KorAP: Find »[drukola/base=îngrijire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...3552 >

88,778 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

nu avem dovezi care să infirme că și viitorul va fi la fel), iar lecția trecutului este că „femeile sunt incapabile de a se susține singure”, cu atât mai mult cu cât sunt responsabile de educația unor minori aflați în îngrijire. Orientarea conservatoare nu este un cadru ideatic propriu pentru familia monoparentală. Pentru conservatori, familia este purtătoarea tradițiilor comunității și tocmai de aceea trebuie păstrată în forma de altădată. Familia părintelui singur se află într-o situație de viață denunțată de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
situație în care se află copiii și bătrânii), bolii sau unor deficiențe grave. Dependența apare corelată unor perioade din viață în care apar incapacități temporare, cum este cazul în ultimele săptămâni de sarcină, în perioada de lăuzie și cea de îngrijire a copilului mic. În acest timp, mama are nevoi de îngrijire personale deosebite și necesită ajutor pentru sine și pentru copilul aflat în primele săptămâni/luni de viață. Dependența economică a cunoscut accente specifice în diverse configurații sociopolitice. În perioada

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
deficiențe grave. Dependența apare corelată unor perioade din viață în care apar incapacități temporare, cum este cazul în ultimele săptămâni de sarcină, în perioada de lăuzie și cea de îngrijire a copilului mic. În acest timp, mama are nevoi de îngrijire personale deosebite și necesită ajutor pentru sine și pentru copilul aflat în primele săptămâni/luni de viață. Dependența economică a cunoscut accente specifice în diverse configurații sociopolitice. În perioada comunistă, exista o dependență într-un sens foarte larg față de sursa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
N. Fraser, L. Gordon, 2001, p. 56), face parte din interpretarea de ansamblu a lumii în care trăim, în lumina relațiilor de putere dominante. În discursul public actual, dependența este corelată, mai ales, cu situația femeilor sărace, care au în îngrijire copii, femei fără sprijin din partea altor persoane (soț, familie de origine). Cum arătam, conform rapoartelor Băncii Mondiale, în România, femeile singure cu copii preșcolari sunt printre persoanele care beneficiază în mod curent de ajutorul social. Alături de alocația pentru copii și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
crește copii, s-a impregnat până la saturație de dependența celor pe care îi slujește. Opoziția dintre personalitatea independentă și personalitatea dependentă trasează o serie de opoziții ierarhice și dihotomii esențiale în cultura modernă: masculin/feminin, public/privat, economie/familie, muncă/îngrijire, succes/dragoste, individ/comunitate și spirit competitiv/sacrificiu de sine. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 1997) Acestea sunt atât stereotipuri de gen, cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pe tatăl copiilor ei și pe rudele vârstnice.” (M. Miroiu, 2001, p. 17) Dependența poate fi abordată și dinspre persoana care acordă sprijin către cea/cele care primesc ajutor. Peste o anumită încărcătură de responsabilități, persoana ce desfășoară activități de îngrijire ajunge tributară sistemului relațional de sprijin, fără de care nu reușește să realizeze efectiv îngrijirea pe care este nevoită să o presteze. Situația persoanei împovărate de îndatoririle față de persoanele dependente din familia sa este una de pierdere a autonomiei, cel puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
poate fi abordată și dinspre persoana care acordă sprijin către cea/cele care primesc ajutor. Peste o anumită încărcătură de responsabilități, persoana ce desfășoară activități de îngrijire ajunge tributară sistemului relațional de sprijin, fără de care nu reușește să realizeze efectiv îngrijirea pe care este nevoită să o presteze. Situația persoanei împovărate de îndatoririle față de persoanele dependente din familia sa este una de pierdere a autonomiei, cel puțin temporar. Dependența permite o corelare a termenilor: feminin, privat, familie, îngrijire, dragoste, sacrificiu de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
să realizeze efectiv îngrijirea pe care este nevoită să o presteze. Situația persoanei împovărate de îndatoririle față de persoanele dependente din familia sa este una de pierdere a autonomiei, cel puțin temporar. Dependența permite o corelare a termenilor: feminin, privat, familie, îngrijire, dragoste, sacrificiu de sine. Emanciparea din starea de dependență se poate face prin sprijin din partea comunității. Există nenumărate forme de dependență 71. În discuția de față, am luat în considerație doar dependența față de voința și decizia altor oameni. Dintr-o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
și, de altfel, trecută sub tăcere chiar la nivelul simțului comun), dependența poate însemna spijinul necondiționat, la care bărbații fac apel în cadrul familiilor lor. Dependența definește postura acelor tați care contează pe munca neretribuită a femeilor pentru creșterea copiilor și îngrijirea caselor lor. Desigur, „dependența” nu definește poziția mamei singure, care le face pe toate: creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea gospodăriei și furnizarea banilor necesari pentru aceasta (într-un fel sau altul). Când îngrijirea va fi apreciată și plătită, când interdependența

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
care bărbații fac apel în cadrul familiilor lor. Dependența definește postura acelor tați care contează pe munca neretribuită a femeilor pentru creșterea copiilor și îngrijirea caselor lor. Desigur, „dependența” nu definește poziția mamei singure, care le face pe toate: creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea gospodăriei și furnizarea banilor necesari pentru aceasta (într-un fel sau altul). Când îngrijirea va fi apreciată și plătită, când interdependența va stabili norma - doar atunci vom vorbi despre cea dintâi victorie în lupta împotriva sărăciei. (Nancy Fraser

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fac apel în cadrul familiilor lor. Dependența definește postura acelor tați care contează pe munca neretribuită a femeilor pentru creșterea copiilor și îngrijirea caselor lor. Desigur, „dependența” nu definește poziția mamei singure, care le face pe toate: creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea gospodăriei și furnizarea banilor necesari pentru aceasta (într-un fel sau altul). Când îngrijirea va fi apreciată și plătită, când interdependența va stabili norma - doar atunci vom vorbi despre cea dintâi victorie în lupta împotriva sărăciei. (Nancy Fraser, Linda Gordon

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
neretribuită a femeilor pentru creșterea copiilor și îngrijirea caselor lor. Desigur, „dependența” nu definește poziția mamei singure, care le face pe toate: creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea gospodăriei și furnizarea banilor necesari pentru aceasta (într-un fel sau altul). Când îngrijirea va fi apreciată și plătită, când interdependența va stabili norma - doar atunci vom vorbi despre cea dintâi victorie în lupta împotriva sărăciei. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 2001, p. 74) Mihaela Miroiu (2004, p. 241) se referă, în direcția avută în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
p. 74) Mihaela Miroiu (2004, p. 241) se referă, în direcția avută în atenție, la o dependență în plan privat: Dacă însă considerăm și alt sens al autonomiei: persoană care își poartă singură de grijă, cultura noastră este cea a îngrijirii bărbaților adulți de către femei. Aceasta creează o dependență a bărbaților de femei și este ideologic camuflată în sintagma: îngrijirea copiilor. Cei mai mulți bărbați adulți sunt implicit tratați și se lasă tratați drept „copii eterni”. 6.1. Autonomiatc "6.1. Autonomia" Autonomia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
privat: Dacă însă considerăm și alt sens al autonomiei: persoană care își poartă singură de grijă, cultura noastră este cea a îngrijirii bărbaților adulți de către femei. Aceasta creează o dependență a bărbaților de femei și este ideologic camuflată în sintagma: îngrijirea copiilor. Cei mai mulți bărbați adulți sunt implicit tratați și se lasă tratați drept „copii eterni”. 6.1. Autonomiatc "6.1. Autonomia" Autonomia 72 este un concept opus dependenței. Poate fi un deziderat al indivizilor care se doresc liberi, cât și al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
grijă de copiii altora sau, dacă o fac uneori, nu sunt dispuși să o facă frecvent); - lipsa de suport din partea celorlalți (atitudini conforme cu sex-rolurile din familia patriarhală, în care mama este receptată ca fiind datoare să se dedice exclusiv îngrijirii copiilor ei), descurajarea deschiderilor către nou (din teama unor situații critice, după cele care au condus la apariția familiei monoparentale), lipsa de încredere în resursele personale (în multe cazuri, singurătatea părintelui, faptul că nu are pereche, este receptată ca o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
responsabilă față de nevoile cerute de bunăstarea lor, astfel încât procesul de autodefinire a acestui sine să nu limiteze condițiile necesare pentru ca și ceilalți să se poată diferenția la rândul lor. Acest tip de autonomie este propriu persoanelor care au copii în îngrijire. Sunt denunțate, în acest context, dominația, competiția, excluderea, separarea de ceilalți. Din punctul de vedere al teoriilor politice feministe, autonomia este subiectul de interes al unei etape de dezvoltare, la începutul anilor ’90: feminismul valului III (Elizabeth Grosz, 1988). În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
din familiile complete). Simultan, pentru mamele singure, absența celuilalt părinte creează un sentiment de vinovăție, ca și cum cauza neimplicării acestuia în familie se datorează slabelor calități feminine ale acestora. Sara Ruddick atrage atenția asupra importanței gândirii materne și a practicilor de îngrijire, a comportamentului de tip matern 91. Femeile par că au învățat în mod profund din experiența perioadei în care erau copii neajutorați, cărora le purtau alții de grijă. Au învățat să fie empatice cu persoanele vulnerabile, considerate ca probând doar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
delimitez față de această poziție, deoarece permite căderea în capcana atribuirilor care decurg din naturalitate, din biologic. Desigur, ceea ce ține de natură este diferit și de aceea permite experiențe diferite. Numai că experiențele femeilor conduc către asumări de roluri prioritare privind îngrijirea copiilor, iar experiențele bărbaților le-ar limita acestora implicarea privind copiii. Mai degrabă, adopt punctul de vedere al Virginiei Held (1987), care abordează din perspectivă culturală îngrijirea copiilor, formarea personalității acestora fiind un demers uman complex și nicidecum un rezultat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
experiențe diferite. Numai că experiențele femeilor conduc către asumări de roluri prioritare privind îngrijirea copiilor, iar experiențele bărbaților le-ar limita acestora implicarea privind copiii. Mai degrabă, adopt punctul de vedere al Virginiei Held (1987), care abordează din perspectivă culturală îngrijirea copiilor, formarea personalității acestora fiind un demers uman complex și nicidecum un rezultat al unui instinct orb. Un tată singur poate să nu fie dispus să se implice în creșterea copilului său. El poate să solicite sprijinul familiei extinse sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
simplu și oarecum șocant, că în societatea românească bărbații tind spre poligamie, prin căsătorii succesive, în vreme ce femeile sunt împinse spre monogamie prin fixarea într-o singură căsătorie. Aceasta se explică, în principal, prin faptul că femeile rămân cu copii în îngrijire. Față de bărbați, raportarea frecventă este cea a unui dublu standard (ei nu sunt la fel de incriminați pentru relații extraconjugale ca femeile, pot fi simultan tați onorabili de familie, soți convenabili și, extraconjugal, amanți minunați). De aceea, nu sexualitatea bărbaților este problematică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mai îndelungat 103. O formă extremă este hospitalismul (ansamblu de tulburări suferite de sugari, cauzate de internarea prelungită în spital). Deprivarea maternă este posibilă atunci când copilul nu este susținut de nici o altă persoană apropiată, care să-i ofere afecțiune și îngrijire de tip matern. Apare ca rezultat al absenței efective a unei persoane semnificative pentru copil. Demontarea din perspectivă de gen a conceptului deprivării materne permite observarea faptului că acesta este efectul unei înțelegeri a rolului mamei față de copil, într-un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
un mod propriu pentru vechea paradigmă patriarhală: determinant pentru femei este să dea curs funcției de mamă, pentru că numai așa copiii vor crește frumos și armonios. Se poate face deci distincție între carența afectivă și carența maternală, constatându-se că îngrijirea plină de afecțiune a copiilor de către alte persoane decât mamele lor poate să le satisfacă acestora nevoile afective în mod corespunzător și să le confere premise bune pentru o dezvoltare armonioasă. Îngrijirea copilului poate fi realizată într-o manieră maternă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
carența afectivă și carența maternală, constatându-se că îngrijirea plină de afecțiune a copiilor de către alte persoane decât mamele lor poate să le satisfacă acestora nevoile afective în mod corespunzător și să le confere premise bune pentru o dezvoltare armonioasă. Îngrijirea copilului poate fi realizată într-o manieră maternă de către tată sau, principial vorbind, de orice persoană adultă care îi oferă afecțiune copilului și intenționează să facă acest lucru în condițiile prevăzute de lege (îi este rudă naturală, de sânge, adoptă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
adultă care îi oferă afecțiune copilului și intenționează să facă acest lucru în condițiile prevăzute de lege (îi este rudă naturală, de sânge, adoptă copilul, îl are în plasament sau în încredințare, îi e tutore ori prestează față de copil o îngrijire de tipul asistenței maternale). În mod analog, se poate vorbi de carență paternală 104 când e vorba despre absența din planul afectiv a tatălui sau despre o carență parentală, atunci când copilul nu se bucură de dragostea părinților săi. Părintele adoptiv

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
într-un mediu securizant, pe care îl cunoaște, îi este familiar și îl consideră propria casă105. În conformitate cu implicațiile deprivării materne, copiii din familiile monoparentale conduse de tați ar fi afectați de absența mamei, chiar dacă tații ar face eforturi consistente pentru îngrijirea lor. Se poate specula că, în mod analog, pentru copiii din familiile conduse de mame situația ar fi mult mai bună din punctul de vedere al susținerii afective. Eu cred că, în fapt, absența oricăruia din părinți le creează copiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]