2,225 matches
-
dau de înțeles că nu înțeleg foarte exact cum funcționează axa selecției și cealaltă, pe care am uitat cum o cheamă, din prea bine cunoscuta schemă a lui Jakobson. "Măi, măi", zic și pe dată mi se arată neputința omenească întrupată de sora Sânziana, cea de peste optzeci de ani bine viețuiți, la care mergeam eu, sîmbăta, din porunci gospodărești matriarhale ca să cer împrumut mașina de măcinat mac. Mărturisesc cu toată convingerea cum trecea sora duminica după masă pe când stăteam noi pe
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
făcut și ce fac securiștii, cum anume acționează după reguli de el știute. Îl ascultăm cu îngăduință, povestea merge înainte, domol sorbim din vodcă, ușor răspândim fum din țigarete Assos, și pe când ascult eu pe dată îmi pare că se întrupează din fumul încăperii profilul neclar al unor prieteni din copilărie, pe când stăteam noi la margine de cale ferată și căutam măcriș un soi de buruiană cu frunzulițe late, bună la gust pentru că este acrișoară. Stăm acolo și plănuim organizarea unei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mai ușor de îndurat. Femeile țărănci erau tinere: din câmpia Bărăganului ele trebăluiau pe lângă baloții de paie care aminteau de cuburile lui Matisse. De fapt, acea vagă trimitere spre abstracționismul modern "cadra" cum se spunea atunci cu noile cuceriri științifice întrupate de combinele care purtau, deloc întâmplător, numele de "Gloria". Sau altfel, nu departe de batoza care înghițea snopii de grâu ale căror spice încovoiate aduceau în memoria privitorului stilul neobrâncovenesc de pe fațadele clădirilor interbelice ale burghezo-moșierilor, reprimat sub năvala unui
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pentru un moment pe geniul binelui ce plutea în eter. Notițele rămase de la cei vechi ne înlesnesc a întrevedea că Geții într-adevăr mai aveau și un al doilea Dumnezeu, în care se încorpora principiul răului, precum în Zamolxis era întrupat acel al binelui. Acest al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
viață a lui Jack London era și dragostea de viață a lui Hemingway și că drumurile lor nu puteau să aibă un alt sfârșit. Nu ne va fi dat să îmbătrânim cu adevărat niciodată și din visele lui Corto se întrupa fantasma somnului în care se va cufunda, la rândul său, în vreme ce Hemingway se pregătea să plece, pentru o altă zi pe front, o altă zi din care va naște romanul care deja îi bântuia nopțile. Nu ne va fi dat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Înălțată cu trupul și cu sufletul la cer Omul este o unitate de trup și suflet. Trupul nu este numai trup, el are o legătură cu cerul, adică cu Dumnezeu. «Binecuvântat este rodul trupului tău»: atunci când Fiul lui Dumnezeu se întrupează în trupul Mariei, se revelează într-un mod nou demnitatea trupului omenesc. Isus Cristos a răscumpărat nu numai sufletul, ci omul întreg cu trupul și sufletul său. Cristos a înviat din morți cu trupul. De aceea, credem în învierea trupului
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
nu chiar niște scuze. Și totuși, scuzele nu au venit, nu pentru că nu ar fi compătimit-o, căci se părea că o făceau, ci pentru că nu vedeau nici o legătură Între ele și autorii acelor crime. În ea, ca armeancă, se Întrupau spiritele atâtor generații de mai Înainte ale poporului ei, pe când turcii obișnuiți nu aveau noțiunea de continuitate cu strămoșii lor. Armenii și Turcii trăiau În cadre temporale diferite. Pentru armeni, timpul era un ciclu În care trecutul se Întrupa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
se Întrupau spiritele atâtor generații de mai Înainte ale poporului ei, pe când turcii obișnuiți nu aveau noțiunea de continuitate cu strămoșii lor. Armenii și Turcii trăiau În cadre temporale diferite. Pentru armeni, timpul era un ciclu În care trecutul se Întrupa În prezent și prezentul dădea naștere viitorului. Pentru turci, timpul era o linie Întreruptă de multe ori În care trecutul se termina Într-un punct clar și prezentul pornea iarăși de la zero, iar Între ele nu era nimic În afară de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
neloială. Brusc, avu o revelație. Dacă ea putea fi În același timp o prietenă foarte bună și una foarte rea, și Matthew putea fi În același timp un păcătos și un sfânt. Probabil că toți ceilalți erau la fel. Cu toții Întrupăm această contradicție. Mintea este logică, iar logica Împarte lucrurile În bune și rele. Un om bun nu poate fi, urmărind firul logic, rău. Dar logica e doar un concept. Viața este amorală, noi toți suntem amorali, ne străduim doar, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
a evoca poluarea industrială a orașelor comuniste. Susan citește cu voce tare o altă declarație: Cortina de Fier era făcută din ciment. RÎurile erau Îndiguite cu ciment, munții erau acoperiți cu ciment, eroii istoriei revoluționare erau eternizați În ciment. Cimentul Întrupa calitățile pe care regimul le dorea propășite: tărie și intransigență, În contrast cu acele calități de nedorit precum flexibilitatea și sensibilitatea, care erau burgheze. Tăria și Intransigența, Împreună cu frățiorul lor mai mic, Vigilența, formau o trinitate masculină, iar muncitorul dur, intransigent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
volumului Repertoriu critic din 1925, acest cronicar prin excelență al actualității care este, deocamdată, Perpessicius (cu timpul își va dezvălui admirabile calități de istoric literar), „nu-și recunoaște însușiri didactice, nici un anume dogmatism fără de care, pare-se, criticul nu se întrupează”; el va prefera să-și prezinte, cu modestie, foiletoanele ca pe niște „mărturisiri ale unui cititor”. Modesta, aparent umila „registratură” (ambiționînd însă cuprinderea integrală, panoramică) va fi astfel opusă orgolioasei, dar reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
miros de otavă. Subt pod un șarpe se sorește, lung și nemișcat, ca-ntr-o emblemă rară, de străveche slavă. GIORDANO BRUNO CÎNTĂ BALADA PERMANENȚEI E același, nu-s aceleași. E același unic soare răsărit din munte, gând. Să se întrupeze-n vale alte umbre sunt la rând. E același, nu-s aceleași. E același unic soare albul inului sorbind. Să întindă pînza-n iarbă fete, alte sunt la rând. E același, nu-s aceiași. E același unic soare tâlc suav învederînd
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
era probabil din obișnuință; de fapt, În mod evident, Îi erau total indiferenți. Îi lăsă În mijlocul proprietății, spunându-le că pot să-și ridice corturile unde vor; voia să se culce, de preferință fără a mai Întâlni pe nimeni. Fizic, Întrupa Încă tipul bărbatului versat și senzual, cu privirea scânteind de ironie sau chiar de Înțelepciune; unele fete mai proaste credeau chiar că are un chip luminos și binevoitor. Nu, nu simțea În el nici o bunăvoință și În plus avea impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să se învârtă, nici transmisia să ducă de la motor la roată împingerea cu toată puterea, nici roata să se lase împinsă cu toată puterea de care e nevoie pentru a pune în mișcare întreaga hărăbaie, cu toate zecile de suflete întrupate din ea, pe scaune și în picioare, pentru a o face să înainteze către țel. Totul rezistă cu încăpățânare și totuși degeaba, pentru că totul trebuie să se miște și se mișcă, și cu toate că nimeni, absolut nimeni n-are nici un chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sufletul în relație cu Dumnezeu. Aceste baze solide, dezvoltate cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sa umană. În casa din Betania, spre deosebire de sora ei Marta, Maria uită de toate și se preocupă să nu piardă niciun cuvânt al Învățătorului, oaspetele ei. Isus o indică pe ea ca figura ideală a discipolului, după cum sora ei Marta, întrupează în In 11,21-27 figura ideală a credinciosului. P. Grelot constată că femeile îl urmează pe Isus în calitate de ucenice. Ele au o poziție socială destul de elevată, dat fiind faptul că pot să asiste (diakonéo) cu bunurile lor pe Isus și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
destul de încărcat de feminitate sau de masculinitate”. Această analiză a iubirii dintre persoane atinge însăși intimitatea persoanei și, deci, esența sentimentului. Sabino Palumbieri recunoaște că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar locul adecvat al sentimentului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
crede în El să nu piară, ci să aibă viață eternă... Că lumina a venit în lume și oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. ”15 Deci Dumnezeu, din iubire pentru oameni, s-a întrupat în persoana Fiului care a luat asupră-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui, noi toți ne-am vindecat!... A fost omorât si a înviat! învierea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
alte dileme care preocupă pe om în permanentul său neastâmpăr de căutare și cunoaștere... rămase fără răspuns... Despre toate aceste realități alternative, doar se vorbește, însă numai Creatorul știe!.. ”La început era Cuvântul... si Cuvântul era Dumnezeu... ” Așa s-a întrupat Cuvântul... după Sf. Evanghelist Ioan. In noaptea aceea de duminică înspre luni, de Sf. Cuv. Paraschiva, Iorgu avu un vis foarte scurt... Se făcea că Vasilica s-a desprins dintr-un nor subțire de ceață, și care creștea, tot creștea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
este știut doar de Creator. Numai El știe de ce am venit, când plecăm din viața aceasta și care este Însemnătatea trăirilor și faptelor noastre. Micuța Diana-Maria a fost un Înger, care a plecat la Îngeri, de unde venise spre a se Întrupa ca om, ca să ne umanizeze Întru Hristos, Domnul nostru Mântuitor. Numai Bunul Dumnezeu știe de ce a trebuit să plece atât de repede, ce treburi are ea acolo, În Ceruri. Poate, ca să Întărească prin forța ei oastea Îngerilor păzitori sau, cum
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
peste o săptămînă, cel mult, gata. Cam așa trecea vremea, pentru cine știa cu adevărat să o măsoare, la asta trebuia să ia seama Thomas, nu să se tot gîndească la plozii care nu fuseseră niciodată ai lui, chiar dacă se Întrupaseră din sămînța sa. Încăleca pe motocicletă, cuprins de un elan pe care nu Îl avusese nici În adolescență: iubea tot, nici urmă de resentiment față de cineva sau ceva, Își iubea cu ardoare țara, era În stare de fapte mărețe, dar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
potriviți doar ca stîlpi de fast food. Thomas era un norocos; ceva din dragostea bunicii pentru omul ei trecuse, peste vreme, În urmașul care, pînă spre treizeci de ani, arătase ca un Adonis blond; din rădăcina unei mari iubiri se Întrupase și crescuse. Și cum exista și o lege a compensațiilor, trebuia să fie și una a decompensațiilor: trupul lui nu primise și jarul din care să se aprindă o altă iubire: Thomas nu se Îndrăgostea. Sau scînteia trebuia să se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ale consacraților, spre folosul întregului trup mistic al lui Cristos și pentru a suscita bucuria întregii umanități, ar trebui să fie acela de a-i aminti Bisericii un aspect esențial: constituirea Bisericii nu este scopul pentru care Cuvântul s-a întrupat, ci mijlocul, pentru ca mântuirea să pătrundă în casele tuturor bărbaților și a femeilor, fără a produce vreun «deșeu» și, în același timp, fără a idealiza situații, comportamente și opțiuni care ar putea să ne transforme în «ideologi abstracți sau fundamentaliști
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
bărbaților și a femeilor, fără a produce vreun «deșeu» și, în același timp, fără a idealiza situații, comportamente și opțiuni care ar putea să ne transforme în «ideologi abstracți sau fundamentaliști». Poate că, uneori, uităm că Logos-ul s-a întrupat nu pentru a fonda Biserica, ci pentru a fi sacrament de mântuire pentru omenire. Iată de ce Biserica, fondată pe apostoli, pare să se fi zămislit în inima lui Cristos sub forma unei intuiții de «milostivire». Nu este o întâmplare că
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să propovăduiască evanghelia mântuirii nu lumii capabile să primească evanghelia, ci lumii reale, în complexitatea și ambiguitatea ei, lume ce trebuie să fie însuflețită și readusă la frumusețea ei originală prin evanghelie. Suntem mereu ispitiți să dăm deoparte evanghelia întrupării. Întrupându-se și asumând complexitatea umanității noastre în noroiul Iordanului, Cristos Domnul - homo certior et verior, după cum spunea Tertulian - se obișnuiește cu orice mediu uman pentru a-l mântui și nu condiționează darul mântuirii de un anumit tip de situație umană
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]