1,482 matches
-
se poate obține într-o mare diversitate de nuanțe. Culorile prea închise (albastru, verde) induc în general stări depresive, cele prea tari (roșu, orange) sunt obositoare însă culorile pastel (azuriu, roz) crează bună dispoziție și optimism. Culoarea dinamizează spațiul, îi înnobilează dimensiunile, tot ea este cea care poate „mări” sau „micșora” un interior, îl poate anima și înveseli sau îl poate face monoton, neagreabil sau chiar ostil. Culorile au puterea de a influența starea fiziologică a organismului, procesele psihice și trăirile
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mecanică, a „tocmaitrăitului”? Numai la o analiză superficială. Pentru că jurnalul intim are tocmai funcția unui malaxor al anodinelor evenimente cotidiene și transformarea lor Într-o nouă substanță. Intimitatea nu e materia primă a jurnalului, ci produsul său finit. Ea spiritualizează, Înnobilează (așa cum a dovedit-o Întreaga tradiție a poeziei secolului al XIX-lea), În numele unei idealități nou descoperite (a frumuseții readuse În prim-planul literaturii și al reinvestirii esteticului cu vechile sale funcții), banalitatea vieții. Mai mult decât atât, ea o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ales, cu acea componentă indefinibilă numită confesiune. Jurnalul unui cobai al lui Miron Radu Paraschivescu 18 sau Jurnal În căutarea lui Dumnezeu al lui Arșavir Acterian sunt exemple tipice ale deturnării titlului dinspre o intimitate neasumată Înspre Încercarea de a Înnobila jurnalul, conferindu-i sensuri mai Înalte. Cum aceste lucrări sunt - prin structură și prin funcții poetice - pure jurnale intime, va trebui să recunoaștem că nu există o realitate imediat identificabilă numită intim. Intimitatea nu este, așa cum anticipam, o realitate spațială
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
făuritor al „criticii”, adică al acelui suprem tribunal filosofic în fața căruia trebuie să se înfățișeze filosofiile trecute, îndeosebi raționalismul și empirismul pentru a-și legitima existența. Critica este piatra de încercare, care reprimă ceea ce nu-i rezistă dar susține și înnobilează ceea ce îi rezistă. De aceea a și fost numit „Robespierre” al filosofiei, care a ghilotinat toate concepțiile dogmatice ale trecutului. În realitate, Kant este foarte dibaci, printr-o argumentație subtilă, știind să salveze sub o formă nouă, mai cu seamă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
parcurgi atâtea generalizări abuzive, plecate doar de la un singur text, atâtea eseisme nebuloase și inconsistente, face pur și simplu plăcere, mai presus de orice, această bază filologică solidă, strictă, lectura de bibliotecă, frecventarea colecțiilor rare de documente. Metoda singularizează și înnobilează în același timp. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi citează într-un loc chiar și pe Heidegger: weniger Philosophie, aber mehr Pflege des Buchstabens (cf. p. 197). Mai multă grijă, deci, pentru literă, de unde pleacă și se întoarce circular, de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistică ieșeană era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Șaraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem că a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mică conotație peiorativă în acest epitet, dimpotrivă, ca și pentru muzică, prezența unui semiton în tr-o structură olimpiană, majoră, care riscă să devină plictisitoare, introduce acea notă originală și tulburătoare care, departe de a sfă rîma armonia de ansamblu, o înnobilează. După o revărsare de cuvinte care se rotesc și țîșnesc de peste tot, Marius Popescu aruncă cîte o frază precum: Lucrul cel mai supărător e că trebuie să folosim cuvinte pentru a demonstra inutilitatea cuvintelor."( La Symphonie du loup) Sau, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să deseneze un sclipitor, ironic, gurmand, dar banal roman adulterin. Ar însemna să nu ținem cont de geniul inventiv al lui Orsenna, al cărui orgoliu elitist nu e satisfăcut decît de legendă. Într-adevăr, după spusele lui Elisabeth, "doar timpul înnobilează adulterul. Acumularea anilor echivalează cu legitimitatea. O mare poveste de dragoste este mai întîi o poveste durabilă." Trebuie deci construită legenda, trebuie să te instalezi în durată. E drept că e greu să ți le imaginezi pe Isolda sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe o muchie extrem de periculoasă, căci oricît de mult s-ar strădui să nu-și lase propriile sentimente să intervină, oricît de distant s-ar dori față de o figură atît de dubioasă ca cea a lui Limonov, romanul său îl înnobilează și îl legitimează, căci literatura în general și romanul în special și-au conservat această forță magică de a lăsa urme de neșters în afara timpului. Limonov cel real va mai face o vreme gălăgie în jurul lui Putin, va mai mărșălui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu sine, gînditorul alege provocarea, exasperarea diferențelor, în speranța ascunsă de a-i atenua importanța. Această diafora, această fractură de sine, desigur rafinată de-a lungul timpului, nu e mai puțin prezentă de la un capăt la altul al operei sale, înnobilată de un stil ucigaș, tonic și jubilator, de precizia aproape clinică a observației psihologice, a sentințelor istorice, a decorticării mizeriei umane. E adevărat și că această inactualitate tematică (cu cîteva excepții) a operei lui Cioran îl salvează de modă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să dea mai multă strălucire propriilor descendențe, apelând la genealogii mitice care-și aveau originea în ciclul epic grec. În epoca augustană ia naștere tradiția descendenței troiene a stirpei lui Augustus (Vergiliu). Alți poeți și scriitori vor avea grijă să înnobileze alte familii romane cu pretenții aristocratice. Cum se va vedea la timpul potrivit, Ovidiu însuși încerca să îndrepte originile casei lui Paulus Fabius Maximus de-a dreptul spre Hercules. Ținând cont de acest element, se poate înțelege încercarea lui Carus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din paradigma tristei (dar, totuși, ocrotitoare!) văi. O evaziune care corespunde estetic pătrunderii Într-o convenție literară prestigioasă. Luntrea bătută de furtuni este o imagine curentă În poezia timpului. CÎrlova a ținut astfel să Încoroneze poemul său și să-și Înnobileze jalea printr-o referință din afara spațiului său de meditație. Acela sugera o statornicie, marea (un spațiu străin) dublează sugestia insecurității și limitează perspectiva salvării. VI Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotic. Pasiunea n-are pentru Heliade nici o justificare dacă nu duce spre altar (cămin). Odată instalată În celula familiei, pasiunea Îmbracă veșmintele datoriei. Pentru spiritul romantic asta ar echivala cu un detestabil eșec. Pentru Heliade este o Împlinire sacră. El Înnobilează, astfel, conjugalilatea și face din ea figura dominantă a vieții afective. Mitul poeziei lui nu este Don Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți În doi. Un Portret
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sine. Retorica acestor poeme este simplă și ea cultivă un număr de virtuți, dintre care cea mai prețuită este puterea de sacrificiu. Mama, femeia În genere, pustnicul ’sînt apărătorii legii morale. A trăi În sclavie este o rușine, existența este Înnobilată de libertate, sentimentul cedează În fața datoriei etc. Dezvoltînd, repetînd aceste idei, Bolintineanu pune În mișcare un aparat de comparații, repetiții, alegorii care să susțină discursul liric. Discursul uzează de o scenografie simplă și eficace. Dovadă că poetul o folosește În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
regie. Discursul este aproape alb, imaginile - puține - sînt stereotipe. Imposibil de surprins o mișcare mai originală a imaginației. Bolintineanu nu renunță, nici aici, la unele obsesii. Dalbul Îl urmărește („dalbe lupte”, „dalb mormînt”. „vorbe dalbe”), dulcele este, oricînd, gata să Înnobileze o propoziție. Un pasaj din Codrul Cosminului arată că Bolintineanu este În epocă neîntrecut În descripția naturii În stare de convulsie: „Soarele dispare... ceru-ngălbeni! Munții-nalți, vechi, se-nvîrtesc, se-nclină. Umbra se mărește... Aerul tăiat, Strîns, s-aruncă-n valuri, vîjÎie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o situație limită, alege ca soluție moartea. Moartea voluntară este ultima probă de dragoste romantică. Pentru a face trecerea suportabilă pentru cei vii, femeia Îndrăgostită (căci subiectul erotic este la Bolintineanu aproape În exclusivitate de gen feminin) inventează o fabulă, Înnobilează, codifică moartea: o plecare Într-un car mitic cu o doamnă misterioasă etc. Sau se culpabilizează, Își atribuie păcate imaginare, mistificînd adevărata esență a tragediei. * Văzînd peisajele, obsesiile, figurile poeziei lui Bolintineanu, să ne Întoarcem la retorica lui. Cum putem
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
printr-o faptă eroică. Erotocrit arde de dorința ca „Areti pe el călare cu ochii ei a-l vedea / Și sulița să apuce ca un viteaz luptător / Să se arate pre sine peste toți biruitor”... Cu alte cuvinte: vrea să Înnobileze la modul cavaleresc sentimentul său. Noblețea cîntecului nu-i suficientă. Trebuie și noblețea armelor. Erotocrit este, În fond, un trubadur care Într-o mină ține chitara, semnul inspirației, și În alta lancea, semnul curajului viril. Două arme care deschid drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de gând/ să locuiești într-un cuvânt/ palat princiar/ cu ferestre de azur/ să auzi de demult/stele tremurând/prelungul zăpezilor/clinchet pur// cuvântul/sabie vremii/să lunece-n / oțelită lumină/pe-ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
ce se adresează cogniției și reprezentărilor realității din mintea 33 oamenilor). Omul, în întreaga sa activitate, folosindu-se de factorul de producție munca, urmărește permanent crearea a ceva util, folositor, adică desfășoară activități productive, acțiune care, nu numai că ne înnobilează după celebra expresie a lui Engels-, dar “ne și apără de cel mai rău dintre toate stressurile societății moderne, lipsa de țel” . De fapt, stress-ul se consideră a fi sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma "atacurilor”, agresiunilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
fi existat. De asemenea, tot din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, datorăm călduroase mulțumiri domnului lector universitar doctor Ovidiu Buruiană. Știința domniei sale de a îmbina analiza rece, dar constructivă, cu erudiția numeroaselor sugestii și observații a înnobilat lucrarea de față, șlefuind cu răbdare multiplele asperități ale cercetării primare. Efortul nostru de documentare arhivistică a primit un consistent sprijin din partea conducerii Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale. Pe această cale, dorim să aducem mulțumirile noastre directorului acestei instituții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile din funcția lor de centre comerciale (târguri și locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau trezoreria domnească (veniturile cele mai consistente proveneau din vama
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele ei, mă impresionează tot mai mult marea ei noblețe și vechime; îndeosebi cînd constat că atîția eroi și semizei, atîția profeți de toate soiurile, au înnobilat-o într-un fel sau altul, mă umple de fericire gîndul că eu însumi fac parte, deși ca subaltern, din această distinsă tagmă. Cel dintîi vînător de balene a fost viteazul Perseu, fiu al lui Jupiter; în treacăt fie spus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a goni toate zicerile slavoane și ungro-turco-grece, deși aceste din urmă sunt foarte puține și noi, primite numai de niște capete bolna 1 Să inspire piepturilor grosolane simțiri nobile. ve și stricate. Moderații, că trebuie a le subția, a le înnobila și a le români, și eu mărturisesc că m-aș învoi cu părerea domniilor-sale. Vin, în sfârșit, conservatorii ă aceștia erau ișlicarii î, astă veche rugină, care strigă cu glas de Stentor că se strică limba, plîngînd-o și bocind-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu istorioare morale. De la patagonezi până la parizieni sunt grade - și fiecare grad cu "forma lui nouă" și cu școala lui literară... Pseudobaudelairismul nostru este același snobism (foarte "specific" societăților orientale înapoiate) care face pe cucoana Zinca din Tătărași să-și înnobileze odaia de culcare (unde și mănîncă) cu un pat de bronz, pe care-l vezi din stradă, mai jos de nivelul trotuarului - e aceeași dorință de declasare ascendentă, care formează tema comediei române de la Băcălia ambițioasă a lui A. Russo
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, Octavian (2.VII.1926, Lisa, j. Făgăraș - 7.V.2007, București), eseist, prozator și poet. Este fiul Anei (n. Șerban) și al lui Alexandru Paler, țărani. Un înaintaș, Bucur Paler din Lisa, ar fi fost înnobilat în 1664 de Anna Bornemisa, soția principelui Transilvaniei. P. frecventează cursurile școlii primare în satul natal, apoi urmează Liceul „Spiru Haret” din București (1937-1944), face ultima clasă la Liceul „Negru Vodă” din Făgăraș, susținându-și bacalaureatul la Sibiu (1945). Devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]