1,518 matches
-
al obligațiilor reciproce, care să garanteze limitarea folosirii forței. Războiul era descris ca fiind doar instrumentul ce ar aduce atingere statu quo-ului stabilit la Westfalia. Ferdinand al II-lea dorise să instaureze autoritatea absolută a împăratului asupra Germaniei. Urmașii săi învinși, erau nevoiți să recunoască libertățile principilor germani, care continuau fărâmițarea politică a Imperiului și îl condamnau pe împărat la neputință. ,,Împăratul iezuiților" a vrut, ca și Carol Quintul și Filip al II-lea, să-și bazeze tentativa hegemonică pe o
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
decât o noțiune geografică". Unificarea s-a realizat prin război, ca și cea a Germaniei. Discuțiile aprinse și interesele divergente în privința unirii Principatelor Române au împărțit marile puteri în trei tabere. Franța, prin glasul contelui Walewski, Rusia care, ca țară învinsă, dorea să obțină o pace cât mai puțin defavorabilă -, Prusia și Italia (ambele urmărind scopuri identice, adică realizarea unității politice) s-au pronunțat fără rezerve pentru unirea Principatelor; Anglia s-a pronunțat cu rezerve, știut fiind faptul că ori de câte ori se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1871, apoi să accepte în luna mai "pacea de la Frankfurt"424, care prevedea anexarea de către Germania a Alsaciei (fără Belfort), a nordului Lorenei (incluzând Metz) și obligația de a plăti despăgubiri de război în valoare de 5 miliarde franci-aur425. În timp ce, învinsă, Franța pierdea Alsacia-Lorena și era supusă unor obligații financiare uriașe, unificarea Germaniei se înfăptuia. Elanul patriotic provocat de aceste ostilități au determinat unirea statelor din Sud cu Confederația Germaniei de Nord, punând bazele celui de-al doilea Reich 426. La
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Turciei 446. Diplomația rusă a contactat Austria, de la care a obținut, prin două înțelegeri succesive (1876 și 1877, la Reichstadt și Budapesta), "neutralitatea prietenoasă" în perspectiva unui război cu Poarta. În schimb, în situația victoriei, Rusia garanta Austriei anexarea Bosniei-Herțegovina. Învinsă, în februarie 1878 Poarta a fost obligată să semneze Tratatul de la San Stefano, prin care recunoștea independența Serbiei, României și Muntenegrului. Clauza principală, care va nemulțumi marile puteri europene, a fost crearea unui principat bulgar autonom "Bulgaria Mare", care domina
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
decât un mijloc indirect pentru sovietici de a slăbi țările pe care deja le ocupaseră și de a crea aici o penurie de produse alimentare și de materii prime de bază. Toate bunurile germane care se aflau pe teritoriile statelor învinse deveneau, în virtutea tratatelor, proprietatea URSS. Prin confiscarea acestor bunuri (urmare a unor investiții germane considerabile în timpul războiului), sovieticii își impuneau controlul asupra unor importante sectoare economice ale acestor trei țări estice și, în particular, asupra sectoarelor de bază. În Germania
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
proprietatea URSS. Prin confiscarea acestor bunuri (urmare a unor investiții germane considerabile în timpul războiului), sovieticii își impuneau controlul asupra unor importante sectoare economice ale acestor trei țări estice și, în particular, asupra sectoarelor de bază. În Germania și în țările învinse ceea ce nu fusese distrus a fost demontat și recuperat de către ocupanții sovietici, cu titlu de "reparații de război". A fost afectat în aceeași măsură și potențialul agricol. Recoltele anilor 1944-1945 au fost practic inexistente, și de aici o gravă lipsă
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
20 DM, în 1989 valora mai puțin de 2$, ceea ce a făcut ca la adoptarea monedei unice europene 2 DM să valoreze 1€, reflectând realitatea unei economii puternice. "Miracolul" vest-german, care într-o perioadă foarte scurtă a transformat o țară învinsă și marcată de mizerie într-o mare putere economică 817, a fost posibil ca urmare a aplicării Planului Marshall, a unei discipline fără egal în muncă și adoptării unei legislații corespunzătoare. RFG și-a construit prosperitatea printr-o politică economică
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Wittstock, ceea ce a contribuit la reechilibrarea situației, relansând tabăra protestantă. 241 J. Streisand, op. cit., p. 87-88. H. Schulze, op. cit., p. 50. 242 N. Ciachir, op. cit., p. 145-146. 243 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 35. 244 Ibidem, pp. 36-37. 245 Spania învinsă ceda Franței localitățile Roussillon și Artois. Chiar dacă tânărul rege al Franței, Ludovic al XIV-lea, se căsătorea cu fiica cea mai mare a lui Filip al II-lea, infanta Maria-Tereza, el era nevoit să renunțe pentru 500.000 de scuzi
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
N. Ciachir, op. cit., p. 170. 416 Ibidem, p.163. Istoria diplomației, I, pp. 624, 626-627. 417 Istoria diplomației, I, p. 629. 418 H. Schulze, op. cit., p. 97. Slăbită de revoluțiile interne, de criza economică și de războaiele din care ieșise învinsă "pe toate fronturile" (eșecurile armatei imperiale în războaiele cu Franța și Italia în 1860, apoi în fața Prusiei în 1866), Austria va fi constrânsă să abandoneze neoabsolutismul și să caute un aliat. Având obiective identice, în dorința de refacere a Ungariei
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
op. cit., pp. 234-238. 777 Z. Zamfir, op. cit., p. 342. 778 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 167-169. În ciuda contribuției la înfrângerea Germaniei, România și Bulgaria au fost considerate, ca și Ungaria, care avusese un cu totul alt comportament până la sfârșitul războiului, țări învinse. Convențiile de armistițiu semnate de noii conducători în momentul în care au ieșit din războiul contra Uniunii Sovietice nu lăsau să se întrevadă, cel puțin în cazul României, deznodământul final de la Conferința de Pace. Granițele au fost stabilite fără a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și primul loc de rugăciune pentru credincioșii musulmani, o adevărată Mecca pentru întreaga lume musulmano-orientală. Mai multe crize subsidiare au fost declanșate simultan, odată cu pierderea războiului de către Egipt, Siria și Iordania (cu Israelul, în 1967), moment în care moralul statelor învinse a fost puternic zdruncinat, conștienți fiind de enormă pierdere spirituală, prin ocuparea Ierusalimului.243 În mare măsură crizele Orientului Mijlociu se datorează și percepției comune conform căreia este iluzoriu să apreciezi că islamul și sistemul politic Vestic pot coexista,244
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
285 O altă deosebire rezultă din percepția asupra păcii; astfel, pacea instituită de creștini reprezenta rezultatul înțelegerii între popoare, spre deosebire de doctrina Jihadului care percepea relația ca fiind dihotomica, reducând-o la o relație inegala, o relație de tipul învingător și învins (win-lose). Interacțiunea dintre cele două lumi a transformat, în mod evident și ireversibil, islamul politic și religios tolerant la origini, într-un islam închis, intolerant. În perioada modernă, din punct de vedere geopolitic, dar mai puțin religios, islamul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sinuciderii sancționează totodată transcendența absolută a societății. Acolo unde societatea se afirmă În detrimentul individului, acolo unde individul resimte În același timp această afirmare ca mai veridică decât aceea a individualității sale, atunci refuzul și eroarea morții se estompează, se lasă Învinse 10. Prin astfel de afirmații ne Întoarcem la concepția tradiționalist-burgheză asupra societății. Potrivit acesteia, individul are un loc al său bine stabilit, el fiind o piesă cu un rol precis În economia simbolică a microuniversului social. Orice ieșire din schemele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al dezbaterii, o arenă de cuvinte În care se Înfruntă cele două tendințe contrarii din mintea sinucigașului: impulsurile morții, pe de o parte, instinctul de conservare, pe de alta. Însă chiar În momentele În care moartea, instinctul de conservare par Învinse, când cuvintele Înlătură primejdia letală, Însăși invocarea ei e un semn al pândei perpetue și al unei duble realități: una obiectivă, fizică, cea de-a doua fictivă. Sinuciderea nu este - sau, mai exact: nu rămâne - niciodată un act individual: ea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
el merită. „Trăim”, scrie el cu o resemnare plină de patetism, trăim În epoca primului secol dinainte, și a primului secol de după Hristos, epocă a exilurilor, a proscrierilor, a sinuciderilor. Epocă dificilă pentru că nu mai e loc, literalmente, unde cei Învinși să pună piciorul. Învins, definitiv Învins, el nu dorește decât să moară alături de cei pe care i-a divinizat: germanii. Ca și ei, e o ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
el cu o resemnare plină de patetism, trăim În epoca primului secol dinainte, și a primului secol de după Hristos, epocă a exilurilor, a proscrierilor, a sinuciderilor. Epocă dificilă pentru că nu mai e loc, literalmente, unde cei Învinși să pună piciorul. Învins, definitiv Învins, el nu dorește decât să moară alături de cei pe care i-a divinizat: germanii. Ca și ei, e o ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie. Ca și ei, el
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o resemnare plină de patetism, trăim În epoca primului secol dinainte, și a primului secol de după Hristos, epocă a exilurilor, a proscrierilor, a sinuciderilor. Epocă dificilă pentru că nu mai e loc, literalmente, unde cei Învinși să pună piciorul. Învins, definitiv Învins, el nu dorește decât să moară alături de cei pe care i-a divinizat: germanii. Ca și ei, e o ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie. Ca și ei, el nu aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. La Timișoara, în 1899, aveau loc câte două meciuri pe săptămână, de teama de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
resentimente, care-i dă personalitate. Ea exprimă foarte bine psihologia multor români după 1989. Speranțele lor au fost, într-adevăr, înșelate. Iluziile de o zi, de o lună-două, au produs numai decepții. Don Quijote, în Est, s-a dovedit un iremediabil învins. Treptat-treptat, ne dăm tot mai bine seama că eroul nostru a greșit adresa. în Est, donquijotismul trebuia să piardă partida. în zona noastră, mai ales, iluziile absolute nu sunt realizabile. Deziluziile lui Octavian Paler (și ale noastre) erau, de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Papadima, Rodica Zafiu, București, 2002; Momente, I-II, îngr. și pref. Ion Vartic, București, 2002; Parodii în versuri și proză, îngr. și postfață Florentin Popescu, pref. Alexandru Condeescu, București, 2002; Publicistică, pref. Viola Vancea, București, 2003. Traduceri: Alexandre Parodi, Roma învinsă, Sibiu, 1887. Repere bibliografice: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, VI, București, 1979, 215-241, 328-358, 396-431, VII, București, 1980, 267-290; Titu Maiorescu, Opere, II, îngr. Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Domnica Filimon, Alexandru George și Al. Săndulescu, București, 1984, 39-51; Ibrăileanu, Opere, I, 144-168, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
condiționează consolidarea regimului. De la bun început, această etapă intervine prin recurgere la violență. Dacă instaurarea este urmarea unui amplu recurs la mijloace coercitive, va fi mult mai dificil pentru noii guvernanți să obțină legitimitate ținând cont de reacția structurilor politice învinse; cu cât opoziția va fi mai mare, cu atât mai dur va fi recursul la represiune. Din contră, un grad mai restrâns de violență permite noilor guvernanți să afișeze o tendință spre continuitate și garantează un succes mai mare în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cei ai unei determinism care se deschide spre autonomie, independență și libertate. Fac parte dintre cei din urmă; cei dintîi sînt Jacques Monod, Laborit, Atlan și cîțiva tehnocrați. În pofida cîtorva avertizări scrise, punctul lor de vedere a triumfat. Mă declar învins, n-aș fi crezut că va renaște într-o zi cearta dintre preformare și epigeneză prin îmbinarea dintre genetică și pro-gramarea informatică. Mulți dintre noi nefiind conștienți de importanța mizei, n-am adoptat nici o poziție (...). Asta a condus la multe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în viața echilibrată a trupului și în dialogul, fără neliniști, al spiritului cu tainele universului. Atmosfera de împăcare este tulburată de „copilașul” cu aripi sfâșiate, în al cărui farmec viclean se întrezăresc parcă semnele eminescianului paj Cupidon. Jeluirea lui Amor învins nu este decât o laudă hiperbolică adusă puterii dragostei, care îi surprinde și dezarmează până și pe zei. Se realizează o stampă câmpenească în care elementarul și murmurul armonic al pământului (câmpul scăldat în „zmalțuri” de rouă, truda „arătorului” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
din 1949 (Lebow 1994; Koslowski și Kratochwil 1994/95). De asemenea, ne putem imagina că o modificare a situației puterii nu conduce în mod necesar la schimbarea intereselor de politică externă, așa cum de-monstrează evoluția postbelică a Germaniei de la o țară învinsă și ruinată la o superputere economică. În al doilea rînd, se poate păstra legătura între posibilități, interese și comportament, dar reformulată pe baza unui raționament invers, care deduce continuitatea fundamentală a intereselor și a poziției relative a puterii, din continuitatea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
îmbinarea fundamentală a valorilor, cum ar fi securitatea, bunăstarea, libertatea de a alege și justiția în societate. Schimbările din economia poli-tică globală au importanță datorită impactului pe care îl au asupra acestei îmbinări fundamentale de valori. Ele creează învingători și învinși. Întrebarea cheie a lui Strange este: "Cine profită?". Pentru a răspunde la această întrebare, ea susține că trebuie să fii realist, în sensul menținerii unui contact strîns cu situația actuală și remediile sale posibile - de unde politica drept artă a posibilului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]