7,678 matches
-
din colbul arhivelor sau al bibliotecilor. Cuprinzătorul jurnal al Reginei Maria, din fericire, se bucură de o soartă mai bună decât alte acte de cultură ale suveranilor noștri. Ajunse la volumul al VIII-lea, ce acoperă în întregime anul 1926, Însemnările zilnice promit să devină, pe măsură ce ne apropiem de anii critici ai crizei din 1929 și ai începutului declinului democrației românești, un document de primă mărime pentru înțelegerea mecanismelor epocii. În primul rând pentru înțelegerea proceselor care se derulează la nivelul
„Criza dinastică“, în jurnalul Reginei Maria by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5485_a_6810]
-
fie declinate printr-o notă personaje notorii ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Octavian Goga, mareșalul Averescu ș.a. Mai ales că explicațiile sunt de dicționar enciclopedic și nu aduc revelații în legătură cu motivele apariției personajelor în text. Trecând peste aceste neajunsuri, însă, Însemnările zilnice sunt o lectură interesantă. Regina Maria, înainte de toate, este un spirit profund religios, în căutarea unei certitudini pe care de-abia acum, în 1926, o dobândește: este vorba despre credința Baha’i. Renunțarea lui Carol al II-lea la
„Criza dinastică“, în jurnalul Reginei Maria by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5485_a_6810]
-
cu o depoziție de poet, prevăzută cu fișele unui realism iradiant, precum un alibi al suferințelor. Cu o „cronică a unei morți anunțate”, care ne poartă gîndul la Vizuina luminată a lui Max Blecher. Și cum să închei această tristă însemnare, fără a aminti marea, memorabila pentru mine generozitate a lui Ion Zubașcu, care, pe cînd eu însumi eram foarte bolnav, mi-a făcut rost de un medicament rar, cu binefăcă- tor efect? Dacă între noi, scumpul meu confrate, se așterne
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
ora 19.00, pe scena amenajată în grădina Palatelor Brâncovenești de la Mogoșoaia, în fața unui public numeros și interesat, a debutat a doua ediție a programului „Vară de jazz și poezie la Mogoșoia”. Gabriel Chifu a citit versuri din volumul său „Însemnări din ținutul misterios”, iar recitalul muzical a fost susținut cu talent de Irina Sârbu Band. Timp de nouă săptămâni, în fiecare duminică, de la ora 19.00, vor avea loc recitaluri de poezie, blues și jazz în care vor fi invitați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4518_a_5843]
-
de-a face cu o reeditare a unei cărți... niciodată apărute. Nu e o glumă: volumul, acceptat de Fundația Regală pentru Literatură și Artă, fusese anunțat în „Revista literară” din 12 mai 1947. În data de 28 octombrie 1948 (conform însemnării olografe a autorului, pe al doilea rând de șpalturi de corectură), era chiar gata să plece la tipar. Numai că Fundația Regală, în urma abolirii monarhiei și a alungării Regelui Mihai I, nu mai exista, iar înlocuitoarea ei comunistă, Editura de
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
Am întrerupt bineînțeles scrisul/ și-am pornit să-mi inspectez/ paradisul/ și, după un control sever făcut,/ am ajuns la o concluzie de necrezut: printre frunze de aur și flori ofilite,/ vara era pe sfârșite...”. La cronica literară, sub titlul „Însemnări ultime”, Dan Cristea scrie despre Jurnal cu fața ascunsă, volumul lui Fănuș Neagu. Invitatul lunii este Stavros Deligiorgis care e prezent cu un eseu despre Kavafis. Iar rubrica de interviu este consacrată unei poete foarte zgârcite cu aparițiile ei publice
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
toate autografe 1, evidențiază relațiile pe care le-a stabilit cu unii dintre contemporanii săi din România și cu cei din exil, nevoiți să creeze în alte spații de cultură europeană. Și nu numai. Mărturiile unora dintre apropiați, interviurile sale, însemnările unor scriitori, precum și misivele primite, în răstimp de șapte decenii și jumătate, ni-l înfățișează pe D. Panaitescu- Perpessicius ca pe o autoritate științifică și morală de necontestat, care intuia, fără putință de eroare, valoarea estetică a unei opere literare
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Perpessicius scria cu mâna stângă deoarece brațul drept îi fusese amputat în timpul primului cataclism mondial. 2. M[ihai] B[eniuc] - Premierea d[omnu]lui Perpessicius în Țara Nouă, 2, nr. 57, 16 iunie 1940, p. 2, col. 3. (Mențiuni critice). Însemnarea aceasta obiectivă și scrisă cu eleganță o transcriem în întregime: Premierea d[omnu]lui Perpessicius Acordarea premiului de literatură „Carol II” pentru acest an d[omnu]lui Perpessicius este cea mai dreaptă recompensă cuvenită unui om de litere. D[omnul
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Rakusa este prezentată cititorilor români cu pagini din cartea sa de memorii Marea, mereu (în traducerea Gabrielei Varveri). Cronici de carte semnează Alexandru Matei, Paul Cernat, Șerban Axinte, Doris Mironescu, Ovidiu Pecican, Bogdan-Alexandru Stănescu, Contantin Abăluță. Am citit cu plăcere însemnările lui Nicolae Prelipceanu („Două feluri de a privi lumea”) și ale lui Ioan Es. Pop despre un festival de carte (dar, n-am înțeles de ce textul lui Ioan Es. Pop este așezat sub genericul Muzică/ film !). Cartea la noi și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
împlinit în 22 august (după unele surse în 23 august) 70 de ani. Am scris în mai multe rânduri despre fostul meu coleg de echipă critică. I-am recenzat mai toate cărțile, i-am comentat orientarea, temele, stilul casant, polemismul. Însemnarea de acum nu-și propune alt lucru decât să amintească o aniversare pe care cel în cauză n-a mai apucat-o. M-aș bucura să nu treacă chiar neobservată într-o ambianță în care mă tem, totuși, că așa
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
făcut din fragmente de tot felul, un fals jurnal, să zicem. L-am botezat, pentru moment, flagrant delir, dar asta ca să mă autoironizez. Când am mai multe pagini, îți voi trimite. Va fi - aș vrea să fie - un fel de... însemnări fără cap și coadă (mai ales fără coadă), ce pot să apară în funcție de spațiul existent, în mai multe numere, cu oarecare periodicitate chiar. Trebuie să-i găsesc un titlu potrivit și, aș vrea, atrăgător. Îți trimit și o fotografie făcută
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
televizor. De vorbă cu T. Rar, cu prieteni & amici. Scriind câte o frază când va fi vrut să vină, fără s-o fi căutat. Griji pentru fete și Maxone. Nori cenușii la orizont, speranța că înaintează, cât se poate, lent. Însemnările astea devin jurnalul adevă- ratei îmbătrâniri. Aurel Pantea: „Dumnezeul meu face zi de zi / exerciții de moarte și înviere pe pielea mea, iar eu îl iubesc de nu mai pot”. Ca să nu mai obosesc atâta, mă silesc să învăț un
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
lui Aristotel și sub notorietatea Împăratului Alexandru, Evul Mediu a răspândit o întreagă literatură apocrifă cu pretenții esoterice, iar Renașterea, în avântul ei perenialist, de regăsire a filosofiei de dinainte de filosofie, a mers și mai departe, descoperind în marginea unei însemnări a lui Plinius posibilitatea ca toți marii filosofi ai Greciei antice să fi călătorit peste mări și țări pentru a învăța acolo, în lumea barbară, o altfel de cunoaștere, mult mai veche și mai ancorată în tradiția de mistere, înțelepciunea
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
Nicolae Scurtu Note și însemnări, știri și polemici, informații prețioase, precum și o însemnată sumă de date și aspecte esențiale pentru biografia și bibliografia poetului, gazetarului, memorialistului și epistolierului George Topîrceanu (1886-1937) întâlnim în literatura epistolară, foarte bogată, a colegei și prietenei sale, Otilia Cazimir (1894-1967
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
p. 314-317 + 1 foto bust. 2. Virgil Gheorghiu - Nu se oprește seva în „Viața literară”, 7, nr. 137, 1-30 iunie 1932, p. 2. (Poemele „Vieții literare”). 3. Publică cincisprezece poezii în revista „Crai nou” și douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938) jurnalist și prozator. Redactor la ziarul „Curentul”. Autor
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
literară”, 7, nr. 137, 1-30 iunie 1932, p. 2. (Poemele „Vieții literare”). 3. Publică cincisprezece poezii în revista „Crai nou” și douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938) jurnalist și prozator. Redactor la ziarul „Curentul”. Autor a două cărți: Baloane de săpun și Ochii lui Atila (1937). 7. Nicolae Roșu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25 iunie 1934, p. 2. 11. V[irgil] Gheorghiu - Eugen Ionescu - „Nu” în „Crai nou”, 1, nr. 6, 30 iunie 1934, p. 33-34 (Cărți, reviste, însemnări).
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Istorie orală: Copilăria, ca luptă de clasă, editori Traian Călin Uba și Ilie Rad, cu o prefață de Ana Blandiana. Cele trei secțiuni ale lucrării, așezate sub același generic, Amintiri din copilărie, reunesc o masă rotundă, pagini de jurnal, memorii,însemnări și, în fine, interviuri, toate pe aceeași temă, rezumată de poeta Ana Blandiana astfel: „La început a fost doar ideea de a urmări influența represiunii comuniste asupra urmașilor celor reprimați, de a încerca să descoperim cum a influențat tragedia părinților
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
un Newton al lumii morale, care a descoperit cele mai ascunse legi și impulsuri ale acesteia. Cu toate astea, însă, mărturisirile pe care el însuși ni le-a lăsat sunt insuficiente în ceea ce privește volumul lor și nesatisfăcătoare în prinvința conținutului. Din însemnările de jurnal nu aflăm mai nimic; ar trebui astfel să luăm aici în calcul observațiile pe care obișnuia să le facă pe textul manualelor pe care le citea. Într-o epocă ce căuta și aprecia efuziunile sentimentale în corespondența amicală
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
Paul Cernat De curînd a ieșit de sub tipar al doilea și - din nefericire - ultimul volum din Jurnalul cu fața ascunsă al lui Fănuș Neagu, acoperind durata 2005-2011 și ținut pînă cu puțin înaintea morții (ultima însemnare, un de profundis, datează de pe 7 mai 2011). Cîteva fragmente au fost publicate ca preview în primăvara anului trecut, în „Literatorul”. Primul volum, apărut la începutul lui 2005 și întins pe o durată sensibil mai restrînsă (10 august 2002- 10
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
avînd grijă ca tălăzuirea lor confuză, asemănătoare cu a florilor din nopțile de primăvară/toamnă să nu apropie somnul de geana lectorului. Nu dețin supremația nici unui adevăr, așa că nu veți da peste o gîrlă de perle, ci doar peste simple însemnări de lucru, mărturisiri ale îndoielilor, expresii ale durerii, cîteodată țipete înjunghiate, scurte îmbrățișări cu umbra lumii, răbufniri ale dragostei pe care o port pămîntului, vieții și limbii române”. Iar după cîteva zile, revine într-o notă aproape disperată: „N-am
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
de sine... Din păcate, jurnalul de față are un caracter lacunar. Aflăm (la p. 214) că un caiet cu un portret al autorului făcut de C. Piliuță s-ar fi pierdut ori i-ar fi fost furat; e vorba de însemnările dintre 5 octombrie 2007, data internării la Elias, și 11 mai 2008. Poate vor ieși la iveală, cîndva. În paginile rămase, stilul de halucinație lirică, tipic „fănușian”, se aliază, dramatic, cu o directețe autenticistă ce cîștigă teren („Luxul de a
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
ieși la iveală, cîndva. În paginile rămase, stilul de halucinație lirică, tipic „fănușian”, se aliază, dramatic, cu o directețe autenticistă ce cîștigă teren („Luxul de a scrie frumos se plătește cu viața. Mult prea scump”, citim într-una din ultimele însemnări). De fapt, Fănuș Neagu se luptă nu doar cu chinurile bolii și ale scrisului, ci și cu o melancolie grea, pe care caută s-o conjure prin imaginație - singura „beție” accesibilă, după ce vinul i-a fost interzis de medici. Treptat
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
și toate guvernele - dar a căzut întotdeauna în picioare... Pamfil e viu, dinamic, patriot. Astăzi, în ceasul cel mai grav al istoriei noastre, pentru că ne riscăm însăși existența noastră ca stat - Pamfil Șeicaru e trimis în misiune oficială." 21 în însemnările inedite din perioada 1945-1970, ca și în Jurnalul portughez, diaristul se indignează și ironizează viesparul politicianist, intriga și meschinăria, mediocritatea și suficiența acestei lumi. Politicienii din exil îi provoacă dezgust și deznădejde. Plutește în atmosfera coloniei românești din exil o
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
agentul Siguranței, trimis tocmai ca să informeze despre activitatea legionarilor." ș14 iunie 1946ț în țară și străinătate, această cohortă de nemernici, "bravi români" era alcătuită din ratați, oportuniști și lichele, bețivi și fioroși semidocți. Desprind un scurt fragment dintr-o altă însemnare inedită a lui Eliade, datată 25 august 1946: "Toți miliardari, toți energici, amorali eroici - așa cum se cuvine la creația unei noi clase domnitoare de mâine: comunistă sau național-țărănistă. Asta va decide istoria... Vor fi stăpânii de mâine, în orice împrejurări
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]