9,461 matches
-
să lucrez în schimburi, pentru că mica uzină funcționa de la lăsarea serii până dimineața și alimenta cu energie electrică și un liceu agricol din zonă. Aici am lucrat exact un an de zile. La Roman se dăduse în funcțiune Fabrica de țevi și se angajau muncitori calificați în diverse specialități. Vărul meu Gică lucra ca economist la serviciul de contabilitate al uzinei. Neam întâlnit la fratele tatălui meu, la moș Ion și mi-a spus că mă poate ajuta să mă angajez
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
timp, abia străvăzîndu-se prin fumul albastru din hrubă. Urcă pe ladă și, după tot acel ceremonial al verificării amănunțite a armei și cartușelor, care dură mai mult decât de obicei, căci nimeni nu-și refuza plăcerea să mângâie aproape voluptuos țeava revolverului, luă pistolul, îl încarcă, vârând cele două cartușe la întîmplare în orificiile butoiașului, pe care îl puse în rotație trecîndu-și palma peste el. Micul râs zimțat se auzi din nou în liniștea sălii, dar, ca întotdeauna, liniștea nu se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu nervii, măreția teologică pe care o căpătase ruleta. După ce Ruletistul încarcă arma și puse în rotație butoiașul, stârnind iarăși micul râset sacadat de metal negru, bine uns, piesa hexagonală, grea de cartușe, se opri cu singurul loc gol în dreptul țevii. Declicul trăgaciului, care sună în sec, și căderea Ruletistului fură înconjurate de-o liniște sacră. Stau cu pătura pe mine la masa de scris si totuși mi-e oribil de frig. Cât timp am scris rândurile astea, camera mea, cavoul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fâșii de stofă care imitau, cu gust, zdrențele, și când șeful de sală, deghizat în patron, deschise cutia pe care-o adusese sub braț și prezentă publicului un superb Winchester (acum într-o colecție particulară) cu mâner de fildeș și țeava scânteietoare, ni se opri respirația. Nu puteam crede că poate fi adevărat ceea ce urma să se producă. Pentru că Ruletistul anunțase cu câteva săptămâni înainte că la următoarea ruletă va încărca revolverul cu toate cele sase gloanțe! Între progresia de la un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu litere, după ce și eu, în sfârșit, mă juram că am văzut o stafie, treceam la lucruri serioase. Să fie adevărat că acel cuvânt foarte scurt pe care îl găseam scris pe gardul de beton sau zgâriat pe smoala vreunei țevi de canalizare înseamnă că toți oamenii mari... Și atunci toate cântecele pe care le cântam cu atâta plăcere: "Selene-ene-a, fuge baba-n pijama/ Selene-ene-a, moșul fuge după ea" etc., nu se refereau la același lucru scîrbos? Ba da, zicea Luci
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am înmormîntat, încă viu, într-o cutie de vin tonic, peste care am turnat pământ și l-am bătătorit. Între noi era același lucru. Toată ziua ne urmăream prin șanțurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, pășind pe țevi smolite și peste robinete uriașe, apoi ne intra în nări și în sânge mireasma aceea de pământ, de râme și larve, de smoală și chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmați cu pistoale cu apă, mascați cu cartoane creponate de la depozitul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
păgâni cumpliți și o sabie care purta un nume. Apoi ne-a povestit Viteazul în piele de tigru, dar la mijlocul povestirii s-a întrerupt și a spus că locul nu e bun pentru spus istorii. Șanțurile murdare, movilele de pământ, țevile chituite, zicea el, nu-l lasă sa se concentreze. Știu un loc mai bun", zise zâmbind, și ne-a dus acolo. Acel loc era Scara Unu. Spre ea ducea un coridor extrem de îngust și întunecat, aflat între blocul nostru și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
terminat printr-un fel de bazinet de metal, cu fața de deasupra ușor scobită. Niciodată nu am știut la ce o fi servit. Noi numeam lucrul ăsta Tronul, în fine, a treia "neregularitate" a Scării Unu era marele transformator, cu țevile lui curbe și fațada sa de beton, pe care o țin minte numai acoperită cu scrisul mare, colorat, al Mendebilului. Cred că transformatorul ăsta era stricat, pentru că a rămas acolo abandonat o grămadă de vreme. Timp de vreo lună de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
unși cu păcură și plini de panouri electrice. Se făcea din ce în ce mai întuneric pe măsură ce coboram pe scăriță. Am ajuns într-o sală lungă și îngustă, mirosind a chit și a cânepă îmbibată de rugină, unde se vedea o mățărie încîlcită de țevi de diferite mărimi, ieșind din pereți, cotind rotund pe după colțuri, pline de robinete și manometre. Pe jos, cimentul umed pâlpâia stins sub lumina strecurată printr-un gemuleț zăbrelit, aflat foarte sus, aproape de tavan. Priveam fascinați țevile. Unele erau mai groase
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o mățărie încîlcită de țevi de diferite mărimi, ieșind din pereți, cotind rotund pe după colțuri, pline de robinete și manometre. Pe jos, cimentul umed pâlpâia stins sub lumina strecurată printr-un gemuleț zăbrelit, aflat foarte sus, aproape de tavan. Priveam fascinați țevile. Unele erau mai groase decât trupul nostru, altele subțiri cât degetul și nesfârșit de lungi. Am străbătut în tăcere sala țevilor și am deschis altă ușă de metal, care dădea în sala cazanelor. Zecile de țevi străbătuseră peretele și se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
jos, cimentul umed pâlpâia stins sub lumina strecurată printr-un gemuleț zăbrelit, aflat foarte sus, aproape de tavan. Priveam fascinați țevile. Unele erau mai groase decât trupul nostru, altele subțiri cât degetul și nesfârșit de lungi. Am străbătut în tăcere sala țevilor și am deschis altă ușă de metal, care dădea în sala cazanelor. Zecile de țevi străbătuseră peretele și se înfundau acum în niște enorme pântece de metal stacojiu, încercuite de nituri mari cât pumnul. Păreau niște porci de metal zăcând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aproape de tavan. Priveam fascinați țevile. Unele erau mai groase decât trupul nostru, altele subțiri cât degetul și nesfârșit de lungi. Am străbătut în tăcere sala țevilor și am deschis altă ușă de metal, care dădea în sala cazanelor. Zecile de țevi străbătuseră peretele și se înfundau acum în niște enorme pântece de metal stacojiu, încercuite de nituri mari cât pumnul. Păreau niște porci de metal zăcând pe postamente de ciment. Din loc în loc, clipeau amenințător din manometrele cu cifre negre și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și Luci, îngroziți. Tremur și acum, suspin și acum, când îmi amintesc scena aceea din camera fochistului. Aud și acum, spărgîndu-mi urechile, țipătul de spaimă al Iolandei la auzul tropăitului nostru, țipăt care ne-a urmărit, reverberând printre cazane și țevi, până afară. Nu ne-am oprit decât la Scara Unu, pustie la ora aceea. Nu ne puteam privi, nu puteam face nimic. Luci tremura ca un apucat, a făcut și febră în zilele următoare. La prânz ne-am dus acasă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
buza superioară cu ea. Simțea cum firele se moaie ca picioarele păianjenilor căzuți în apă. Nu era, de fapt, așa greu. Doar că trebuia să clătească mai des aparatul de ras, agitîndu-l în coloana linsă de apă care curgea din țeava îndoită a chiuvetei. Apa era atât de tăcută și decisă în căderea ei, încît aveai senzația că nici nu curge, că e doar o coloană de sticlă încremenită între orificiul țevii și fundul chiuvetei, acoperit de spumă și fire de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
agitîndu-l în coloana linsă de apă care curgea din țeava îndoită a chiuvetei. Apa era atât de tăcută și decisă în căderea ei, încît aveai senzația că nici nu curge, că e doar o coloană de sticlă încremenită între orificiul țevii și fundul chiuvetei, acoperit de spumă și fire de păr. Se contemplă în oglindă după ce își răsese doar o jumătate de mustață, începu să râdă. Apoi, brusc, începu să plângă violent, în hohote isterice, sprijinindu-și fruntea de marginea rece
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rămase o vreme așa, cu privirea în gol. Până nu s-a întins pe pat și nu am fost siguri că doarme, nu am îndrăznit să mergem și noi în paturile noastre. Fiecare avea așezată o pătură pe tăblia de țeava de la capătîiul patului, ca să ne apere de lună. Bineînțeles că n-am mai dormit în noaptea aceea. Și nopțile următoare am vegheat cu schimbul, ca să vedem ce mai are de gând Traian, dar nu s-a mai întîmplat nimic. Traian
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se resorbea tot aerul. Ne uitam de aceea cu groază și fascinație la martiriul Elisabetei, care, dopată, nu părea să înțeleagă ce se întîmplă. O soră i-a scos pijamaua, lăsînd-o cu sânii goi, în capul oaselor, pe patul de țeava albă, iar apoi, presîndu-i bărbia în piept, i-a arcuit spinarea, ținînd-o bine de umeri și de ceafă. Vertebrele, ca niște noduri de piele lucioasă, și coastele alungite ieșiră în evidență pe sub pielea gălbuie, ceea ce te făcea să te gândești
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
greu de înțeles matriarhatul. Subsolul se termina cu peștera artificială, migălită în ceară, cu lilieci mumificați atârnând de pereți. La cotitură ne-am oprit și ne-am sărutat; în lacul limpede, plin de reverberații, apa picura dintr-o stalactită cu țeava de metal în interior. Am urcat scările spre parter. Tot holul era plin de lumină. Prin geamurile înguste ale intrării se vedea, în noapte, scânteia albastră a vreunui troleibuz, îmi trecu prin cap că lumina din muzeu trebuie să se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
casă din acelea ciudate, cu al doilea cat ieșit în afară, cu două coloane subțiri străjuind intrarea, cu tot soiul de măști grotești, de ipsos, atârnate peste tot. Sus, chiar deasupra intrării, atârna balconul, la baza căruia se afla o țeava de scurgere care ieșea, ca la sifoanele vechi, din ciocul căscat al unui vultur de metal. Balconul era minuscul, și totuși vara el devenea locul meu de joacă, reședința mea aproape permanentă. Băteam acolo de pământ o minge mare și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Credeam că voi vedea stelele cu pădurile și florile și fetițele care se află pe ele, dar n-am văzut prin sticla rotundă decât mii de bucățele simetrice de sticlă colorată, care se aranjau în felurite imagini dacă roteai ușor țeava. Păreau niște fulgi de zăpadă mari, scânteietori. Plecam plângând din risipa aceea de lumină și culoare, cum nu mai văzusem niciodată. Treceam pe lângă o clădire care avea deasupra un panou cu mii și mii de becuri, pe care defilau știrile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tăvăleam de râs. Începea să se spele, apoi se trântea la loc pe capota încinsă. Doar seara se ducea după porumbei. După ce-l mai chinuiam puțin pe Chombe, după ce deschideam capacul motorului ca să vedem cuibul de viespi lipit acolo, printre țevile și elicea unsuroasă dinăuntru, ne suiam în cireșul amar care se înălța drept și neted în mijlocul straturilor de trandafiri. Din vârf puteam vedea toată partea aceea a orașului, în urmă, ulițele încîlcite, cu case ca de țară, cu cîte-o antenă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai fi știut să găsim ieșirea și credeam că ne vom lăsa oasele pe vreun coridor, am deschis o ultimă ușă. Sala în care am intrat era foarte mare, cam cât cea a lui Rolando, de sub pământ. În paturile de țeava, înșirate de-a lungul ferestrelor, stăteau vreo treizeci de bolnave, tinere și bătrâne, unele zăcând pur și simplu, altele dormind, altele stând de vorbă peste noptierele cu flori în pahare. Pe marginea unor paturi se așezaseră câțiva vizitatori. La o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parcuri și statui de bronz înnegrit, popor de omuleți tuciurii, din ce în ce mai mici pe măsură ce urcam. Cu cartiere muncitorești, ca niște prăjituri din care nu ai mușca. Bucureștiul cu triaje CFR pline de stive de cherestea, grămezi de cărbuni și mormane de țevi, profile și pompe ruginite, șpan și magneți. Cu gări cu ceasuri rotunde și locomotive cu aburi, gări mirosind mereu a cocs, usturoi și păcură, gări din care se preling șine încălecate, dispărând pe sub viaducte și pasarele și, inevitabil, "pe sub podul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o coțofană pe marginea căruciorului, privind un sugar, o femeie rujîndu-se. Am văzut un jude rânjind acuzatului și-un felcer scoțând dintele unui cal cu un clește de cuie. Am văzut un alambic întins pe kilometri întregi, o pădure de țevi din care pica un strop de rachiu. Am văzut un stăvilar fisurîndu-se în zig-zag și șuvoaie groase de apă cu mormoloci inundând orezăriile. Am văzut un bătrân decapitând o lăcustă. Și când termometrul Puiei arătă 39 de grade, am văzut
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Pe zidul din dreptul aragazului, faianța îngălbenită. Stropi solidificați de ulei, lucioși o punctează ca niște picouri. Era albă faianța când a pus-o madam Ioaniu după ce au plecat chiriașii, era albă și vopseaua cu care au dat chiuveta și țevile de apă. S-a ros vopseaua și, din loc în loc, apar ca într-un ciorap găuri de metal negre. În colțul de sus al peretelui, ca o lintiță, igrasia. Dedesubtul petei verzi-negre, peretele transpiră sau plânge cu boabe mari, curate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]