4,649 matches
-
rafinat se află în permanență căutare a mirajului angelic, a purității, a frumuseții veșnice și fără de pată. Dragostea are o “zi” și o “noapte”. Uneori, zorii te pot întâmpina cu cea mai caldă și tandră îmbrățișare. Alteori, vicleniile nopții pot întuneca chipul răsăritului... și sufletul se “trezește”, suferind din cauza unor “umbre”invidioase pe strălucirea care acompaniază claviatura iubirii. “Ai furat o inimă,/ da, o inimă, /ce cu greu va mai învăța / iubirea.” ( O inimă) Ca urmare, se întâmplă să apară destule
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
că acuma știe și ie ce-o pătimit Isus. Măi îmi spune mie năcazu'ei, că n-ave cu cine altu' vorbi. El s-o-ntors după două zile, n-o zâs nimic, nu s-o rugat de iertare, doar s-o întunecat și mai mult. De bătut, o mai bătut-o și-altădată, da' de Aglaie i-o fost drag ca de ochii din cap și n-o lovit-o nicicând. O țâne' pă jenunțî și să uita la ie ca la
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
ofilise ca o floare de mușcată lăsată fără apă în plină vară (când soarele e arzător), dar îngăimă câteva vorbe care n-au prea fost înțelese de „coana-madam”. - Sărut mâinile!... Am să vă fiu recunoscător, coniță. Un gând negru îi întunecă fața: "Didinica, Didinica!... până aici ți-a fost..., de data asta nu mai scapi cu viață, amărâto!" - Și...cu nenorocita de nevastă-ta, ce ai de gând să faci? Fiind luat prin surprindere, ca să nu se facă de râs în fața
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
celui nepătruns s-a încheiat. Din prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
întreaga lume aparține timpului, cu ghearele lui de gheață, implacabil, timpul ca o tăcere, sub semnul căruia poeta afirmă: Să n-auzim tăcerile jelind/ Să n-auzim tăcerile murind ( În umbra adevărului). Și pentru mai multă concretețe, continuă: tăceri/ nedescifrate/ întunecau oceanul/ și stâncile alarmate/ se surpau în mine/ ca-ntr-un ochi lunatic,/ singuratic/ în noapte, meditând...( Ca-ntr-un ochi lunatic). Poezia Valentinei Becart se desface în petale de o finețe aproape ireală, însoțite de o muzicalitate celestă desfășurată
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
o dovadă în plus pentru a considera, dacă mai era necesar, apa păstrătoare a minunilor Universului. În fapt, ploaia nu se odihnise de la începutul lunii, cu excepția câtorva minute de relache, o dată la două zile, mai ales în timpul nopții, ziua fiind întunecată la fel ca noaptea, apropirea noastră față de ocean confundându-ne cu griul furtunilor, cu dulceața și fragilitatea gândului în fața naturii. Visam încă la o vară sănătoasă din regiunea Bărăganului, cu ploi repezi și torențiale, zăpușeală uscată și umbră plină de
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traisa lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ca vaca împunge, Cugete-n inverse ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei, Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim pe
TIMPUL CA UN PROVERB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341770_a_343099]
-
fraților lor intru Domnul orice legătură diavoleasca, tu, Sfinte Mucenice Ciprian, împreună cu Sfântă Mucenița Iustina, zdrobiți cu puterea voastră toată această lucrare, arătând prin această că Domnul Dumnezeul nostru este mai presus de orice viclenie lumeasca izvorâta din sufletul cel întunecat de dușmanul mântuirii, diavolul. Tu știi și că mintea omului din tinerețe este plecată spre cele rele, si ca nimeni nu este fără de păcat pe acest pământ, dar te rugăm Sfinte Mare Mucenice Ciprian, însoțit fiind în rugăciunile tale de
RUGACIUNE CATRE SFINTII CIPRIAN SI IUSTINA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341795_a_343124]
-
pre noi în rai. Și noi îl credem, ba mai facem și mărețe slujbe cu odăjdii, cârje și cruci scumpe. Democrație baronală. Ce te faci Tu Doamne dacă mai mulți baroni au candidații lor, fiecare cu raiul său. Du unde, Întunecat Lucifer, să alegem și pe cine? Ce bine că la noi, pe pământul sfânt și iubit al țărișoarei noastre, bogată precum sărăcia din casele noastre nu există baroni și baronate. Mai trăim democrația grecească cu toate atributele ei. Suntem oameni
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
prefigurează o întreagă dramă. Ea anticipează și prevestește nenorocirea ce stă să se întâmple, redând cu talent, concordanța dintre natură și starea sufletească a Oresiei. „În seara aceasta vântul bate cu putere, crengile copacilor îngenunchează, norii aleargă în forme fantastice întunecând cerul care devine din ce în ce mai plumburiu și astupă frumusețea de dincolo de nori. O ploaie torențială se dezlănțuie ca un torent. Picăturile furioase se izbesc de geam, lovesc zgomotos pervazul ferestrei. Fulgerele zigzagate marchează cerul, tunetele zguduie pereții rezervei. Mama deschide ochii
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate din fiecare și de a fost întunecată nu a putut fi ucisă. Dată fiind situația cu totul particulară a închisorii Pitești, în timpul cutremurătorului experiment al reeducării, ajutorarea și mila pentru semen capătă alte forme de manifestare decât cele obișnuite. Acolo faptă creștină putea deveni și o lovitură
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
lor sânge. Spre deosebire de lumea păcatului, faptele lor sunt logice, sunt faptele unor ființe care trăiesc în Dumnezeu și după poruncile lui Dumnezeu. Cu toate că lumea îi consideră nebuni și ieșiți din minte, mucenicii sunt singurii înțelepți și rezonabili, într-o lume întunecată de satana și deteriorată ori degradată de rău, răniții pentru iubirea lui Iisus Hristos sunt singurii luminați la minte și la chip. Pe acest ring și stadion martirii au posibilitatea să înfrunte direct și pe propriul său teren pe tatăl
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
de amor” I-121) - mântuie ultimele particule de Lumină. Statuia-Femeie, la Eminescu, poate ajunge să personifice Lumina-Spirit, definitiv separată de Materia-Haos-Întuneric (I-92: “O, vis ferice de iubire, / Mireasă blândă din povești (...) Cât poți cu-a farmecului noapte (mistică) / să-ntuneci ochii mei pe veci” (orbul care transgresează în / prin Revelație, prin Femeia Sacră). Entelehia eminesciană a Femeii este subliniată și de puritatea absolută - vergină, adorată, icoana pururi verginei Marii. Puritatea e plină până la vacuitatea absolută: puritatea este paradoxala plinătate în
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
ereditare, ori o problemă temporară a organismului sau pur și simplu semne de oboseală, cearcănele, micul nostru coșmar cotidian, pot fi „păcălite”. În mod normal, pielea din jurul ochilor este mai întunecată. Acesta este și motivul pentru care folosim farduri mai întunecate în preajma genelor... V.M.-Pentru ca tot susțineți în multe feluri Frumosul, respectiv pe acela al reprezentantelor sexului frumos, dvs. ce credeti, există egalitate între sexe la ora actuală? Cum s-ar putea realiza, dacă ar avea vreun real folos această
INTERVIU CU DOAMNA CE ADUCE UN PLUS FRUMOSULUI, DOAMNA LUNGU LENUŞ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341880_a_343209]
-
celui nepătruns s-a încheiat. Din prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
POVESTIRILE DE MAI JOS SE POATE OBSERVA FRUMUSETEA INTERIOARA Roua de afin Trăia cândva aici, într-un cătun din poalele masivului Straja, o fată frumoasă, chinuită încă de la naștere de blestemul orbirii. O chema Constantina și, în ciuda beznei care îi întunecase viața, chipul ei era mereu luminos, iar vorbele ei erau mereu dulci și mângâietoare. Fericirea ei cea mai mare era să colinde, cât era ziulica de lungă, prin pădurile nesfârșite ale Vâlcanului, să asculte foșnetul frunzelor, să simtă aroma poienilor
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
spre pădure, în hohote de plâns. De-atunci, n-a mai atins pușca aia blestemată niciodată. Tot de atunci, urcă periodic muntele doar ca să lase bulgări de sare pe lângă sălașurile căprioarelor. În ziua aia neagră, doar diavolul putea să-mi întunece mintea în halul ăsta. Mi-a rămas ca o rană urâtă în piept care încă mă doare și astăzi”. Un nou tunet răsună din depărtare, dar molidul încă stă cu coroana deschisă. Urcăm o costișă abruptă și la capătul ei
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
Roma știa că făcuse avere în acest mod. Dintr-o dată un zgomot înfiorător se auzi între zidurile fortăreței Antonia stârnind o groază de nedescris. Era desigur un cutremur de pământ. Totul în jur se clătina amenințător iar afară cerul se întunecase în așa fel încât puteai spune că era deja spre seară. -E cutremur! strigară mai mulți legionari ieșind speriați din barăcile lor din atriumul fortăreței. Fără să se poată mișca procuratorul Ponțiu Pilat privi îngrozit în sus spre zidurile care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
și să îi iubim, ca să reprimim neîncetat frumusețea lor, pentru înfrumusețarea noastră. Împreună cu revederea și reuzirea interpretei Lucky Marinescu ne revedem și reauzim propria inimă, dobândind astfel iubirea ca o faimă, nu iubirea ca o străină. Zgomotul brut zguduie și întunecă înțelepciunea, pe când sunetul înfășat în mătasea muzicii purifică templul înțelepciunii ce are fereastra în privire și iatacul în inimă. Dintre cântecele de muzică ușoară clădite în temelia acestui templu, cele cântate de maestra Lucky Marinescu sunt din șiragul regal pe
LUCKY MARINESCU. DRAGĂ CA DRAGOSTEA DE CÂNTEC, FRUMOASĂ PRECUM CÂNTECUL DE DRAGOSTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342288_a_343617]
-
lipsa de cultură se vede de la o poștă. Un teoretician adevărat, un adevărat lider sindical al celor săraci ... cu duhul, deși nu face parte din branșa, susținea la un moment dat că lecturile prea multe strică (se pare) caracterul și întuneca originalitatea. E dreptul domniei sale să emită asemenea opinii. Voi avea grijă că nepoții mei să nu aibă acces la aceste teorii cât se poate de convenabile pentru un copil zburdalnic. Când li se reproșează lipsa de cultură, răspunsurile sunt cam
DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI de DAN NOREA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342294_a_343623]
-
val ninsoarea de sateliți vânează eclipsa, agneee așteaptă o întâlnire la vârf pe Calea Lactee. Vântul galactic risipește imaginea în mii de idei și orele se fac de august zei al unui atom rătăcit în întâlnirea dintre Lună și soare ce întunecă lumea și doare. Apoi se așează într-o implozie pe firul meu de la tâmplă, prin cele două oglinzi paralele și tot ce se întâmplă e destin fiindcă femeia care-mi apare în vis într-un negândit festin face mătasea să
INEFABILA ÎNTÂLNIRE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342364_a_343693]
-
căzu peste cârmă și câmaci. Acesta aproape mort, zăcea imobilizat sub greutatea arborelui. Totul părea că se scufundă în adâncuri. Rămasă fără control, corabia sălta ca o coajă de nucă pe valurile imense. Se făcu beznă, deoarece puterea sălbaticului uragan întunecase și soarele. Marea vuia și se zbătea ca o fiară prinsă în capcană. Apoi, încet-încet totul se liniști și veni adevărata noapte. O tăcere ciudată se contopi cu întunericul. Din când în când, se auzeau la pupă niște gemete după
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
dus la spitalul din Plymouth. Îi venea totuși să plângă de necaz. Măcar să-l fi lăsat să îl vadă pe Ispas. Se așeză obosit pe banca din fața casei. Era mâhnit. Nu-i venea să se mai întoarcă la han. Se întunecase de-a binelea. Vizitiul îi făcu semn că venise timpul de plecare. Panait se ridică și, disperat începu să strige: „Ispas, Ispas...!”. Nu auzi nici un mieunat. Crezu că fusese păcalit de capitanul cel răutăcios. Poate își bătea joc de el
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
cum vine problema cu “întoarcerea în timp”. După care,fără altă explicație,Schubert intră într-una dintre”furiile sale goethene”,cântând cu entuziasm Tânguirea păstorului și Scena din Catedrală,din Faust.După care a tăcut.În biserică liniștea încremenise.Se întunecase de-a binelea.Sfinții începuseră,parcă,să prindă viață., După un timp,acordurile orgii s-au auzit din nou.Peste ele glasul compozitorului. -Pentru tine cânt Iubirea zbuciumată,pe versuri de Rastlose Liebe,scrise după Goethe. M-am restras încet
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]
-
în vârful munteului”, nu trebuie să fii neapărat un titan al credinței, este suficient harul. Căci numai prin hâr putem fi salvați și aceasta nu vine de la noi, ci este darul fără plată al lui Dumnezeu. În antiteza cu trăirile întunecate de până acum, marcate de îndoială și de zbucium sufletesc, lumea înfățișata de autoare după ce eul personal a fost zdrobit, reflectă frumusețea și armonia. “Doamne, cât de fericită sunt astăzi,/ Câtă bucurie îmi aduce singurătatea mea,/ În liniște mă gândesc
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]