5,249 matches
-
statele germane, un front comun atât împotriva vestului, cât și a estului. Un astfel de sistem politic ar fi oferit, după părerea lui Bruck, o garanție a securității și a păcii europene, o garanție a soluționării chestiunii orientale. În scopul înfăptuirii acestor proiecte, Bruck a depus o vie activitate în adunarea de la Frankfurt pe Main, a inițiat construcția liniilor ferate Semmering, care uneau Viena cu porturile Adriaticii, a organizat și stimulat construcțiile de căi ferate în general, de vase maritime și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
burgheziei germane, pe care Bruck o și vedea stăpână asupra economiei țărilor balcanice. În acest scop, el încearcă să ascundă tendințele expansioniste ale burgheziei germane sub masca „civilizării” regiunii balcanice. Asupra însemnătății Dunării pentru comerțul țărilor germane cu Orientul în înfăptuirea planurilor sale de cucerire economică a Balcanilor și a Principatelor Române, Bruck s-a exprimat foarte limpede. Unul „din biografii săi a scris că „de pe buzele” lui Bruck „izvora” principiul că acest fluviu este firul conducător al viitoarei istorii a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
există o trăsătură comună: tendințele de expansiune economică austriacă în Balcani și chiar de anexare a Principatelor Române. Dar, în vreme ce politica oficială austriacă urmărea interese specific austriece, proiectele lui Bruck și Stein legau expansiunea economică austriacă în Balcani de ideea înfăptuirii Mitteleuropei. Așadar, se poate vorbi de un sprijin oficial austriac al proiectelor lui Bruck numai în măsura în care ele se încadrau în coordonatele politicii de stat austriece. Așa și nu altfel trebuie apreciate referirile noastre la intervențiile guvernului din Viena în afacerile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de o deosebită însemnătate; important rămâne faptul stabilit că el este autorul acelor planuri, că acele planuri au fost alcătuite potrivit dorinței și concepției lui Karl von Bruck. Prin ele, L. von Stein fundamenta din punct de vedere teoretic necesitatea înfăptuirii Mitteleuropei și indica căile pe care trebuie să le urmeze burghezia germană și austriacă pentru cucerirea economică a Dunării de Jos, a Orientului. Aceste proiecte au fost publicate de L. von Stein mai întâi în coloanele ziarului „Oesterreichische Zeitung”, oficiosul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest punct acea putere intermediară care desparte pentru vreme îndelungată nordul de sud în răsăritul Europei”, este forța predestinată să apere Europa de atacurile Asiei. De ea depinde asigurarea legăturilor prezente și viitoare ale Europei cu Asia. Însărcinarea Austriei cu înfăptuirea acestei misiuni „este - spune Stein - condiția pentru siguranța Europei în propriile ei teritorii și pentru dezvoltarea sa în Orient. Fără această condiție nu este nimic de obținut aici, ci totul de temut”. Pentru ca securitatea Europei să capete durabilitate, este absolut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat în stat, având să se ocupe de probleme ale muncii, ale relațiilor de muncă, ale ipotecilor, pentru a ridica producția Moldovei și a Valahiei, spre a croi drum „capitalurilor europene”. Aceste atribuții urmau să formeze „misiunea internă” a comisiei, înfăptuirea sarcinilor ei ar fi fost mult înlesnită prin aceea că „aici Austria este chemată să ia în mâinile sale în mod preponderent misiunea Europei”; viitorul apropiat va arăta - spune Stein - că ea „va ști să îndeplinească misiunea sa înaltă”. Bulgariei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o a doua opinie, potrivit căreia ar fi fost mai nimerit să se renunțe la proiectul unui protectorat oficial al Austriei asupra viitorului domn și să se adopte, în schimb, ideea întronării unui prinț devotat Austriei, în măsură să înlesnească înfăptuirea planurilor austriece. La un lucru însă nu renunțau austriecii: încercările repetate de pătrundere în economia țărilor noastre. În iulie 1856, de pildă, un funcționar al lui Bruck a venit la București pentru a înființa o filială a Kreditanstaltului. Intervenția sa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceasta se reflectă în activitatea lui Coronini, a consulilor austrieci, a emisarilor cabinetului din Viena, care, acționând pentru punerea lor în aplicare angajau guvernul austriac. În concepția lui Bruck și Stein, formarea Mitteleuropei însemna pasul decisiv în concentrarea forțelor germano-austriece, înfăptuirea condițiilor necesare menite să înlesnească expasiunea economică și politică a țărilor germane și să ducă la transformarea Orientului, în general, și a Principatelor Dunărene, în particular, într-un hinterland al Mitteleuropei. Marile probleme și evenimente interne și internaționale ale Austriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în calea realizării proiectelor lui Bruck și Stein. Ideile lor n-au fost însă total abandonate. Ele au fost reluate de vârfurile cele mai reacționare ale burgheziei și aristocrației germane în alte condiții istorice, în epoca imperialismului, iar metodele de înfăptuire preconizate de Bruck aveau să fie schimbate. SCSI, an XIII, fasc. 1, Iași, 1962, pp. 33-54. II.2.7. ANUL 1859 ÎN ISTORIA RAPORTURILOR POLITICE INTERNAȚIONALE ALE ȚĂRILOR ROMÂNE 1. Ca temă de cercetare, înfăptuirea unirii Principatelor, circumscrisă momentului 1859
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epoca imperialismului, iar metodele de înfăptuire preconizate de Bruck aveau să fie schimbate. SCSI, an XIII, fasc. 1, Iași, 1962, pp. 33-54. II.2.7. ANUL 1859 ÎN ISTORIA RAPORTURILOR POLITICE INTERNAȚIONALE ALE ȚĂRILOR ROMÂNE 1. Ca temă de cercetare, înfăptuirea unirii Principatelor, circumscrisă momentului 1859 sub aspectul raporturilor politice internaționale (și nu numai), pare superfluă dacă o raportăm la volumul impresionant al producției istoriografice care i-a fost consacrată. Într-adevăr, se poate spune că istoricul descoperă cu greu un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de simțământ patriotic, inteligență și abilitate politică a corifeilor luptei pentru emancipare națională a românilor, trăsături probate cu o surprinzătoare maturitate pentru niște amatori, novici în „treburile înalte de stat”, cu atât mai mult în cele diplomatice, care au însoțit înfăptuirea și recunoașterea actului din 24 ianuarie 1859. Acele incontestabile calități nu s-au declanșat spontan în serviciul unei creații politice spontane „fără trecut și viitor”, ci dimpotrivă. În diplomație, ei erau amatori prin instrucție profesională, nu și prin experiența vieții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fie și dacă am admite că dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost un act decisiv și imprevizibil, fondul chestiunii nu a stat nici un moment sub semnul fatidicului. Dimpotrivă, dubla alegere a fost doar o variantă posibilă a înfăptuirii Unirii, rod al unei îndelungate desfășurări cu adânci rădăcini în istorie, pregătită minuțios și prin luptă necurmată și ingenios chibzuită. „Alegerea colonelului Cuza de Adunarea valahă - îi scria, la 7 februarie 1859, Cavour principelui Napoleon - este un imens eveniment”. Nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o parte mai mult decât în cealaltă. Numai dreptul la răzbunare poate să dea determinant calitatea și cantitatea pedepsei, dar bineînțeles în fața justiției"99. Este adevărat că filosoful german susține că pedeapsa stabilită conform legii talionului este unicul instrument de înfăptuire a justiției, dar talionul în concepția sa nu are semnificația originară de "ochi pentru ochi și dinte pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100. Astfel este combătută critica celor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu va fi mîngîiata. Ea se ridícă de pe tronul lui și caută ale grădinii umbre Plîngînd după Luváh care-i pierdut în raze sîngerii din mincinoasa-ți dimineață; 280 Omul Căzut zace bolnav, bolnav capul său, inima să slăbită: Puternică înfăptuire a puterii tale! Ia seama la pedeapsa! Refuzînd să privească Divinul Chip pe care toți îl privesc Și trăiesc prin această, el într-un somn de moarte a căzut. Dar noi, nemuritori în puterea noastră, prin aspră lupta în viață
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
autorul ei construiește întrebările și prin modul în care răspunde acestora, o filosofie kantiană în sens propriu, sau una neokantiană, deși are între datele sale primare probleme formulate de Kant. Putem spune însă, urmând și gândurile lui Rădulescu-Motru asupra propriei înfăptuiri teoretice, că filosoful german este interesat de condițiile formale ale cunoașterii, în timp ce filosoful român caută să întemeieze posibilitatea cunoașterii și a "experienței obiective" pornind de la "eul subiectiv". Filosoful român întemeiază posibilitatea cunoașterii pe unitatea conștiinței, ea însăși posibilă datorită identității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fi, în vreme ce proiectul depinde, cumva, de reconstrucția filosofică a cărei parte este; totuși, cum ar spune Noica, partea aceasta poartă noima întregului corespunzător. Așa încât nu trebuie să înțelegem că proiectul este o construcție arbitrară, oarecum "lipită" la structura unei înfăptuiri filosofice. De fapt, tocmai proiectul antropologic prezent într-o filosofie susține întregul demers, fiindcă îi oferă acestuia cele mai puternice motive de reflexivitate, de atenție a filosofului cu sine însuși; cel care pune întrebările este interesat de lămurirea unor probleme
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cel kantian constituie un temei pentru înțelegerea diferenței dintre structurile formale în care sunt așezate aceste două concepte. În filosofia prekantiană se opera distincția între o finalitate externă (scopul este exterior celui ce suportă scopul, celui care este supus necesității înfăptuirii unui plan; tocmai acest concept este implicat în structura "dovezii fizico-teologice" privind existența lui Dumnezeu, argument pus de Kant pe seama lui Leibniz, prezent însă și la Toma din Aquino și chiar la Aristotel) și o finalitate internă (care este expresia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin intuiția care, după C. Rădulescu-Motru, le dă viață, condiția fundamentală a prevederii fenomenelor cauzalității mecanice, primul, condiția necesară prevederii fenomenelor vieții, al doilea. Prin urmare, conceptul destinului se află în aria semantică a determinismului prin finalitate, desemnând "legea" de înfăptuire a unității de viață individuală sau socială. Orice fapt sufletesc își dobândește sensul prin raportare la unitatea sufletească din care face parte, unitate care este ordonată pe principiul finalității. Determinismul prin finalitate "sparge contururile" determinismului prin cauzalitate datorită apariției eului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apare în starea de veghe. Proprietățile mistice sunt datorate unor forțe și acțiuni inaccesibile simțurilor, dar reale. Din pricina lor lucrurile neînsuflețite capătă statutul celor însuflețite. Animalele alcătuiesc "societăți" asemănătoare celor omenești; entitățile lumii formează o rețea de relații mistice, toate înfăptuirile și toate eșecurile oamenilor fiind determinate prin astfel de relații. Aceste confuzii, analogii, atribuiri ilicite, mistificări, cu un singur cuvânt, alcătuiesc mentaliatea primitivă. Desigur, aceasta este integrată structurii de personalitate, numai că Lévy-Bruhl are în vedere structura mentalului primitiv, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ruptă de natură, forma finală de personalizare a energiei (personalitatea energetică) nu reprezintă nimic; așa pare a fi la începutul său, fiind prea apropiată de ideal; totuși, încă în realitatea sa inițială, ea este o posibilitate, o promisiune îndreptată către înfăptuirea de sine a omului, pentru că în ea există un fond sufletesc ca material de prelucrat (ceea ce, totuși, o naturalizează) și idealul ca model (ceea ce o de-naturalizează). Inițial, modelul personalității se află "în afară", iar în suflet se găsește, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică trebuie împlinită continuu. Chiar dacă la un moment dat este realizată într-o anumită configurație, istoria nu se oprește aici. Revine ca o exigență a fiecărui timp înfăptuirea ei. Odată configurată, această formă de personalitate nu încetează de a mai fi un ideal, pentru că nici o configurație "fenomenală" a sa nu-i epuizează modelul. Forma finală de personalizare este omul desăvârșit în statutul său existențial și în relația lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă o înfăptuire a acesteia diferită de profesionist. Diferența o putem gândi din două unghiuri: 1) istoric, potrivit căruia profesionistul este personalitatea modernă a "muncitorului calificat", iar vocația este forma energetică a oricărui tip istoric de personalitate; astfel, oamenii de vocație au trăit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
făcând ca omul însuși să capete această dublă situare. Ontologia umanului nu poate fi înțeleasă, în context personalist-energetic, fără a lua în seamă conceptul vocației. În ordinea evoluției culturale a unei comunități, vocația este purtătoarea posibilității de înnoire și agentul înfăptuirii ca atare a noului. Această ordine posedă în ea însăși dispoziția către o anumită direcție de evoluție. Prin urmare, vocația trebuie definită și în raport cu această dispoziție, care, odată interiorizată vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]