1,710 matches
-
perioada haretiană nu opera întotdeauna o selecție obiectivă a elevilor, căci, așa cum observa pedagogul C. Dimitrescu-Iași, raportor al legii ministrului Haret, accentul evaluării viza în primul rând memoria, iar cantitatea prea vastă de informație dobândită în liceu crea "o confuzie înspăimântătoare" pentru liceenii care încercau, "prin diferite influențe", să câștige bunăvoința profesorilor examinatori 57. Nu întâmplător, proiecte de reformă, precum cel al ministrului Titu Maiorescu, în 1874, accentuau componenta reală din învățământul secundar. Ducând măsurile spre extrem în ceea ce privește învățământul universitar, Maiorescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe bun simț și s-au ostenit să cunoască adevărul. Gnosticii și filozofii le-au reproșat iudeo-creștinilor că tocmai asemenea texte pline de atrocități, minciuni, bestialități, lăcomie și cele mai înspăimîntătoare fapte imorale sînt considerate adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu. El preia modelul cleri- cal mozaic și susține că în iudeo-creștinism preotul nu mai este slujitorul frăției ci vicarul lui Dumnezeu pe pământ și numai în fața acestuia trebuie să dea socoteală
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îndemnați fioroșii asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit repede o modă: s-a scris și se scrie orice și mai ales oricum. Cu o înspăimîntătoare pentru că e perfectă! mediocritate, una profund superficială și saturată de cuvinte semantic obosite, de ofensiva obstinată, bestială chiar. Dedesubturile nu atît de umane, cele de sub bine și rău, sînt exhibate de unele reviste, care confundă spectacolul de idei cu atacurile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ca limita de jos a sunetelor audibile de către om. Ținând seama de scara logaritmică, înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezintă depășirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensității. Deși sunetele puternice sau înspăimântătoare fac parte din natură, în ultimele două secole zonele urbane și industriale au devenit extrem de zgomotoase. Poluarea sonoră reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale căror intensități sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv. Dintre parametrii sunetului cel
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
Ce șanse are să devină o țară normală, previzibilă, eficientă? Ce poveri din trecut o tot scufundă în imprevizibil și exotic? Dacă citești Confesiunile unui cafegiu cum e Gheorghe Florescu, deduci că această țară este strânsă feroce în ghearele unei caracatițe înspăimântătoare. Fosta securitate ceaușistă nu numai că na fost dizolvată, dar sa metamorfozat în exponenți ai capitalismului. Aceste confesiuni sunt ale unui domn care acționa din interiorul mafiei cafelei, dar cu o atitudine de fecioară care nici usturoi nu mâncase, nici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la tăcere caută corpul ultimului descendent viu pentru a se manifesta. Nimic nu moare, totul se adună în sângele descendenților. Sufletul este un compozituum de straturi suprapuse. În cele mai vechi straturi zace fiara, făptura păroasă gata să slobozească urletul înspăimântător. Exfolierile succesive îl poate trimite pe orice curios în fața namilei necivilizate. Ca să se înțeleagă, Kazantzakis pornește în interminabile excursii antropologice, din care se întoarce însoțit de un fel de sălbatic a la J.J. Rousseau, numai că sălbaticul descoperit de Kazantzakis
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o anumită libertate interioară. Însă e vădit că își scrie cartea din dorința de a se răzbuna pe acei securiști care au reușit să se transbordeze cu puterea lor cu tot din comunism în societatea democratică postcomunistă. El dezvăluie caracatițe înspăimântătoare ale căror tentacule sugrumă încă pe dedesubt societatea românească legată nebănuit de trecutul ei oprimant. Dezvăluie falimente postdecembriste comise de foști securiști. Dezvăluie fabuloase averi acumulate de acești exponenți ai puterii nelegitime dinainte de 89. Dar despre sine nu dezvăluie mare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lui. Cerul neobișnuit se arcuiește într-o boltă în vârful căreia se ițește o gaură mică, rotundă care lasă să se vadă un dincolo luminat. Aceasta este fanta prin care logosul însuși avea să se strecoare. Întâlnirea cu logosul este înspăimântătoare, de aceea poate și în evanghelii întâlnim acea formulă de salut cu care Hristos îi întâmpină pe cei cărora li se arată: „Nu te teme”: „Deodată însă m-am înspăimântat. M-am simțit ca o scamă în fața unui aspirator uriaș
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
i cu â din a? În fața lentilelor unui scriitor se insinuează uneori silueta vagă a viitorului. Scriitorul are antene prin care captează undele neștiute ale vremii ce va să vină. E în 2001-2002, când economia americană funcționează. Munca americanilor este înspăimântătoare pentru esteuropeanul care o îndură cinsprezece ore pe zi. (Și, ce, avea să pareze un comentator, munca unui român care stă cinsprezece ore la toneta unui patron e altfel? Nici aici și nici acolo nu vezi asigurări medicale, nici aici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e doar de a fi intuit și întrebarea justă și instrumentarul adecvat pentru a reuși aceasta, dar și de deschide posibilități noi în studiile despre proza lui Eliade. De a deschide o nouă dimensiune. Radu VANCU Mențiuni preliminare Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârșit și egal cu sine, numai viața omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui nu are nici un sens. (Mircea Eliade, Nuntă în Cer) Într-un univers intens sacralizat, așa cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnelor "ființa de neființă"5: [...] "și apoi mi se pare că am să găsesc undeva printre amintirile acestea, dezlegarea întâmplărilor care au urmat. Poate mi s-a făcut cândva vreun semn, poate că mi s-a indicat ceva...Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârșit și egal cu sine, numai viața omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui nu are nici un sens"6. Camuflarea sub detalii (vestimentație, conformația mâinii: "Nici mână n-avea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea de astăzi, românul se înveselește cu comédii, la întâmplări ciudate, caută turtă dulce pe la târguri, în prăvălii. Le va "găsi" și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea de astăzi, românul se înveselește cu comédii, la întâmplări ciudate, caută turtă dulce pe la târguri, în prăvălii. Le va "găsi" și pe scena FNT (Jurnalul Național). Mesajul se identifică într-un anume sens, cu apelul la valorile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fratele lui Ludovic al IX-lea. Acest masacru a fost rezultatul unei conspirații pusă la cale de un partizan al Casei de Suabia, Jean de Procida. În lunea Paștilor, în momentul cînd clopotele sunau de vecernie, sicilienii vor provoca un înspăimîntător masacru francezilor ce se aflau pe insulă, în special la Palermo. "Vecerniile siciliene" au devenit sinonime cu masacrul general. 38 "Liga Binelui Public" ("Ligue du Bien Public") a fost fondată în 1464 de seniori împotriva lui Ludovic al XI-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Trebuie să trec mâine să-mi mai ia o dată tensiunea. 9 decembrie A venit un negru cu tablouri de vânzare. (M. zice că sunt tot cele din primă-vară.) L-a primit în casă. Desene în cretă pe fond negru, cam înspăimântătoare. Foarte politicos, engleză perfectă. Urmează să învețe la Academia Comercială, în prezent la cursul pregătitor. M. propus să-i dăm 50 cor. cadou. Am fost împotrivă. Nu-i frumos să dai de pomană. Cetățenii țărilor din lumea a treia sunt
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
în legătură cu timpul care va trebui să treacă până când victimele experimentului comunist vor înțelege mecanismele ororii căreia i-au căzut victime. O fotografie a lui Efim Kașketin, șeful teribilului lagăr Vorkuta, inspiră și azi teamă. „Ochii săi”, scrie Taplin, „erau la fel de înspăimântători ca ai unui tigru; o jumătate de secol mai târziu, ei se năpustesc la tine din această fotografie cu intensitatea sulfului”. Kașketin a transformat Vorkuta într-un abator uman în care mii de deținuți erau împușcați în spate și în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
îndrăzneala să încalce dubla interdicție a sexualității și a safismului. Cu toată împotrivirea trupului, Catherine ajunge până la urmă să intre în rândul lumii. Se mărită la 26 de ani "numai ca să se mărite", ca să nu ajungă fată bătrână, o perspectivă înspăimântătoare în secolul al XIX-lea. După ce respinsese avansurile lui André Bourdet, tânăra acceptă să îl întâlnească pe fratele acestuia, Édouard, la parterul locuinței cu nr. 91 de pe strada Grenelle. Catherine nu simte nimic pentru tânărul respectiv, dar neașteptata și romantica
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ocolite, însă fără să știe exact până unde vor ajunge. Flirtul devine tumultuos, alunecos, periculos. El nu mai aduce o simplă "beție de amor propriu", un fior abia deslușit, o satisfacție imaginară. El dezechilibrează, amețește, provoacă vertijul, deopotrivă îmbătător și înspăimântător, al ispitei. Este ceea ce pune magistral în scenă romancierul austriac Stefan Zweig în nuvela Secret arzător, publicată în 1911. Acțiunea se petrece în pasul Semmering, într-o stațiune foarte frecventată din Alpii austrieci, la 80 de kilometri de Viena. Un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
itinerar de ghid. Am trecut și eu prin lumea de vis de pe Ponte Vecchio și plăcerea plimbării a fost dublată de încîntarea pur feminină a trecerii în revistă a tarabelor de aurari. Am privit cu ochi măriți de oroare dunga înspăimîntătoare cu care apele și nămolul însemnaseră definitiv clădirile de pe malul fluviului, în 1966, cînd blîndul Arno de la picioarele mele se transformase într-o urgie cumplită care n-a mai ținut seama de nici una din realizările de secole ale oamenilor. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
atît de răbdători pînă atunci, dădea semne de desprindere, bluza mi se lipise de spinare într-un mod cît se poate de neplăcut, iar din manșetele suflecate ale pantalonilor se revărsau șiroaie de nămol. Toate acestea culminau însă cu mirosul înspăimîntător de capră plouată pe care îl răspîndeam în jurul meu. Și dacă o să-mi replicați că nu știți cum miroase o capră plouată, nu aveți altceva de făcut decît să cumpărați o traistă țesută din părul sus-numitului animal și s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aduna în el toată disperarea lumii în fața Nemărginirii, fără lumină, fără blîndețe, fără speranță. Mă las în iarbă și-mi dau seama că plîng, nu știu de ce, parcă m-aș afla deodată singură pe lume, înconjurată doar de chemarea aceea înspăimîntătoare. Îmi dau seama că și ceilalți au încremenit. Victorița ne face un semn discret că trebuie să ne adunăm. Plecăm pe nesimțite și ne regăsim în autocar, privind cu vinovăție aparatele noastre fotografice cu care pîngărisem ceremonia. Cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
trotuare, intrând chiar și-n magazine. Lăură era singura și-l aștepta pe șef, având oarecare pretenții că el nu va mai veni poate pe o asemenea vreme. Curios însă, el fusese cât se poate de punctual, înfruntase ploaia aceea înspăimântătoare și era acolo lângă ea, ud leoarca, deși avea cu el umbrela. Nu se apropiase încă de ea, dar se uitau unul la celălalt fără a-și șopti vreo vorba, la secretul lor : retrăirea intensă a serii precedente, gândea Lăură
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mai furioase care cer retragerea Americii din iadul irakian. În acest moment, însă, Bush forțează într-un mod surprinzător și, aș zice, chiar curajos: trimite încă vreo câteva mii bune de soldați americani în Irak și cere de la buget sume înspăimântătoare pentru armată și, implicit, pentru războiul din Orient. Culmea este că a și obținut tot ceea ce a cerut chiar cu sprijinul unor congresmeni democrați. Oare ce se ascunde, vă veți întreba dumneavoastră, în spatele acestor evenimente aparent paradoxale? Voi schița un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
politic și neconcesiv opozant al instituțiilor „maniei proletare”), ajungând, În perioada respectivă, la un pas de emigrarea În America. Toate aceste informații mi s-au aglomerat În minte furibund, pe fundalul acelui dezolant decembrie ceaușist, ducându-mă spre o inexorabila, Înspăimântătoare concluzie. Mult timp nu am reusit sa gasesc resursele interioare pentru a da glas acelei ipoteze teribile. În decembrie 1989, eram student În anul al III-lea la Engleză și, În ciuda dinamismului firesc al vârstei, trăiam de câteva luni un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]