2,766 matches
-
ne plăceau cel mai mult. Avea Țuți un râs molipsitor, încât râdeam cu hohote numai de râsul lui, la care se adăuga gagurile din film. Erau cinematografe ca Sidoli, Trianon, Pușkin. Când ieșeam de la film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Avea Țuți un râs molipsitor, încât râdeam cu hohote numai de râsul lui, la care se adăuga gagurile din film. Erau cinematografe ca Sidoli, Trianon, Pușkin. Când ieșeam de la film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu hohote numai de râsul lui, la care se adăuga gagurile din film. Erau cinematografe ca Sidoli, Trianon, Pușkin. Când ieșeam de la film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin minte că odată, mergând pe stradă și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care, deasemenea, se chinuia să rupă și ea ambalajul altei înghețate de fructe cu parfum suav de nucă de cocos. - Vai dragă, spuse cucoana preoteasă când ajunse în dreptul ei, ce coincidență: și tu băț și eu pe băț. Și se așeză pe un scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fructe cu parfum suav de nucă de cocos. - Vai dragă, spuse cucoana preoteasă când ajunse în dreptul ei, ce coincidență: și tu băț și eu pe băț. Și se așeză pe un scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că ambele înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot să vă spun că sunt fabricate pe niște scândurele, și se ling până dai de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care se uită cercetător spre prietena ei. - Da' te văd, soro, cam îngândurată, suferi cumva de vreun sentiment aparte? Limb! și inginereasa: - Zău dacă înghețata asta pe băț are vreun gust. Poate pentru că am gustat eu ceva înainte, de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care se uită cercetător spre prietena ei. - Da' te văd, soro, cam îngândurată, suferi cumva de vreun sentiment aparte? Limb! și inginereasa: - Zău dacă înghețata asta pe băț are vreun gust. Poate pentru că am gustat eu ceva înainte, de aceea nu-i aflu rostul. Că pe bărbatu' meu l-am lăsat în pat. - Cu fața în sus, poate, și-i făcu cu ochiul. Hai, nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
coana preoteasă: - Știi, dragă, l-am văzut azi dimineață pe Gheorghe, sluga noastră din curte făcând pipi la poarta cea mare. Eu lam pândit de după perdea. - Pare palpitant ce spui, căci noi, aici, la țară..., și, limb, mai gustă din înghețată. - Și după ce a terminat, a scuturat-o de stâlpul porții, da' știi, colea, zdravăn, de mi s-o părut că se zgâlțâie ditamai stâlpul, făcut dintr-un salcâm gros. - Și, și, zi soro mai repede, că fac pe mine! Coana
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a scuturat-o de stâlpul porții, da' știi, colea, zdravăn, de mi s-o părut că se zgâlțâie ditamai stâlpul, făcut dintr-un salcâm gros. - Și, și, zi soro mai repede, că fac pe mine! Coana preoteasă, care uitase de înghețata care se prelingea acum pe mână, o sorbi repede și-și linse degetele unse, după care mai trase o limbă ca să se asigure că nu mai curge și continuă:Măgarul! - Cine? - Gheorghe! - De ce? - Înghețata asta mi-a făcut o poftă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mine! Coana preoteasă, care uitase de înghețata care se prelingea acum pe mână, o sorbi repede și-și linse degetele unse, după care mai trase o limbă ca să se asigure că nu mai curge și continuă:Măgarul! - Cine? - Gheorghe! - De ce? - Înghețata asta mi-a făcut o poftă!... E măgar, putea s-o facă foarte bine și în closetul din fundul grădinii. Cine dracu' l-a pus să se pișe tocmai la poartă, ca să-l văd eu? - Și ce soro, poate acolo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că "să mai crească, cucoană, de asta!" Apăi ăsta-i răspuns? De aceea este un măgar și un nerușinat. - Bine-bine, de acord, dar poate omu' a vrut să glumească. - Da' ce, asta-i glumă? și limb, mai luă puțin din înghețată. Sau poate... o fi adevărat? În orice caz, ieri după masă am plecat cu părințelul în satul vecin, că avea un botez. Știi stejarul acela de pe dreapta, cum ieși din satul nostru? - Da' cine dracu' nu-l știe. - Ei, am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
poșetă o pensetă de smuls sprâncenele și făcu gingașa operație de scoatere de pe limboiul respectiv a nepoftitei așchii. Coana preoteasă oftă ușurată: - Vai, dragă, da' știu bine că mă spânzur și nu mai ling... Ia ai grijă, văd că și înghețata ta e pe terminate. Dă-o dracului, să nu pățești și tu ceva, căci eu am vederea cam scurtă și nu mă descurc cu flecuștețul acela al tău de pensetă. - Că bine zici, soro! și aruncă scândurica cu tot cu ambalaj sub
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă descurc cu flecuștețul acela al tău de pensetă. - Că bine zici, soro! și aruncă scândurica cu tot cu ambalaj sub masă, unde, de altfel, odihnea și perechea ei, cea a coanei preotese. - Ei acum, că am scăpat de blestematele astea de înghețate, ce spui, luăm câte o jamaică mică? Inginereasa, careia i se dusese buhul de zgârcită ce era, răspunse cu o jumătate de gură:Mda, numai că am uitat banii acasă. - Las' că știm noi, răspunse prompt coana preoteasă, și-i
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
hohotele noastre de râs. Am ajuns cu bine la Galați. La intrarea pe platforma bacului era o aglomerație de mașini de toate tipurile și mărimile, așa că a trebuit să așteptăm vreo oră. În timpul acesta ne-am tratat cu câte o înghețată și apoi, mâncând semințe prăjite, căscam și noi ochii la ce era în jurul nostru. Chiar lângă noi mai era o mașină cu pescari, erau ardeleni. I-am întrebat unde merg și unul din ei ne-a răspuns că pe Dunărea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oboseala drumului. Am pornit mai departe și după vreo oră iată-ne în Tulcea. Ne-am îndreptat spre birourile filialei de vânătoare și pescuit sportiv. Băieții, Gabi și Tarzan au rămas afară, la o masă, pentru a degusta câte o înghețată, iar eu am intrat înăuntru. Era acolo o femeie tânără, brunetă, și așa, cum stătea la birou, mi-am dat seama că e scundă și rotundă. Avea părul și ochii negri și era foarte vorbăreață și amabilă. - De unde vii, voinicule
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a fost timp destul pentru haiduci să-i prindă și să le ia aurul trimis în dar sultanului, că altă dată să fie folosiți olăcari. Răvașul era scris în slavonește sau cel puțin așa crezuse. Și-a simțit șira spinării înghețată și un fior scuturându-i tot trupul. Nu știam că măria ta înțelege sârbește. — Sârbește? De la cine către cine este? arătase spre răvaș, sculându-se de unde era așezat. Simțise nevoia să pornească măsuratul odăii, dar se opri și se așeză
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de Musard, frecventată de femeile din înalta societate și de câteva demimondene elegante a căror prezență este tolerată; această grădină seamănă cu Mabille sau cu Château des fleurs, cu o singură excepție: aici nu se dansează lumea se plimbă, cumpără înghețată, privește chipuri grațioase; nu e oare și asta o treabă 70? Mai există și alte grădini, săli de dans în aer liber în care colonia germană se consacră exercițiilor coregrafice de duminică, precum și consumării unei cantități infinite de pipe și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
făcea ea când eram copil. Îi iau mâinile amândouă și i le sărut. Tresare. Îi simt mâinile reci și picioarele, de asemenea. I le masez așa cum făcea ea cu mâinile și picioarele mele când veneam de la derdeluș iarna, cu ele Înghețate. - Așa sunt de la o vreme, reci, poate că nu mai circulă sângele bine, Îmi spune. Doar sufletul Îl mai simt cald! Tac. Mă Îndrept spre geam ca să-l Închid. Mă uit afară. Simt mirosul pădurii de conifere din apropiere. Mirosul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
tot un suc! Stella nu a mai apucat să spună nimic. El vorbea, el comanda; vorbea și cam tare. Când a venit persoana să ia comanda, Gigilică, pe lângă cele două sucuri a cerut și o porție de clătite cu Înghețată.Discuția lor a fost săracă, mai ales că Stella nu prea Îl plăcea, dar , să nu se simtă, a fost politicoasă până la capăt. Când a venit comanda, el s-a Înfruptat din clătite iar Stella și-a băut sucul. În timp ce
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
într-o piață : adică într-un vis, care devenise o piață reală, neverosimilă. Scrâșnetul foilor de varză smulse una după alta, ca niște cămăși apretate, tovalul gros al dovlecilor despicat cu barda rece, șirul de broboade și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a împietrit... la mine Nimeni nu va gândi, nici a gândit. La ce? Au nu știu ei cu toții Că dacă vor seca a mea durere Cu mângâieri - atuncea și isvorul De cânturi va seca... Nebuni! vă iert... O, mare, mare înghețată, cum nu sunt De tine-aproape să mă-nnec în tine! Tu mi-ai deschide-a tale porți albastre, Ai răcori durerea-mi înfocată Cu iarna ta eternă. Mi-ai deschide A tale-albastre hale și mărețe; Pe scări de valuri coborând în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mea pus-au simțirilor lacăt Și chipu-ți nu poate pătrunde-n visare-mi. Cu ochii albaștri amoru-mi nu-l sfare-mi. "Păstrează, crăiaso, viclenele sfaturi. În laturi, frumoasă ispită, în laturi! Ea piere... cu dânsa castele, dumbravă... Și marea-nghețată vuiește grozavă. Mișcate de mare-n strigare măreață A Nordului vin caravane de ghiață... Pe ceruri în neguri o stea nu s-arată, Departe doar luna - o galbenă pată. {EminescuOpIV 330} Cetăți hrentuite pe țări plutitoare, Cu șiruri de dome
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zăpadă, și-ți povestesc despre cum sânt în trenul de Sinaia în drum spre aventura ce putea să ne coste viața, de care mi-am adus aminte doar când m-am afundat în mormanele alea de zăpada, aceeași zăpadă, apă înghețată căzuta din cer, în care o să înotăm toți trei de data asta, imediat ce o să terminăm filmarea de pe Vârful Omu. Și dacă tot mi-am adus aminte de Vlad, Sorin, Brașov și Cătălin Geograful, mi-am adus aminte și de Valeria
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
i-ar fi fost rușine să dea ochii cu mama Ramonei. Doamna Neli, care-și văzuse fiica la poartă împreună cu Radu îi ceru explicații. Ramona îi spuse că i s-a defectat mașina iar el i-a reparat-o. Fiind înghețată de frig că stătuse prea mult în drum, el a binevoit să o conducă acasă. Mama ei o privi mustrător deoarece a observat că Ramona e plânsă și o întrebă: -Dar pentru ce ai plâns? Ramona îi explică motivul. îi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]