1,702 matches
-
băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri de cca.5cm și-i transportau În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit al satului, lăsată În paragină după colectivizare, ca fiind prea izolată. Tata plantase toate soiurile de viță, de la ceasla albă și roșie, cea mai timpurie, până la coarna algeriană, cu ciorchini care depășeau un kilogram și care se Îndulceau doar după
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
așa ai un argument în plus pentru periferic. La drept vorbind, la Odorheiul Secuiesc eram în inima secuimii. Dar n-am de ce să mă plâng. Suficient să spun că ani de zile visam că reveneam la Odorheiul Secuiesc, în zile însorite. Altfel, periferia ca avantaj și handicap ar merita un studiu serios, antropologic, sociologic etc. În ce mă privește, din margine vezi totul mai bine, mai clar, deși, mai puțin implicat, pierzi spectacolul angajării directe. Marginea e bună pentru contemplativi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-a dreptul. Numai în sus să n-o iau, mai spuse omul nostru, acolo nu mai e capăt! Elogiul toleranței Mergeau impasibili pe stradă, unul pe partea însorită, celălalt pe partea umbrită, adevărul și minciuna. Amândoi erau îmbrăcați la fel: pantaloni gri și largi, cu manșetă, cămașă albă, dantelată, și joben. Adevărul purta deschisă (indiferent de vreme, indiferent de anotimp) o umbrelă albă, minciuna o umbrelă roșie. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiecare dată când se aflau unul în dreptul celuilalt, din ochiul albastru al adevărului, dar și din ochiul cel negru al minciunii picurau câte trei lacrimi ca niște șuvițe apoase de foc; picurau câte trei perechi de lacrimi și pe partea însorită a adevărului începea să plouă, iar pe partea minciunii începea să ningă. Uneori treceau unul pe lângă celălalt fără să-și dea seama și atunci, în loc de trei, picurau din ochii lor șase perechi de lacrimi și unde cădeau, acolo făceau gaură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gura căscată. Șoseaua trece pe lângă Marea Mediterană. Uimitor de frumos. Parcă ai opri autocarul să te saturi de privit, că prea repede merge. Cât vezi cu ochii, cât cuprind ei, numai apă liniștită. Culoarea e un albastru frumos, cum e cerul Însorit. Iar marea cu mici valuri parcă se leagănă răspândind stropi ca perlele. Doamne, ce frumos peisaj, ce plăcut e s-o privești! Îți dă sănătate și te hrănește psihic. Așa zic eu. Am văzut sate modeste, cu căsuțe mici și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a lungul șoselei și a căii ferate, se ridică un număr mare de case, conturându-se un nou cartier - Dobrina. După cel de-al Doilea Război Mondial, orașul s-a extins în direcția sud-est, unde terenul este stabil și bine însorit. Județul Fălciu, care avea o populație de 112.392 locuitori, era împărțit în trei plăși (vezi mai jos). Cuprindea 41 comune rurale, 168 sate și comune, un tribunal și cinci judecătorii de pace. Administrația locală nu a fost întotdeuna bine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înființată în 1962) și C.A.P. Corni (înființată în 1961). Agricultura, cea mai veche îndeletnicire a hușenilor, a evoluat în coordonatele firești impuse în primul rând de climatul local, favorizată fiind de platourile întinse pentru cultura cerealelor, și de dealurile însorite, prielnice culturii viței-de-vie. Vinurile obținute din podgoriile Hușului au făcut cunoscut numele acestuia în țară, alături de cel al Cotnarilor, Odobeștiului sau Focșanilor. O monografie a raionului Huși, apărută după 1944, consemna suprafața arabilă de 79.118 ha. Ulterior, prin constituirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
călătorie fascinantă, în care am avut prilejul să cunosc "un om pentru eternitate"! Sosisem la 28 noiembrie 2008 în misiune diplomatică la Havana, exact la 516 ani și o lună după Columb, debarcând la Aeroportul internațional José Marti, într-o însorită după-amiază de primăvară sud-americană, fugind de frigul și urâtul din București. Zborul de 9 ore în sensul invers al acelor ceasornicului, la bordul unui Boeing 747 al Companiei Air France, a fost liniștit și plăcut și drumul de la aeroport la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Nicolae Gane idealul moral și liniștea sufletească, spre care a tins în toate împrejurările biografiei sale, diversă și complexă, chiar dacă la o privire de suprafață pare ca albia unui râu care curge lin, vălurind lunci verzi și crânguri cu priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând, sub semnul narațiunii fluente și al umorului sănătos, pagini potrivite pentru cunoașterea copilăriei, adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-aici, desigur, din vreo
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Căii Victoriei, unde un reporter fotograf al Timpului a prins-o În obiecti vul lui pur tând cu eleganță un mantou de agneau rasé, pe atunci o noutate, expresie a gratitudinilor mele generoase, dar nu prea ruinătoare; sau În Balcicul Însorit, pe bordul cutterului cu siluetă de pasăre marină al vechiului meu prieten și colaborator de la Noua Revistă Română Nae Ionescu, filozof și lup de mare cu ape tulburi, pricopsit - te miri când și te miri din ce! - cu o vilă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mihai și cu Ionel Crăifăleanu, pe care abia mult mai târziu am aflat că-l chema de fapt Alecu Paleologu, numele de împrumut venindu-i de la un buletin de identitate fals, sub care se ascundea de urmărirea Miliției. În zilele însorite mergeam cu tot tribul la scaldă într-unul din cele două râuri, „al Doamnei“ și „al Târgului“, ce curgeau prin preajmă, de o parte și de alta a casei. După căldurile și plictisurile bucureștene, era o viață cu adevărat paradiziacă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
temperatura normală, iar apoi să-l scot și să-l așez la un loc mai răcoros. și astfel, timp de trei zile, am înșelat vigilența întregului personal și la capătul lor am obținut mult dorita externare. Era o zi frumoasă, însorită și Vally venise de dimineață să mă conducă acasă. Eu eram amețit, dar totodată fericit de cacialmaua pe care reușisem s-o duc la bun sfârșit. Am plecat cu tramvaiul și am făcut nesfârșite planuri de va canță împreună. Dat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sala Picasso, numită astfel după cele trei tablouri originale suspendate pe pereți, acolo unde floarea cardilogilor tocmai luase prânzul. Aveam doar 15 minute la dispoziție până la următoarea prezentare, timp în care aceștia savurau pipe, trabucuri și alte minunății parfumate pe însorita terasă a restaurantului cu vedere spre lac. Inevitabilul s-a produs atunci când a trebuit să sting lumânările împrăștiate pe mese, fără a folosi instrumentul special prevăzut în acest scop: un fel de clopoțel nichelat sudat la capătul unei tije lungi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
partid, a tuturor domeniilor vieții economico-sociale, m-am gândit la lungul drum al dreptății spre lumină, al adevărului spre adevăr, al cuvântului spre libertate. I-au trebuit cuvântului spre a rosti, așa cum astăzi el poate fi rostit de la cea mai însorită tribună, jertfa și efortul a generații de luptători.“ (Flacăra, 29 septembrie 1977) DAICOVICIU Constantin, acad. Un dascăl dăscălind pe universitari - Petru Groza (nota V. I.) „Noi, profesorii, ascultându-l împreună cu tinerii, îl considerăm un neîntrecut dascăl, dăruit cu cele mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nu mai contează când a fost. Anii ăia de la sfârșitul dictaturii au fost toți la fel, încât n-are nici o importanță dacă a fost un an mai vesel sau mai trist, căci diferențele sunt minime. Era o zi de toamnă însorită și îmi aduc aminte că stăteam într-un șir lung de fete, toate dezbrăcate, ca și mine, așteptând să ajungem la fereastră, unde ne așteptau trei femei urlătoare. Două stăteau la o masă și scriau fișa medicală, adică cine e
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în biserica din Oprea, s-a plasat undeva la peretele de nord al sfântului locaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de uniforma fetei, o frumusețe, nu alta, cu gulerul acela cusut de mînuța ei, un guler fin, de un alb scrobit, cum rareori se întîlnea chiar și la școala Normală, care era renumită prin uniformele elevelor ei. Era o zi însorită, gîzele fremătau, în aer se roteau pitulici. Pe un picior, ciorapul alb căzuse puțin și făcea niște cute urîte sub rotulă ; pe celălalt picior, ciorapul stătea întins. Genunchii se apropiau din cînd în cînd și se frecau discret ; cutele rămîneau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu avea curajul să privească împrejur. Stătea cu bărbia în piept, cu o gentuță la subsuoară, cu genunchii mai apropiați și pantofii negri de lac puțin mai depărtați, înfiptă în peronul acela al unei gări, gara Titu, într-o zi însorită, cu gîze multe. Ea stătea, iar oamenii în jurul ei se agitau neîncetat, strigau unii după alții, icneau ridicînd saci, se pupau, asudau cumplit și mîncau pîine cu brînză și ceapă. În acel moment, văzuse doi pantofi negri, proaspăt lustruiți, care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
capitalismului autohton, neaoș dâmbovițean. A înflorit nemunca, bine plătită de Statul social din bani publici, s-au înmulțit speculanții de toate felurile, au proliferat dughenile, barurile, discotecile, năucindu-i pe bieții truditori ai pământului, atâți câți au mai rămas... Duminică însorită și caldă de mai. Orele de meditație (studiu individual) la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași s-au încheiat. Elevii interni, în mici grupuri, stau relaxați de vorbă pe băncile umbrite din curte ori se plimbă pe aleile frumosului parc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
diferite activități în construcții, dintre care cea mai „nobilă” a fost aceea de șofer pe un camion de mare tonaj pentru transportat mărfuri și materiale necesare pentru înălțarea unor edificii. Cu soția și copilul și-a petrecut câțiva ani în însorita Italie unde a deprins meserii căutate și bine plătite: mozaicar, faianțar, zidar, executant de finisaje ornamentale. Întors în satul copilăriei, și-a reluat activitatea didactică, și-a amenajat în termeni de lux un apartament într-unul din blocurile existente și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică, aceasta a devenit un imens parc ce cuprindea, pe lângă rondourile cu flori, labirinturi din gard viu, alei cu bănci puse în locuri însorite sau la umbra arborilor locului sau aduși din alte zone din Europa, plantați și care s-au adaptat la clima din zonă. În locurile cu vizibilitate bună din mai multe puncte ale stațiunii climaterice numite Sommerfrische erau amplasate statui de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
permanență în Muzeu. Faptul că o lucrare era expusă la un loc de cinste a fost ultima bucurie pe care o primisem, legată de întreaga aventură la malul Dunării, lăsând în urmă clipe de neuitat petrecute în preajma pescărușilor, a zilelor însorite și a tuturor păsărilor ce le-am putut vedea în frumoasa Deltă a Dunării. Vinul de Iași Viața intrase în normal, cu toate problemele și neajunsurile ei de zi cu zi, cu acel ritm al muncii pe care trebuia să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
aventura lui Ulise n-are decît un scop: să-l facă să prețuiască sfîrșitul ei. CÎțiva pescari Într-o barcă, ale căror chipuri nu le disting, cerul vînăt la orizont, o epavă aproape de țărm, mîncată de rugină, fîșia de plajă Însorită, miros ațîțător de alge putrede răzbătînd pînă aici odată cu primele arome ale primăverii, cineva mirîndu-se de labilitatea culorilor mării, iată un univers care mi-ar ajunge pentru toată viața. Nu am ce face cu un adevăr străin de acest țărm
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
descoperi neantul În propria-i ființă. Aplecat deasupra imaginii sale din apă, s-a trezit deodată aplecat deasupra unui abis care este el Însuși. După aceasta nici un compromis nu mai e posibil. Și totuși de ce aș căuta În aceste valuri Însorite chipul lui Narcis? Cerurile limpezi din picturile Renașterii n-ar fi fost cu putință, desigur, fără ca În Evul mediu să existe acel cer anxios spre care s-au Înălțat săgețile catedralelor gotice. Dar dacă datorez ceva Eladei, aceasta n-o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]