475,786 matches
-
boric. Rufele se spălau cu leșie (făcută și ea în casă, din cenușă), mai apoi, cu sodă și săpun, și acesta produs domestic la început. Cu excepția unor orașe din Ardeal, unde se folosea gazul metan, cea mai mare parte a țării se încălzea la foc de lemne, aduse cu căruța, tăiate cu drujba (al cărei vaiet e memorabil) și crăpate cu toporul. O dată cu mizeria comunistă, au reapărut cărbunii și "gazul", folosit în godine, niște sobițe de metal cu burlan propriu. Fierul
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
apreciabilă. Intențiile și liniile mari ale programului sunt clare și vorbesc de la sine. Trag nădejdea că tot așa vor sta lucrurile și în ceea ce privește beneficiile pe care le reprezintă, cât și în cazul perspectivelor de viitor pe care ele le deschid țării și societății. Un milion de persoane mai puțin, aceasta depășește de departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr de
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
asta ar însemna să merg împotriva intențiilor programului, și pe de altă parte, m-ar lipsi de votul tău și de simpatia fără de care proiectul meu nu va putea să se realizeze niciodată. Să considerăm lucrurile ceva mai la rece. Țara noastră pierde de pe acum un milion de morți pe an, și totuși, împrejurarea n-are aerul să te preocupe peste măsură. Firește, dacă programul meu va fi pus în aplicare, cifra aceasta s-ar dubla automat, sincer însă, faci, oare
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
este o concepție greșită. Ea pleacă de la premisa că publicul t.v. este exclusiv interesat de cancanuri, mondenități, scandaluri conjugale, crime și violuri. E bizar să vezi că, în ziua în care se comunică rezultatul alegerilor parlamentare dintr-o mare țară europeană, le de pe canalele t.v. se deschid cu istoria unei bătrîne furate de un nepot bețiv; sau că tocmai cînd președintele SUA anunță disponibilitatea Americii pentru lărgirea NATO (fapt care ne preocupă în chip obsedant), știrile au pe "coperta
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
călinescian că biografia unui artist nu începe, cum se spune, cu anul nașterii, ci cu acela al morții, e momentul a socoti acum, cînd se împlinesc 80 de ani de la dispariția lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922), în ce măsură reușește autorul Vieții la țară să spargă "pereții sarcofagului de vremi". Partitura interpretativă se dovedește astăzi extrem de generoasă în tonalități și game, de la trîmbița elogiului macedonskian la debutul său liric în Literatorul: "Fie ca o altă epocă să înceapă!", trecînd prin celebra arie gheristă a
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
deșertăciunile infatuării, iar manualele școlare în care a fost mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat debit emoțional, critici mai vechi și mai noi recunosc în Viața la țară și Tănase Scatiu veriga ce a făcut posibil progresul romanului românesc.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
și era păcat să nu ajungă la inimile lor sensibile un așa exemplu de rebeliune. Pentru că, fără urmă de ironie, Dan Petrescu este un model în acest sens. Nu sînt mulți cei care ne reamintesc azi că trăim într-o țară liberă și că putem să spunem ce credem, că sîntem liberi să ne facem de rîs dacă vrem, că sîntem liberi să nu ne placă Jurnalul fericirii și s-o spunem fără teamă că va veni un gardian și ne
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
cultură, că putem să fim sinceri și s-o dăm în bară, dar să rămînem la fel de sinceri. Majoritatea oamenilor de cultură de la noi, mai bătrîni sau mai tineri, se poartă de fapt ca și cum n-am trăi într-o astfel de țară liberă. Explicațiile acestora pentru gesturile nonconformiste sînt întotdeauna meschine, conspiraționiste, tenebroase. Cu ei în jur ți se taie pofta de orice sincerități, de orice gesturi normale. în exercițiile sale de demitizare Dan Petrescu e deosebit de sistematic. Problema cu pricina e
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
zi? Ele provoacă o istorie interioară, o panică, un sentiment de neputință interioară. Și aceasta este o mare problemă, azi. Vorbim de adevăr, dar în fond - e lucru știut - nici nu există un singur adevăr... Dacă mă refer numai la țara din care provin și pentru care realizez emisiuni radiofonice - România -, acolo, în urmă cu zece ani, s-a produs acea "revoluție televizată", iar termenul de "sindromul Timișoara" s-a impus și în mass-media din Occident. Opinia publică a fost bombardată
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
că noi, în Occident, suntem deja prea frivoli în materie de "adevăr", dar în regiunile care de puțin timp au scăpat de dictatură problematica siguranței, a transparenței și a adevărului joacă un rol esențial. Care este părerea d-voastră... pot țările din Vestul continentului european să învețe cîte ceva de la cele din Est în această privință? Aș răspunde afirmativ... Dar - și acest "dar" îl spun cu majuscule - de puțină vreme suntem martorii dezvoltării unei noi ramuri a științei: tehnologia genetică. Cu
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
mentori și modele. Mi-a fost și una și alta. Și tandru sfătuitor și atent cititor al primelor mele scrieri dramatice. Sârbu era o pasăre rară într-o Craiovă patriarhală din care majoritatea intelectualilor fie plecaseră la București fie în țări străine. El scria toată ziua în bucătărie. Vorbeam despre orice, doar despre scrierile lui nu pomenea niciodată nimic. Nu avea dreptul să publice, era exilat într-un oraș oarecum amorțit și n-am știut despre romanele care aveau să apară
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
mită de la un client, iar o profesoară de germană a fost dovedită că cerea cîte o sută de mii de lei pentru fiecare notă de zece. Era să uit: se aude că Sorin Ovidiu Vîntu se pregătește să fugă din țară. Trăsătura comună a tuturor întîmplărilor de mai sus e că par neadevărate. Un al doilea element care le unește e potențialul lor umoristic involuntar. Un umor bătînd în negru, sau negru de-a binelea. La prima lectură a Peripețiilor bravului
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
de mituire a comisiilor de bacalaureat cheta făcută de părinți, chetă tradițională, pentru a li se oferi profesorilor din aceste comisii sendvișuri și sucuri în zilele cînd își bat capul cu aceste examene. Ce Dumnezeu, chiar a dispărut bunul-simț din țara asta? Cum de își poate închipui cineva că o comisie poate fi mituită cu sendvișuri și cîteva sticle de suc? Chiar atît de rău au ajuns să fie cotați profesorii din România? Și chiar atît de murdară e considerată gîndirea
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
transforma România într-un cimitir pe mormintele căruia să crească doar frunza verde a autoritarismului de partid și de stat, nu trebuie să fii o prezicătoare din cele dragi lui Iliescu pentru a ști cum va arăta, în scurt timp, țara: un loc viran lugubru, în care se aud doar sirenele automobilelor prim-ministeriale și șoaptele metalice ale agenților secreți care-și comunică unul altuia capitalele informații despre deplasarea pe două cărări a unui popor turmentat. N-aș acorda prea mare
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
de sub geamurile apartamentului meu, în căutare de resturi alimentare. Și credeți-mă că sunt mulți! Setea de putere și de înavuțire a atins cote atât de înalte, încât clica iliesciano-năstăsească va merge bățos înainte, riscând să facă țăndări nu doar țara, ci și propria lor agoniseală. Nu e departe ziua când "tribunalele populare" ale lui Vadim îi vor lua la purecat, punându-i să explice cum din banalul salar de director sau chiar de ministru poți să-ți cumperi în timp
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
oploșiți pe lângă Corneliu Coposu ori decât turnătorii cu mâini tremurânde din partidul liberal. Nu sunt singurul care face asfel de predicții sumbre pentru România. O fac destui dintre ziariștii și intelectualii români. Degeaba. Deodată cu ultima fărâmă de pâine din țară, iliescienii au furat și sacul. Nebăgând de seamă, nefericiții, că odată cu lucrurile furate au introdus în sac și ilustrele lor trupuri.
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
fără, livrează la termen sau își organizează expozițiile care sînt simultan și forme de ofertă. Și oricît ar fi piața de palidă sau, mai bine zis, oricît nu ar fi ea deloc, tot se mai găsește cîte un cumpărător din țară ori din străinătate care să acopere exact intervalul pînă la venirea celui de-al doilea. Și așa, mai cu vînzarea, mai cu simpozionul și cu sponsorizarea, artistul se integrează rezonabil în societate și în tranziție și nu numai că el
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
așa, mai cu vînzarea, mai cu simpozionul și cu sponsorizarea, artistul se integrează rezonabil în societate și în tranziție și nu numai că el însuși nu este prea traumatizat, dar își trimite și copiii, după buna tradiție a preoților de țară, tot către nobilul meșteșug al artelor. Lucrînd corect și tradițional, el se înscrie perfect în relația economică de tip clasic: decontarea se face la livrarea mărfii, cu acont sau fără, iar lucrările ajung, în mod legitim, la muzeu, la colecționari
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
și de artiști, unii dintre ei foarte tineri, iar cea de-a opta stă și ea să se deschidă. Tot în această perioadă s-au deschis galerii la Ploiești și la Râmnicu Vîlcea, și poate și în alte orașe din țară. A apărut, de asemenea, Legea 182, cea care privește patrimoniul mobil, au apărut normele pentru acreditarea experților de artă și a restauratorilor, norme care în curînd vor fi și puse în aplicare. Iar în afară de acestea, în țărișoara noastră de tranziție
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
în viitor, are încă de acum schițată o "conștiință națională", deși încă rudimentară: poporul român cată să se facă națiune. În acest sens este de semnalat că deși autorul este la curent cu tot ce se întâmplă mai însemnat pentru țară pe plan internațional, nimic din aspectul cosmopolit al curții brâncovenești nu transpare în cronică. Avem de-a face cu glasul unui "conservator" și "neaoșist" care încă nu și-a ideologizat mesajul. Cu același profil politic apare și cel aproape idolatrizat
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
două secole de umilințe tot mai dureroase, această tactică, lăudabilă în sine, își pierduse aproape cu totul armătura rigorii etice și se transformase în intrigă, uneltire și lașitate. Aproape toată cartea face o pledoarie aprinsă pentru "soluția Brâncoveanu" în politica Țării Românești: această cale a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
în sine, își pierduse aproape cu totul armătura rigorii etice și se transformase în intrigă, uneltire și lașitate. Aproape toată cartea face o pledoarie aprinsă pentru "soluția Brâncoveanu" în politica Țării Românești: această cale a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau nebuni să o strice, ci fii!"), și de aceea primește
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
aprinsă pentru "soluția Brâncoveanu" în politica Țării Românești: această cale a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau nebuni să o strice, ci fii!"), și de aceea primește el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]