toții să se-ndure de noi - mai spuse căpitanul. Apoi, întorcându-se către Toader Baciu, începu să-l chestioneze: - Și zici că ești român, soldat, nu-i așa? - Da, să trăiți, sunt român din satu’ Ip - răspunse prizonierul în poziție regulamentară. - Și poți dovedi
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
am pribegit prin lume Străin și venetic. Și am slujit la idoli, Și pentr-un boț de pâine M-am gudurat la ușă Supus precum un câine. Și mi-am vândut și suflet Și nu mai am ce-mi vinde Îndură-Te de mine, Cerescule Părinte. De pe cărări pierdute, Prin lume călător Primește-mă acasă Că-s fiu rătăcitor. Nu pregăti ospețe, Nici straie-mpărătești Deși eu sunt nevrednic, Tu totuși mă iubești. Tu preacinstește-Ți fiul Care-a rămas acasă Pe-acesta
BALADA FIULUI RẰTẰCITOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366475_a_367804]
-
cărări ce nu pot fi ucise. Viorel Gongu Mai lasă-mă... Îți scriu de-ntâmpinare și risipă, Când zarea dintre noi adoarme stinsă Dar zimți de sloiuri mușcă din aripă. Iar zgomotul e-o liniște învinsă. Mai lasă-mă să-ndur descumpănirea, Sutana nopții ne ascunde-n poală Uitarea mai profundă ca orbirea Apoteoză-n cer pictat cu smoală. Îți scriu de mângâiere și de luptă, Metafora se zbate în cătușă, Rătăcitor imbold cu vâsla ruptă Mi-e inima prin norii
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
în ființa mea a rămas momentul plecării sale în veșnicie, încât nu am putut să vorbesc liber despre acest subiect niciodată. Acum, după atâția ani pot mărturisi, poate îmi mai reduc puțin din ceea ce poate îmi va fi dat să îndur în cazanul cu smoală unde s-ar putea să ajung, mărturisesc iată, că ani în șir, tacit, fără să mă revolt, fără să spun (ar fi fost strigător la cer!) dar eu, recunosc, am fost supărată pe Dumnezeu. În sinea
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe oameni din dobitocia răutății, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de început" (Utrenia dinaintea Nașterii Domnului, Cântarea a 9-a); „...prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat și cu pruncia a vindecat durerile
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Artistul Constantin Drăghici este un român de nemăsurabilă valoare, a cărui condamnare la uitare ar putea continua în uniformitate cu atacarea conștiinței naționale, după ce ani lungi a îndurat străinătatea, iar acum, revenit în propria țară, găsește un popor ce nu-și ține la sân amintirile și istoria. Ce ușor cad românii în mrejele mediocrei apariții ultime a câte unei încercări nici pe departe melodie, dar totuși cântec și
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VISÂND LA MÂINE Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La poartă am un nuc tot mai zgârcit la rod și tot mai trist, nu mă îndur să-l tai că-n el îmi doarme de un timp un gând la fel de drag și de bătrân... Cu ei, prieteni buni,îmi beau cafeaua-n fiecare dimineață, citim pe rând câte o știre de pe la noi ori de aiurea, în
VISÂND LA MÂINE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366610_a_367939]
-
toate la unchiul meu, acasă. Ca să câștig timp, plăcinta cu dovleac am făcut-o înainte de a pleca de la mine (aveam un dovleac de la țară) și, ca niciodată, îmi rămăsese puțină cocă, cam cât un pumn de copil. Nu m-am îndurat să o arunc, așa că am pus-o la frigider. Odată ajunsă la unchiul meu, m-am făcut stăpână pe mica bucătărie, rugându-mă Domnului să mă ajute să termin cu treaba până spre seară, pentru că a doua zi dimineață urma
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Eu dinspre Goga vin, dinspre Cotruș, Eu vin din Țara celor trași pe roate, Eu vin dinspre-amintirea celor duși La Dumnezeu să caute dreptate... Am îndurat și mai îndur și-acuma Tăcere și blesteme pe pământ, Că-i prea sărată și prea tristă huma Acestui trup puțin în care sunt! Dar nu mă plâng, să mă audă cine? Pe viața asta nu-s stăpânul eu Și
O, SFINTE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366672_a_368001]
-
Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Eu dinspre Goga vin, dinspre Cotruș, Eu vin din Țara celor trași pe roate, Eu vin dinspre-amintirea celor duși La Dumnezeu să caute dreptate... Am îndurat și mai îndur și-acuma Tăcere și blesteme pe pământ, Că-i prea sărată și prea tristă huma Acestui trup puțin în care sunt! Dar nu mă plâng, să mă audă cine? Pe viața asta nu-s stăpânul eu Și dacă am ajuns
O, SFINTE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366672_a_368001]
-
de puțin înțeleasă. În lumea asta, până și dragostea-i năbădăioasă, bărbat și femeie - care pe care- se luptă și se împreunează precum panterele în savană. Schimbarea de mentalitate, puterea de adaptare , mimetismul câștigat prin exercițiul supraviețuirii, forța de-a îndura destinul cu orice riscuri, sunt teme pe care autorul le abordează cu o sinceritate debordantă fără să se teamă că ar putea deranja cititorul. Lumea este ca lumea, și lumea lui SAMSON IANCU este precum carpeta de pe peretele unei case
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
stele căzând...De-aș fi avut,iubite,minte...!... XIV. VISÂND LA MÂINE, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. La poartă am un nuc tot mai zgârcit la rod și tot mai trist, nu mă îndur să-l tai că-n el îmi doarme de un timp un gând la fel de drag și de bătrân... Cu ei, prieteni buni,îmi beau cafeaua-n fiecare dimineață, citim pe rând câte o știre de pe la noi ori de aiurea, în
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
pe câte un sărut de noapte bună... Și-n urma zilei,o țigară pe jumătate stinsă rămâne-n scrumieră visând la mâine. Citește mai mult La poartă am un nuc tot mai zgârcit la rodși tot mai trist,nu mă îndur să-l taică-n el îmi doarme de un timpun gând la fel de drag și de bătrân...Cu ei, prieteni buni,îmi beau cafeaua-n fiecare dimineață,citim pe rând câte o știre de pe la noi ori de aiurea,în talk- show
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
săi chiar și pe maidanele totalitare. Aceste pagini, în esența lor, nu sunt nici pagini de istorie, nici fire de tort ale unei vieți de om „așa cum a fost”. Scrise fără pic de resentiment, de un om care și-a îndurat soarta cu demnitate, ele par mai degrabă o invitație la a înțelege, fără vreo interpretare vulgar-masochistă, paradoxalele bucurii pe care ți le poate da o anume gen de suferință asumată. Vocea Părintelui Dimitrie Bejan este liniștită, o liniște de după furtună
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
mulțumit. De toate am în casa mea Și viața nu mi-e grea povară Dar nu gândesc că undeva De foame alții pot să moară. Nu știu în taină să mă rog Iar mâna am uitat să-ntind Acelora ce-ndură totul Trăind prin beznă și prin frig. Nu știu să iert, nici să ajut Pe cel căzut în suferință Sunt mândru, rareori tăcut Și am uitat și de credință. De frate nu îmi este milă Și-l ocolesc în drumul
MĂ IARTĂ, DOAMNE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366091_a_367420]
-
are preț. Vei fi privit cu ură și dispreț de pui iubirea mai presus de toate. Să nu spui adevărul fiindcă doare, să-nveți să taci, să rabzi orișice ger și de nu furi ca să ajungi prosper suportă tot ce-nduri cu resemnare. În vremurile-acestea blestemate nimic nu mai e sfânt, nimic măreț, cinstitul este prost, hoțul isteț și-i socotit nebun cel ce se zbate. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sinistre vremuri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914
SINISTRE VREMURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366093_a_367422]
-
să te-ascult Cum sărutându-ți mâinile-amândouă, Acolo sus, pe-o margine de Sat, Tu mă rugai, cu ochii plini de rouă,- Mai spune-mi un poem neterminat... Mereu cuprins de-o liniște adâncă Să-i tulbur frumusețea nu mă-ndur, Fiorul tău mă urmărește încă Și freamătă pădurile din jur; ........................................... Să nu te întristezi, mai tac și eu Și niciodată nu e prea târziu Între tăcerea mea și curcubeu Atunci când tac, femeie și te scriu... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Să
SĂ NU TE ÎNTRISTEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366101_a_367430]
-
la stat cât și la sfat, cei mai mulți dintrei ei, născuți, de acum, în lumea luminii neânserate a Raiului, celest și peren. 2. - Este cunoscut faptul că dumneavoastră aveți nenumărate studii consacrate vieților marilor duhovnici ortodocși români, mai ales cu privire la suferințele îndurate de ei în perioada comunistă. De altfel, s-ar putea spune că acești duhovnici, ca și mărturisitorii din temnițele comuniste românești, au alcătuit adevăratul nucleu de rezistență morală și spirituală într-o perioadă în care se dorea ca omul să
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect remarcat de autoarea monografiei al cărei titlu subliniază legătura indestructibilă cu „lumina amintirilor comunei natale”. Crede că mai are multe de spus și speră că „se va îndura Domnul să mai îmi lase ceva cale de străbătut” pentru a putea „așterne scânteieri de suflet în frumoasa noastră limbă românească”. Cu o înaltă conștiință artistică, Elena Buică mărturisește că „nevoia imperioasă de a pune sensul vieții în cuvinte” pleacă
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
Cristos ca piatră sau stâncă pe care a clădit Biserica Sa”). Între Biserica Ortodoxă Română și cea Greco-Catolică, deosebirile nu se reduc doar la acele cuvinte din vocabularul liturgic, ortodocșii folosind cuvintele: milă, miluiește, slavă și duh, iar greco-catolicii: îndurare, îndură-te, mărire și spirit. Deosebirile fundamentale nu sunt în cuvinte, care exprimă același lucru. Deosebirile fundamentale între cele două Biserici sunt dogmatice. Vor fi supuse atenției numai câteva, cele mai importante și, în primul rând, cele patru puncte cunoscute sub
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]