6,513 matches
-
Bosna și cu Rumele și la perși trecându. Ce fiindu în calea răotăților și stropșindu oștile, care de multe ori se făcea războaie pre acest loc, cum încă semnile arată, carile le vedem multe pretitindirile: movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n-au mai putut suferi, ce s-au risipit și s-au pustiit...” Ștefan cel Mare ocupă un loc privilegiat în Letopisețul lui Grigore Ureche: Deciia Ștefan vodă strâns-au boierii țării și mari
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
lucruri cum face orice femeie...” Efectul obținut în timp asupra celorlalți este, desigur, cel scontat : consolidarea imaginii sale de frate perfect. De ce nu-l aduci în casă, Caddy ? De ce trebuie să faci și tu cum fac negresele pe câmp, prin șanțuri în pădurile întunecoase în călduri pe furiș apucate de furie în pădurile întunecoase...” În realitate, Quentin, ca frate mai mare, acționează fără scrupule, din umbră, ca un nevrotic pervers, mai ales față de Caddy, cea care nu-și ascunde imboldurile și
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
rămasă în urma arderii crenguțelor de finic, din Duminica Floriilor: „Curge slova sfioasă atinsă de jar / Și un vers se prelinge pe cană / Un suspin rătăcit răstignit în zadar / Pe o cruce zidită-ntr-o rană // Spală slova păgâne sudalme de șanț / Rotunjit peste ele stă cerul / Și duioase chemări îmblânzite de lanț / Doar năluci să le afle misterul” (Slova). Iubirea este, în accepțiunea poetei, darul suprem oferit de Dumnezeu, este focul din potir care poate fi molcom sau întețit, care poate
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
unele conflicte în viață, dar am învățat să nu port pică pe oamenii care mi-au greșit, ci să-i iert. Știți de ce? Pentru că în timp ce eu sufăr de nedreptatea ce ei mi-au făcut-o, lor nu le pasă, ei șanț fericiți, poate chiar se bucură de stresul prin care trec eu. A ține pică pe cineva, a nu ierta, înseamnă a ne închide pe noi înșine într-o închisoare a amărăciunii. Împăratul din pildă cred că a gândit la fel
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
spre Ghettoul din Berșad. Cinci luni mai târziu, între 10 și 18 Decembrie 1943, toate lagărele de dincolo au fost dizolvate, prin exterminarea generală a oamenilor. Gropile n-au nici un semn, nici un monument. Gropi comune într-o livadă, într-un șanț, în fața unui grajd, în spatele unui grajd, într-o porumbiște, lângă o fântână. Peste tot...!” 22 octombrie 1944 Țăranii povestesc că execuția a durat timp de șase ore, începând de la cinci dimineața. Groapa este în livada de vișini.” Notă: Oamenii din
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
sâcâie de ceva vreme. O salută mecanic pe Margareta lu’ Fâșneață, care se chinuiește să bage-n curte o gâscă greoaie și crăcănată, însoțită de vreo zece - doisprezece boboci dolofani și gălăgioși, ce ciuguliseră până atunci iarba măruntă de pe marginea șanțului. De pe o scară de lemn sprijinită de peretele casei, Mihai Fâșneață însuși - care se străduia, pare-se, să regleze o antenă parabolică, fixată aproape de streașină - ridică mâna în semn de salut. - Las-o dracu’, c-o dereglezi mai rău, băi
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
pășesc cu grijă peste mușuroiul de furnici și să las o felie de ceva prin apropiere, sau bucata de corn pe care nu am mâncat-o la școală, să dau o mână de iarbă ieduțului priponit pe o margine de șanț, să accept familia de guguștiuci care-și face iarăși cuib, ca în fiecare an, la colțul pervazului de la geamul sufrageriei, chiar dacă trebuie să spăl mai des sticla, să culeg albăstrele, fire de iarbă, scai vânat, sunătoare și gălbenele și să
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
care vrea, care visează, care își imaginează iubirea, dar îi este frică. Frică de a vorbi. Ce om ar avea sufletul neted, fără răni, fără cuvinte nerostite? Până atunci, cred că lumea se rezumă la fuste scurte și zâmbete false! Șanț zile în care mori pur și simplu, zile în care uiți că mai trebuie să respiri, în care inima uită să-ți mai bată. Zile că aceasta, când te simți pustiit, gol, pierdut...Și ce poți face? Nu te poți
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
douăzeci și trei de ani de la Marea Plecare cu Elicopterul, o nouă generație de țărani cu o mână pe plug, una pe paloș și alta pe tastatură - tânără, ecologistă, harnică și nepartinică - a pus mâna pe sapă și adâncește un șanț între partidele potente și poporul calic, care nu va putea fi umplut prea lesne, iar mutațiile ar putea băga-n cianură planurile de mărire ale actualelor dinastii cu sânge-albastru de la ștampilele utecé, peceré, secu și aseceré! Mă temeam că acțiunea
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
trebuiesc. - Bine, nea Ioane. Așa rămâne. Nu erai aici, nu știi nimic. Să nu tulburăm apele degeaba. Oricum mai liniștit decât la întâlnirea cu subordonatul său, Viorel a plecat spre birouri să ia pulsul evenimentelor de la funcționare și de la „radio șanț”. Ramona era și ea contrariată asupra modului în care s-a întâmplat accidentul. Doar ce se despărțise de ea și cum putea să se împiedice așa din senin? A mers și ea la magaziner să afle mai multe de la el
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit marcată de incident. Ce oameni iresponsabili mai sunt și ăștia, tulbură o seară atât de frumoasă, într-un
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
nu-mi dă pace: peste câte rânduri de cireșe va apune soarele în grădina mea? PROFIL DE VEȘNICIE acolo unde-mi este inima nu-mi este locul, iar eu am obosit să tot umblu după ea, purtându-mi rănile prin șanțuri și ferindu-le de ochii iscoditori ai lumii. într-o zi ea va ceda și o pace de dincolo de lume mă va încremeni inevitabil într-un profil de veșnicie. Daniela Andronache Referință Bibliografică: POEMS BY THE LAKE / Daniela Andronache : Confluențe
POEMS BY THE LAKE de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348856_a_350185]
-
prin formalism, distrugând prin toate mijloacele mass-media, pe care le au la îndemână, trunchiul fiindual al unui biet și nevinovat literat Neplăcut la prima vedere de către aceștia, poate chiar și netalentat în ale artei scrisului însă doborât pe nedrept în șanțul adânc al mocirlei din care, de fapt, acești critici complexați se ridică și, din păcate, sunt ascultați: Critica e ușoară, arta e grea (Phillipe Destouches). București, 07.12.2012 Referință Bibliografică: PERSUASIUNE ȘI DORINȚĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII / Ștefan
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
și... - A!! Da, da, da! Este bine domnul Iustin... Stați să vă dau un halat, că la ora asta nu are voie nimeni, doamnă... Și așa avem aglomerație mare cu niște amărâți pe care a căzut malul când săpau un șanț adânc, mai apucă să vorbească asistenta, în timp ce luase un halat agățat pe partea interioară a ușii. Așa... acum... sunteți de a noastră, dacă intră cineva... Eu sunt Lidia, ca să știți... - Mulțumesc mult, doamna Lidia! Domnul doctor a venit deja? întrebă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
de timp ar putea fi foarte mici. Am să dau un exemplu de aici de pe pământ cât și unul din cosmos. Primul exemplu îl pot da din geografie. În mijlocul Atlanticului mai precis pe fundul oceanului se află riftul medioatlantic, un șanț care spintecă fundul basaltic al oceanului iar magma iese la suprafață și se răcește, se solidifică, presiunea magmei împingând apoi în lateral de o parte și de alta a riftului fundul oceanic care se consumă încet încet în apropierea continentelor
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
lui bătătorite și aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele.” Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomee, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea, să mă ierte Dumnezeu!, acum parcă e un cavou. Un copil am avut, că s-a îmbolnăvit
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 422, Anul II, 26 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
cuvenit, urmașii lor, văduvele. Cei din satul nostru au primit pământ din moșia unui grec, Dinopol, ginere al unui Șuțu, alt grec. S-a împărțit moșia grecilor în două: o parte a revenit satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care se prelungea cu Dealul Morilor. Pământul era productiv, nefiind spălat de ape, așa cum erau coastele
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
expansiune și în spațiul rural, până acum mai reticent la această evoluție.Prin urmare, Costel avea motive să îngâne o melodie mixată din incerte aduceri aminte, dar să și înjure cu mult talent atunci când mai percuta vreun gard sau chiar șanțurile aferente drumului. La un moment dat însă urechile sale cam înfundate receptară un fel de chemare:- Băi, fraiere, bă, n-auzi, vino bă, acili-șa!- Cariii eșt’ uăiii, c-acu-ț’ dau o ghiogî-n cap, uăiii! Răspunse cât se poate de tradițional Costel
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
-l, tresări de bucurie în timp ce acela scârțâia ca o ușă de cavou, semn că se distra de minune... - Frate, scapă-mă dă nemurire că dă boala-n mine dă perfect ce sunt! Vreau și eu să mă mai tăvălesc prin șanțuri, să mai borăsc la garduri, să mai pun de o bătaie cu pari la horă, să mă doară capul a doua zi după ce beau ca tâmpitu’ tot felul de zoaie, să dea pântecarița-n mine când mă îndop cu smântână furată
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept. „Nu vrea să
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
munceam în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători, apoi adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu băltească în dreptul curții. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
ne lua vântul, căci nu se vedea decât la câțiva metri în fața noastră, întrebam mereu câți suntem și ne ghidam după plopii de pe marginea drumului care nu avea zăpadă, dar nu puteam merge direct pe drum fiindcă eram aruncați în șanț. Drumul de la stadion până la magazinul Fortuna l-am parcurs în peste 2 ore. Plecasem de la mina Suvarov de peste 4 ore. Am ajuns la blocul unde locuiam aproape de ora 19 seara. A doua zi trebuia să mergem la lucru, dar nu
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
versiuni și limbi, este apreciată ca fiind "creația unei fantezii bolnave ce a dăruit lumii o sumedenie de minciuni, scrise cu multă vervă în autobiografia sa...: că la Auschwitz și Buchemvald nemții ardeau evreii de vii în focuri aprinse în șanțuri; că era un șanț de foc pentru adulți și altul pentru copii mici; că el a fost dus cu coloana victimelor la doi pași de marginea șanțului, de unde din ceva motiv misterios a fost dus înapoi la barăci; că a
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]