3,744 matches
-
mele din hotel este deschisă, ca și disponibilitatea mea pentru continuarea discuției ce mi pare destul de interesantă. - Să nu mai vorbim despre asta în preajma fetei. Atât mi-ar mai trebui acum, să-și dea seama că soția tatălui ei a înnebunit. Ajunși la masă, Ștefan trase scaunul Gloriei pentru ca aceasta să se așeze și spre nedumerirea Daliei, o surprinse pe fată prin invitația de a-l urma la dans. Tocmai cântau o melodie plină de temperament cum îi plăcea ei să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
senzualitatea în evidență și atrăgând ca un magnet privirile bărbaților ce-o întâlneau în calea lor. Am avut fericirea în râpă să-i mângâi darurile naturale, fără să-mi fi propus asta. Acum când îi privesc sânii cu adevărat, sunt înnebunit, vreau să-i simt sfârcurile între buzele mele însetate după asemenea delicatese.” Câte asemenea trufandale îi mototoliseră în timp lenjeria patului din garsoniera din hotel, de pe barcă, sau din vila din Mangalia. Parcă pe niciuna nu și-o dorise atât
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Își turnă în pahar un whisky cu gheață și se așeză în fotoliu, ascultând muzică la DVD. Nu mai dăduse drumul la TV. Nu mai avea chef de scandalurile politice ce ocupau toate posturile de televiziune și nu numai. Parcă înnebuniseră cu toții. Deveniseră penibil de grețoși. Îl oripilau cu lipsa lor de bun simț față de populația care i-a votat. Avea de gând ca, în cazul că nu va fi telefonat în termenul stabilit cu fetele, să o sune pe Gina
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
rătăcind Iară la el să nu visezi măcar ! Prin viață ai trecut ades senin Iar lumea îți părea ca de zefir. Tu n-ai știut ce-i gustul de pelin Nici sentimentul de a fi martir. Tăcerea ta mă tot înnebunește De tine să mă las acum aș vrea. Dar cineva de sus îmi tot șoptește Să nu renunț la tine aiurea. Aș vrea ca tu să vii acum ’napoi Să nu cunoaștem drumul spre uitare. Din vise să gustăm numai
FANTOMELE TRECUTULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377933_a_379262]
-
de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma soață firavă de față. Nici măcar nu a înnebunit / Sta-n mulțime singură-n tăcere / Până masacrul fost-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i poată pruncii-n lacrimi înveli / Să-i târască-n țara de pe cruce
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
viață. Asta e! Găsesc altă naivă să-i predau ștafeta vrăjitoriei. Dar să-mi pregătesc ședința de vrăji. Chiar dacă împielițații fac nazuri, tot voi distruge familia lui Pătru. Până la urmă duhurile rele îi vor bântui casa și nevastă-sa va înnebuni. Ha, ha, ha! Nici nu știe ce-l așteaptă! Și aproape de miezul nopții hoașca își luă traista dintr-un cotlon și ieși în curte. În mijlocul acesteia era pregătită din timpul zilei o grămadă de lemne. Aprinse focul. Scânteile se pierdeau
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
ca pe o fecioară! - Lasă-l pe potcovar! Vreau să mi-l aranjați pe Pătru sau pe nevastă-sa! Vă poruncesc ca în fiecare noapte să-i bântuiți casa, să vă arătați pe întuneric la ferestre, să-i înspăimântați până înnebunesc. Pociți-i! Schilodiți-i! Diavolul se ridică alene de pe scăunel, lungindu-se până în tavan, apoi se răsuci ca un vârtej și dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Și eu ce o să povestesc la colegi când o să înceapă școală? .... Ce am făcut eu o vară întreaga ? Nimic, nimicuța..... Am stat închis într-o curte și am numărat găinile de la mamaia.... O sa ma prostesc de atâta televizor și o să înnebunesc de atâta singurătate ....căci nici macar nu mi-ai luat și mie ....o tabletă, ceva acolo.... că să am ce face... - Uite, ca tabletă îți iau , înainte de a pleca ...da’ singur nu cred că o să fii..! -A!!!! Deci îmi iei tabletă
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
în apartament, închise ușa și luă femeia în brațe. Îi strivi buzele cărnoase cu un sărut puternic, senzual. Pavel era un bărbat frumos. Mult mai tânăr decât Mioara, înalt, cu părul creț și castaniu. Ciudățenia lui, dar cu care le înnebunea pe muierile din oraș, era discrepanța dintre cei doi ochi ai lui. Unul era albastru închis, celălalt verde deschis, cazuri extrem de rare după cum i-a explicat odată un oftalmolog la care ajunsese din pricina unor vânătăi de pe față, frunte și ochi
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
spuneți, aceasta e o teologie a celor mulți și săraci. Însă nu numai a lor... -Eu aș prefera totuși o coroană de aur dacă tot aș fi fiul lui Dumnezeu. Nu crezi? -E o corană a sângelui luminate arhiereu! -Ai înnebunit, biet bătrân vagabond! spuse arhiereul dojenitor făcând un gest cu mâna. Ai noroc însă că ne știm de multă vreme și n-o să te biciuiesc așa cum meriți. Dar acum să-ți spun și eu ceva la care te rog să
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
să vezi?! În țipăt sfâșiat de păsări, o pălălaie se aprinsese în capătul lotului. I se opri inima și un junghi îl curbă de șale! Copăcelul lui era în flăcări. Iar în preajmă îi bănui pe gealații de la prânz. Alergă înnebunit spre prietenul său, dar era prea târziu. Ca din pământ, răsăriseră o mulțime de oameni cu torțe și furci. În fruntea lor, își juca alde Bogatu’ calul în spume. Parcă era un vis rău... nu-i mai recunoștea pe megieși
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
de ceva vreme, dar orologiul nu considera oportun să tulbure somnul întârziat al femeii, care se luptase toată noaptea cu toanele bolii ce-i nega dreptul la respirație. Nici Lucia nu se bucurase de prea multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de ceva vreme, dar orologiul nu considera oportun să tulbure somnul întârziat al femeii, care se luptase toată noaptea cu toanele bolii ce-i nega dreptul la respirație. Nici Lucia nu se bucurase de prea multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
răbdare fiecare amănunt al dormitorului în care Lea își petrecuse atâtea nopți de solitudine și insomnii, asaltată de îndoielile, spaimele și fantasmele unei minți tulburate. Îi tremura inima când și-o imagina așteptând moartea, în calea bolidului de oțel și înnebunea la gândul, că alesese asemenea soluție, ca să se elibereze de povara unei vieți, căreia nu-i putea descoperi sensul. Nu crezuse ... Citește mai mult To: indara 44@mail.comSubject: Dileme 35Tentativele soarelui de a pătrunde cu orice preț, prin draperia grea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
răbdare fiecare amănunt al dormitorului în care Lea își petrecuse atâtea nopți de solitudine și insomnii, asaltată de îndoielile, spaimele și fantasmele unei minți tulburate.Îi tremura inima când și-o imagina așteptând moartea, în calea bolidului de oțel și înnebunea la gândul, că alesese asemenea soluție, ca să se elibereze de povara unei vieți, căreia nu-i putea descoperi sensul. Nu crezuse ... VI. SĂ NE TREZIM DEMIURGUL, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. Privesc pagina
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ta de nenorocit și de bestie ordinară! El trezit de-a binelea de avalanșa ce se abătuse în puterea nopții pe capul lui, în timp ce se ferea, strigă: - Mamă, tată! Veniți și luați demonul ăsta de aici, de pe mine! Aoleu! A înnebunit Sara! În tot acest timp ea îi căra fără încetare pe unde reușea, părând într-adevăr un mic demon dezlănțuit. El la rândul său, se apăra încercând să mai amortizeze loviturile cu perna și cu pătura pe post de scut
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
demon dezlănțuit. El la rândul său, se apăra încercând să mai amortizeze loviturile cu perna și cu pătura pe post de scut, însă era greu să se opună acelei furii dezlănțuite. Mama și tata se treziseră înspăimântați, crezând că a înnebunit copila. O trăgeau de pe el și încercau să o liniștească, dar ea reușea să le scape ca o zvârlugă și iar sărea pe el, dând ba cu teneșul, ba cu pumnii, roșie toată, cu codițele-i frumoase în dezordine, cu
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
nas, am avut coșmaruri toată noaptea. Mă trezii puțin înainte de amuri în vis! Am visat că stăteam pe weceu în grădină, că puțea îngrozitor, că s-au rupt scândurile weceului și eu mă prăbușeam în hazna... Încercam să mă prind, înnebunită de frică, de alte scânduri, iar ele se rupeau... se rupeau pe rând, una câte una și eu nu mai aveam scăpare! În final, când s-au rupt toate și țipam îngrozită în timp ce cădeam spre mizeria de jos, m-am
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Voi acum dați-mi drumul, că vreau să-i bag ciorapii ășta împuțiți în gură și teneșul! Se străduia să scape, însă mama și tata o țineau strâns și se abțineau să nu râdă, ceva mai ușurați că fata nu înnebunise, cum crezuseră și era cu mintea la locul ei, slavă Domnului! Deși erau destul de enervați de glumele proaste ale lui Haralamb, care acum treaz de-a binelea, deja începuse să rânjească răutăcios, întărâtând și mai tare furia Sarei. Tata l-
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Palide, ca niște șoapte. Ar ploua și n-ar ploua Peste lumea nădușita, Tuna aprig undeva, Zvon de ploaie nevenită. Pe la colțuri tot mai vezi, Crescând, câte-o buruiana, Numai paie prin livezi, Nu-i otava prin poiana. Gâzele-au înnebunit, Bâzâie ca niște mig-uri, Peste tot au năpădit, Când le vezi, te ia cu friguri. Nu mai plouă nicidecum, Forfotesc degeaba, toate, Praful fâlfâie pe drum, Ca un giulgiu , pește sate. Referință Bibliografica: Ar ploua și n-ar ploua / Emilia
AR PLOUA ȘI N-AR PLOUA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375948_a_377277]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIILE POETULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ereziile poetului poetul a înnebunit, vorbește pe limba frunzelor, pe limba florilor, pe limba arborilor, pe limba păsărilor, vrea să bea roua de pe aripile privighetorilor, dorește să sape galerii pe sub pământ să-și descopere propriul mormânt; trimite scrisori în cer, cerând iertare pentru ereziile lui
EREZIILE POETULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376057_a_377386]
-
și mai mult, mai ales în sufletul nostru, al asistentelor, care ne-am trezit acuzate, chiar în acele clipe, că defibrilatoarele nu au bateriile încărcate și nu sunt pregătite corespunzător ca să fie utilizate în situații de urgență. Directoarea spitalului a înnebunit pe loc! - Incompetentelor! Nu sunteți bune de nimic! De mâine vă trimit la Fundeni la reciclare, o lună de zile, fără bani de salariu, fără nimic. Habar n-aveți cu ce se mănâncă reanimarea !.... Vă distrug! Cel mai prost moment
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
de urât vrei, dar, te rog, pentru noi, pentru fetiță. Ar fi mare păcat să dăm cu piciorul familiei pe care o avem! “ Nu, zău! Ideea asta ți-a venit înainte sau după ce te-ai mutat cu Eva Tibori?” - Mă înnebunești când nu spui nimic! Cam cum m-ai înnebunit tu când m-ai înșelat sau când m-ai părăsit întorcând spatele copilului tău?” Reuși să o cuprindă cu brațele și să își lipească buzele de tâmpla ei. Femeia din ea
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
fetiță. Ar fi mare păcat să dăm cu piciorul familiei pe care o avem! “ Nu, zău! Ideea asta ți-a venit înainte sau după ce te-ai mutat cu Eva Tibori?” - Mă înnebunești când nu spui nimic! Cam cum m-ai înnebunit tu când m-ai înșelat sau când m-ai părăsit întorcând spatele copilului tău?” Reuși să o cuprindă cu brațele și să își lipească buzele de tâmpla ei. Femeia din ea tresări. Războinicul din ea se lovi cu pumnul în
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Simțeam că dacă mai stau pe scaun și nu intru pe ring când aud saxofonul ca pe o chemare, nu mai sunt eu cea căreia îi place atât de mult dansul, mai ales ritmurile lente și pasionale ca acesta. Sunt înnebunită după muzica de saxofon și, când am observat că există acest instrument în cadrul formației, am devenit și mai fericită. Acasă după o zi obositoare când doresc să mă relaxez, pun un CD și nu mă mai satur să-l ascult
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]