1,933 matches
-
i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor, în ale voastre sfaturi mă încred!” Espinel 530. „O carte este un vast cimitir, unde, pe cele mai multe morminte, nu se mai pot citi numele șterse.” Marcel Proust 531. „ Un vrăjmaș onctuos al cărților este acela care citește cărțile desprinse de opera integrală a autorului.” George Călinescu 532. „ În fond, așadar, eu n-am citit niciodată o carte; eu am tradus-o.” George Călinescu 533. „ Atunci când
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o fi risipit temerile nocturne. Îi propune să-i servească micul dejun pe terasă. Începe să semene a vacanță. În vreme ce-și bea cafeaua, își ridică privirea și citește cu oarece dificultate, pe frontonul casei, o inscripție pe jumătate ștearsă: Vila orelor de lumină. Frumos nume. Plin de optimism. "Asta e din cauza ceasului solar meșterit de soțul meu, explică doamna Segal. I se văd urmele aproape de poarta grădinii, l-a acoperit nisipul. La început toată lumea venea să-l vadă. Celor
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la unul la altul ca pentru a verifica echilibrul de forțe. O priviră și ei în tăcere. În ultima vreme, slăbise mult. Doar sprâncenele negre, unindu-se deasupra nasului ca aripile unei păsări, se desenau evident pe fața palidă, aproape ștearsă. Ascetă a absolutului sau tânără halucinată, ea nu era o miză, ci nodul pe care îl simțeau strângându-li-se în jurul gâtului. Schiță un gest vag de rămas bun, se răsuci pe călcâie, trecu printre mese și dispăru în noaptea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
scrisori de la Filip către tatăl ei, printre care și aceea pe care Nel o citise cu patruzeci de ani în urmă, și o tăietură de ziar: necrologul generalului Pompilian Aldan, tatăl lui Filip. Hârtia, ruptă pe îndoituri și cu literele șterse, era greu lizibilă. Se înțelegea totuși că învățătorul avusese dreptate, generalul murise în 1941, la Odessa. Câțiva ofițeri superiori, numeroși ofițeri, subofițeri și soldați simpli își găsiseră moartea în explozia comandamentului armatei. Scrisorile lui Filip purtau și ele pecetea vremii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe timpul semestrelor școlare), lectura cărților sfinte, care se petrecea în casa părintească din Poltava, în timpul celor două luni ale vacanței de vară. Înafara relației oficiale cu profesorii de gramatică, în planul secund al tabloului kievean, se insinuează o figură aparent ștearsă, a ieroschimonahului Pahomie, trăitor în mănăstirea Brațki. Este interesant că portretul acestui mult îmbunătățit călugăr se realizează nu prin descrierea sa ca persoană; el nu este nici înalt, nici scund, nici gras, nici slab, nici brunet, nici blond, ci este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
societatea post-modernă, dînd credit prin aceasta afirmației lui Foucault că, într-un nou epistem, omul însuși ar putea fi șters ca un desen pe nisipul spălat de valuri (1970: 387). Și totuși, elementul uman nu poate fi atît de ușor șters; iată cum, deodată, în 1989, nu numai că se întorc, în reclamă, siluetele umane, dar își face apariția chiar cowboyul Marlboro, într-o nouă campanie promoțională. Una dintre reclame este un exemplu al noii strategii promoționale care impune ca însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
locuia la Paris într-o mansardă mizerabilă și mînca, pe jurnal, pe băncile orașului. Cutia cu brînză Camembert, pe care o purta în buzunar, era alimentul de bază. Întors în țară, s-a fixat la Galați ca să ducă cea mai ștearsă viață. Pentru perceperea veniturilor de la numeroasele imobile, nu avea nevoie de un doctorat la Paris. Chesim a fost studentul cel mai strălucit și cel mai modest din seria mea. Citea prea mult și efortul intelectual a fost prea mare, încît
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
patru nume, total necunoscute, prieteni personali de-ai secretarului particular al regelui. Puiu Dumitrescu, care nu putuse termina nici clasele liceale, fusese secretarul lui Carol, în exil, adus de Manoilescu. Pe tatăl său îl făcuse deja comandantul jandarmeriei, dintr-un șters colonel de la cercul de recrutare din Constanța. Campania electorală se anunța tumultoasă. Garda de Fier fîlfîia lozinca omul și pogonul -, încercînd să speculeze setea țăranilor de pămînt. Nicolae Titulescu cerea guvernului dizolvarea gărzii, susținînd că străinătatea socotește mișcarea legionară dăunătoare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pudoarea și toate celelalte nerăbdări strunite. Voi ține mult la ea, mereu, indiferent ce coroane va purta povestea noastră. Am citit un prozator excepțional: Isaak Babel! "Pe falezele de marmură" a lui Jünger, citită după Babel, mi s-a părut ștearsă. Mi-a plăcut și ultima carte a lui Fulga. Și Bioy Casares. În rest, lecturi amestecate! Și multe. Raveca mă alimentează cu de toate. Sper să țină! Ileana Budăi mi-a scris de o excursie a ei, la Iași, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Picioarele i se Înmuiară și se Împiedică de un morman negru, prăvălindu-se deasupra. Îngrozit, simți sub el un corp omenesc și-l strigă cu voce Înceată pe slujitorul cu facla. Când se aplecară asupra mormanului, la lumina ce pâlpâia șters văzură trăsăturile Împietrite de groază ale seniorului de pe Stouff. Era În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Cernăuți, completau consiliul de administrație. Buletinul publica materiale cu caracter legislativ: Unificarea internațională a efectelor de comerț; Politica comercială a momentului; Dare de seamă asupra activității Camerei...; Tariful taxelor percepute de Cameră; Tabelul firmelor înregistrate, a celor intrate în lichidare, șterse, a mărcilor de fabrică înregistrate, prețurile de cereale negociate la bursa din Cernăuți; tarifele vamale, diferite legi de interes, procese verbale de la ședințele consiliului de administrație etc. În 1927, Buletinul s-a tipărit la Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cizelat, în mijlocul unei lumi nu întotdeauna elegante, cu gurile pline care chiuiau sălbatic, o lume ce dănțuia pe o muzică considerată ieftină de elite, o lume cu interpreți a căror carieră de multe ori sfârșea pe fundul paharelor, cu cântăreți șterși și secătuiți de vlagă, căutându-și cu disperare mereu câte un alt angajament, care, dacă nu venea la timp, îi lăsa să piară în anonimat și sărăcie. Nimic din toate acestea nu mai conta când veneau aplauzele după primul cântec
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
jurnaliștii servili noii puteri, care aveau de gând să impună alte valori, în primul rând personalități care le recu- noșteau statutul politic și îi proslăveau. Tangoul se va număra și el printre victime, căci reprezintă ritmul unei epoci care trebuie ștearsă cât mai repede cu putință. Astfel că nimeni nu se înduplecă să-l angajeze pe Cristian Vasile, de frică mai ales. Dar și pentru că gloria lui se stinsese, numai cântărețul nu își dădea seama de asta, crezând în continuare cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și prințeselor din Întreaga Europă, mai toți veri, unchi, mătuși sau nepoți ai Mariei, evocați cu un amestec de tandrețe și ironie. Față de ce a Însemnat mitul reginei Maria acum trei sferturi de veac, astăzi amintirea ei este mult mai ștearsă. A urmat și ea declinul pe care l-a cunoscut familia regală În memoria românilor. Și totuși, se pare că asistăm la o revenire. Românii o redescoperă pe aproape uitata regină. Iar În afara României cota ei a fost și rămâne
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o dublă provincie), la vreo 50 de kilometri de Kaliningrad. Din echipă mai fac parte Andrei Bodiu, Verghinja Zacharieva, bulgăroaica, compatriotul ei, Georghi Borissov, și una sau două persoane din grupul de însoțitori angajați de stafful german - figuri mai mult șterse decât eficiente. Străbatem cu microbuzul niște șosele pustii. Pe ambele părți, câmpuri verzi, colinele se succed într-o vălurire legănată. Hotărât lucru, îi spun lui Andrei, acesta nu este relief rusesc. Seamănă mai curând cu podișul Moldovei (o asociație pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acestea, scrise după prima noastră vizită la Tallin, nu reușesc să comunice nimic despre atmosfera pe care o găsim aici în plină vară. Mă întreb, chiar, dacă n-am greșit adresa. Cochetul bar irlandez mi s-a părut acum mai șters, obosit, pleoștit de căldură. Ca și întreg Tallinul, care își arată adevărata înfățișare, misterios-visătoare, doar în decembrie, când lumea zânelor și a piticilor din basmele nordice își reintră în drepturi, se pune pe șotii. „Vizitați Estonia iarna!” - acesta este îndemnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și ceaușismulă, ajungându-se la un curios proces de inversare a responsabilităților, Dej și acoliții săi, marii criminali ai stalinismului și post-stalinismului, creatori ai pușcăriilor teribile de la Sighet, Aiud și Pitești, exterminatorii elitei culturale, politice, economice și sătești, sunt „uitați”, șterși sau „acoperiți” de figura „vampirului de Ceaușescu”. Dej, Pauker, Luca și ai lor au arestat și împușcat zeci și zeci de mii de inși, din toate straturile populației, și au instalat, pentru vreo două decenii, un regim de teroare ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
umple după cum dorește. Nimic mai potrivit pentru noi, mi-a spus odată un călugăr dominican (dar ar fi putut să-mi treacă și mie prin cap mai înainte), decât samaritenii, însoțitoarele lui Iisus, orbii și strângătorii de biruri cu chipurile șterse, remaniabili după plac, asemeni amintirilor din prima copilărie." Oricât de diafană ar fi, puterea de seducție a unei cărți depinde în ultimă instanță de lucrurile de care ne eliberează. O operă este valoroasă atât prin ceea ce luminează ea în interiorul ființei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
caid". Cel de la masa mea vorbește o engleză mai bună ca a mea. În fiecare din întâlnirile mele cu vreun membru al Partidului lui Dumnezeu sunt luat prin surprindere nu atât prin tonul rațional și grav cât prin înfățișarea modestă, ștearsă, cât mai discretă a interlocutorului. O influență iraniană, din câte se pare. Grangurii nu mai vin cu limuzina: mda, s-au schimbat lucrurile. În sudul țării, un farmacist mi-a spus: Cred că fiul meu (are foarte mulți) este comandantul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să se hodinească la mănăstire: Dar ș-aici e greu, pentru că ades te cearcă demonul ispitelor!..." În liniștea înserării se aud rar din când în când, glasuri în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul arhondaricului unde stăm, privim pe gânduri înnainte, pe când înserarea crește, și pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înmlădie deadreptul printre nesfârșite lanuri. Facem popasuri lângă niște hambare; soldații rămân pe miriștea dogorită, noi, ofițerii, ne tragem la umbra hambarului unde ospătăm cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul nostru, sub hambare, ne învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru stabilirea pe regiuni a maximului de arendă. 13 ianuarie 1907 [FĂLTICENI]* După zile de vifor și frig cumplit, o zi liniștită, fără pic de vânt, cu un soare de primăvară. Pădurile, în zări, se deslușesc negre pe cerul albastru șters; munții pietroși stau în fund acoperiți de zăpadă. O tăcere adâncă mă împresoară în căldura soarelui de amiază, aici, pe vârful dealului de la hotarul țării. Bucovina, Fălticenii, împrejurimile stau în ceață, o ceață ciudată pătrunsă de o slabă lumină, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că e un cleric; și cu toate acestea era "ein excelenz", cum mi-a comunicat gazda mea, d-na Menzel. Puțintel cam prea umflat în cărnurile-i moi, cu obraji umflați și cu nasul fără nobleță, roșcovan și cu ochii șterși, cu părul cărunt tuns scurt, intra cu o salutare ușoară și foarte binevoitoare, trecea la locul lui de lângă fereastră, unde sta singur; înainte de a se așeza se oprea în picioare, ca să rostească în gând o scurtă rugăciune, după care își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fotograf; n-a reușit fotografia: nu mi-a scos ochii. Cine ia de la mine, toată vara-i merge bine. Negustor mare n-are parale. Iată și eu, cu gura vorbă, și cu mâna în buzunar. Dealurile se vedeau în zare șterse, într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unii că vorbele de spirit sunt numai o petrecere. Cărțile împrumutate în general nu se înapoiază: e mai lesne să le reții decât să ții minte ce cuprind. Unii oameni își repetă glumele și spiritele până ce le transformă în monedă ștearsă. *1 Abatele Voisenon: Sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. *1 Plutarc: Urechile curiosului sunt ventuze care absorb tot ce-i rău. *1 Adulterul, curiozitatea de a cunoaște plăcerile altuia. *1 Poporul: Sita cumetrei e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]