16,607 matches
-
ea la o plimbare de duminică în ultimul an, ori de câte ori revenise acasă. Acum, el terminase Teologia și era musai să se însoare ca să fie hirotonisit, să primească o parohie. Îi plăcea fata, părea potrivită ca viitoare preoteasă. Era fiica unor învățători dintr-o comună apropiată, oameni modești, respectați pentru rezultatele muncii lor didactice și nu numai... Avea și o soră mai mare, studentă la București. Fața palidă a Marietei începu să prindă culoare. Lăsase fotografia alături și o privea fix pe
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
pățit-o rău. Trebuie să-i scurtez nasul Romancierului. Și Filozofului, și Actorului. Nu îl voi distruge însă pe nici unul, așa cum intenționam cândva. Să rămân cu plebea? Cu rândașii de la Hipodrom? Cu hoțomanii de crupieri? Cu croitorii? Cu cizmarii? Cu învățătorii, aproape analfabeți? Cu răcanii și cu ofițerii, care privesc lucrurile prin cătarea puștii? Cu precupețele? Cu bețivanul de Erou? Despre Doctor am auzit lucruri care m-au pus pe gânduri. Vrea să descopere nervul optic atribuit celui de-al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și civilizată. Decât codaș la oraș, mai bine fruntaș în sat. Proverb idiot, care îndeamnă la lene și la sedentarism, la idealuri mărunte! Un derbedeu de la oraș știe despre mersul lucrurilor în lume de șapte ori mai mult decât un învățător de țară! Decât Magistratul! Decât Preotul, care se crede unsul lui Dumnezeu! Un vânzător de ziare dintr-o mare metropolă este mai informat decât toți gazetarii Stațiunii! GLASUL, poftim titlu! Singura publicație din urbe! Glasul cui? Al Magistratului? Al Consiliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Deții controlul situației: îl reinstaurezi, rapid, pe Magistrat, reapare Castelanul - în același capitol -, apoi îl distrugi cu donjon cu tot, faci să patruleze pe străzi gărzi înarmate, dublezi simbriile angajaților de la Cazinou, Hipodrom și Poștă, le triplezi pe cele ale învățătorilor și profesorilor. Îl însori pe Filozof cu Caravella - împăcând morala cu păcatul -, redeschizi Teatrul și îl numești director pe Actor, înființezi o editură pentru Romancier, iar Eroului îi asiguri o pensiune completă la Darling. Toate astea pe banii Magistratului; e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
degrabă, cărțile mele, alte minciuni, și-a dat seama până la urmă. A crezut că va fi înțeleasă de către Filozof. Filozoful și femeile! Să înnebunești de râs! A nimerit-o și mai prost, alt hârțogar. Ei i se potrivea, cred, un învățător. Am o idee preconcepută: un învățător este un intelectual eșuat; nimeni nu poate să înțeleagă mai bine o femeie ratată. Balerina era lipsită de viitor, cum, de altfel, sunt aproape toate... Cine mai înalță, azi, un Taj Majal?... MAGISTRATUL. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a dat seama până la urmă. A crezut că va fi înțeleasă de către Filozof. Filozoful și femeile! Să înnebunești de râs! A nimerit-o și mai prost, alt hârțogar. Ei i se potrivea, cred, un învățător. Am o idee preconcepută: un învățător este un intelectual eșuat; nimeni nu poate să înțeleagă mai bine o femeie ratată. Balerina era lipsită de viitor, cum, de altfel, sunt aproape toate... Cine mai înalță, azi, un Taj Majal?... MAGISTRATUL. Dacă Romancierul scrie o carte despre Stațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
reguli ferme, clare, de nezdruncinat. Fără un asemenea cod juridic, orice tentativă de a face dintr-o populație un popor și dintr-un teritoriu un stat era sortită eșecului. Pentru a-și pune În operă ideea, Alexandru a apelat la Învățătorul său din adolescență, Aristotel, la rându-i elev al lui Platon, care, ratând visata carieră politică, virase către filozofie și se ocupase În scrierile lui și de stat, și de o republică ideală. Stagiritul era atunci cel mai vestit dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nu știu dacă mă înțelegeți, dar mie, spre deosebire de alții de seama mea, îmi plăceau mătăniile, penitența, tot ceea ce ținea de plecăciune, de slugire, de flagelare. Slujind tuturor, știam că de fapt slujeam Domnului. — Simțeați probabil instinctiv că, precum a spus învățătorul, cei din urmă vor fi cei dintâi - zise cardinalul Damiani. — Probabil, da, să fi fost și asta - răspunse Grigorie al XV-lea - deși nu cred că aceste minunate vorbe să le fi avut în minte atunci. Nu, cu siguranță că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la bunicul din Komogovina, acel comentariu trist care, dacă-mi aduc bine aminte, suna cam așa: „Aceștia vor fi cei mai frumoși ani din viața lui“. Urmau apoi imagini condensate ale copilăriei, reduse, ca să spun așa, la semne ideografice: numele Învățătorului, ale colegilor, „cei mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la rîu, datul cu săniuța pe dîmbul troienit, vînătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, cînd băiețelul tresărea năuc din somn. SÎnt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care-i condusese pînă la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii mame a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, cînd el le-a mai făcut odată cu mîna În semn de rămas bun. Nu cred că lipsește ceva, n-a scăpat nimic; nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era-n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învîrtă frigărui, Gherasimov Înjura cînd pe sîrbește, cînd pe rusește, nu se mai știa, rachiul era tare. Săracul Gherasimov va muri de congestie pulmonară În luna noiembrie a aceluiași an, iar G.M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
în memoria părinților mei, învățătorii Eleonora și Virgil Cernat Cuvânt înainte Profesorul Ion Cernat continuă să scrie; acum își îndreaptă atenția spre locurile în care a deschis ochii spre lume. Sub titlul „Pe Valea Dunavățului. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni”, Ion Cernat alcătuiește, cu migală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la cei care se înal prin cultură și răbdare, prin știința de carte. Este sensibil la prezența luncașilor în lume; în lumea românească, mai ales. Ne face plăcere să subliniem acuratețea și dimensiunea acestui efort restitutiv: Ion Cernat, fiul Domnului învățător, al învățătorului Virgil Cernat, se întoarce cu „lumină” asupra locurilor în care a început să descopere lumea. Dac fiecare intelectual ar dovedi râvna și priceperea, asemănător față de originile sale, s-ar adăuga elemente utile rescrierii sintezelor de istorie națională și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se înal prin cultură și răbdare, prin știința de carte. Este sensibil la prezența luncașilor în lume; în lumea românească, mai ales. Ne face plăcere să subliniem acuratețea și dimensiunea acestui efort restitutiv: Ion Cernat, fiul Domnului învățător, al învățătorului Virgil Cernat, se întoarce cu „lumină” asupra locurilor în care a început să descopere lumea. Dac fiecare intelectual ar dovedi râvna și priceperea, asemănător față de originile sale, s-ar adăuga elemente utile rescrierii sintezelor de istorie națională și legitimării noastre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descopere lumea. Dac fiecare intelectual ar dovedi râvna și priceperea, asemănător față de originile sale, s-ar adăuga elemente utile rescrierii sintezelor de istorie națională și legitimării noastre temeinice într-o lume în care nu lipsesc tendințele omogenizatoare, nivelatoare. Fiul Domnului învățător ne invită să ne mai uităm odată pe locuri care ... au născut veșnicia ... Iași, 20 octombrie 2009 Prof. univ. Ioan Ciuperc Universitatea „Al i. Cuza” Iași Introducere: Justificarea gestului de a scrie această carte Mai mult decât alții, din aceeași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost decât un pas: cei mai vechi au fost însuflețiți de Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, cei mai noi de avântul și posibilitățile de exprimare de după evenimentele din 1989. Chiar din capul locului trebuie să amintim că „Fabrica de învățători” a lui Gheorghe Postoi, a fost fermentul pentru apariția unor încercări, bazate pe cunoașterea proprie, pe stările trăite, dar și pe amintirile celor mai în vârstă, care, dacă n-au ajuns în stadiul de carte publicată, au neîndoielnicul merit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a școlii din Lunca, folosind, pentru istoricul satului și însemnările mai vechi ale lui Ion Ciuchi din Fruntești care relatează despre vremea primilor bejenari în 1784. O lucrare mai amplă, intitulată „însemnări pentru monografia satului Lunca, comuna Filipeni”, a realizat învățătorul Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, încheiat prin 1973, rămasă în manuscris, circulând în copii xerox. Ghiță Iacobeanu a fost înzestrat cu har la scris, cu rare calități de povestitor, care, pe lângă cele trăite și aflate de la părinți și rude, adaugă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului, ceruse, după 1989, ajutor financiar (o sponsorizare) de la alt luncaș ajuns mare, care a purtat-o cu vorba, după cum rezultă din corespondența rămasă. Olimpia Bădăluță a colaborat, pentru întocmirea monografiei satului Lunca i a comunei Filipeni, cu ruda sa, învățătorul Gheorghe Călinescu (Călin) care, fiind din Bacău, în contact cu oamenii de cultură din oraș, a avut posibilități de informare și de consultare. Neînțelegerile dintre cei doi, apărute târziu, prin intervenția altora, de a profita de munca de documentare de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
depus-o zeci de ani la rând, cu mare cheltuială de timp și bani, spunând că cineva, un urmaș, va putea valorifica documentele adunate. Multe dintre fapte, întâmplări, acțiuni și atitudini, oameni și instituții, le-am tiut de la tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, de la oamenii satului: mama Boghioaia, Vasile Vasilaș (Costănoiu), Emil Boghiu, de la Iordache Nănescu și Nicolai Vasilaș, de la profesorul Vasile Totolea și mulți alții care nu mai sunt. Despre familia Rosetti am aflat multe amănunte de la Ecaterina (Catrina) Boteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina, așa cum a aflat de la conducătorul bejenarilor, Petru Furcaru, și de la oamenii mai în vârstă din ceata bejenarilor. însemnările lui Ion Ciuchi s-au pierdut și pierdute ar fi rămas dacă n-ar fi fost copiate cu alfabetul latin de învățătorul Gheorghe Iacobeanu care a încercat s facă o monografie a satului, rămasă în manuscris. De asemenea, textul lui Ion Ciuchi a fost folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au reușit să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pierdute ar fi rămas dacă n-ar fi fost copiate cu alfabetul latin de învățătorul Gheorghe Iacobeanu care a încercat s facă o monografie a satului, rămasă în manuscris. De asemenea, textul lui Ion Ciuchi a fost folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au reușit să întocmească monografia școlii din Lunca, com. Filipeni. Chiar dacă textul original, scris de mâna lui Ion Ciuchi, a fost modificat de cei trei învățători, în conformitate cu normele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au reușit să întocmească monografia școlii din Lunca, com. Filipeni. Chiar dacă textul original, scris de mâna lui Ion Ciuchi, a fost modificat de cei trei învățători, în conformitate cu normele limbii române din secolul al XX-lea, tot se observă că Ion Ciuchi mânuia bine limba română de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind un document valoros sub raport istoric și lingvistic. Iată textul așa cum se află în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțeles importanța școlii și a științei de carte. Se păstrase în familia lor amintirea despre Pop Boca, preot în Ilva Mică și Nichita Boca, preot în Maier, plecați din Ardeal spre Moldova încă din 1762. Un Maftei Boca a fost învățător, trecând și el Carpații împreună cu multe familii care s-au răspândit în toată Bucovina și apoi în Moldova. Până în anul 1850 au activat învățătorii itineranți, veniți din Ardeal în Bucovina, dar și în Moldova și șara Românească care mergeau din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preot în Maier, plecați din Ardeal spre Moldova încă din 1762. Un Maftei Boca a fost învățător, trecând și el Carpații împreună cu multe familii care s-au răspândit în toată Bucovina și apoi în Moldova. Până în anul 1850 au activat învățătorii itineranți, veniți din Ardeal în Bucovina, dar și în Moldova și șara Românească care mergeau din sat în sat și, pentru o plată modestă, învățau pe copii scrisul și cititul. Cei mai cunoscuți „dascăli” ardeleni care au pus bazele învățământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia unui colonel din județul Gorj, dar și-a continuat studiile în particular, urcând treaptă cu treaptă în ierarhia socială; Constantin Boca a fost învățător și revizor școlar, iar Ion Boca, fratele cel mai mic, a urmat politehnica în Germania, devenind inginer de mine. împreună cu familia Boca (Bahnă), pe dealul Bisericii, șiau întemeiat gospodării și familiile Romedea, Botoșanu, Borcea, care sunt veniți din Botoșana și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]